29,266 matches
-
nu ține minte din text decât ființe îndrăgostite. Și totuși acesta este momentul, cu Joyce, Woolf și Eliot, când ideea de cuplu, de familie, de final, cu (sau fără) iubire împlinită, începe să piară. Trebuie să se schimbe orizontul de așteptare, care învață acum să includă aceste romane noi, sfidătoare, aparent lipsite de ceea ce două mii de ani a fost hrana literaturii. Ne împrieteneam cu eroul pe când îi citeam istoria și așteptam suspansul și rezolvarea într-un final absolut. Acum nu mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de la cronologia impecabilă la intrigă și personaje. Legea de căpătâi e logica. Călăuza lectorului e înțelegerea, care călătorește pasiv prin întâmplări, toate legate între ele și ridicate cu tâlc într-o piramidă încununată de un viitor la îndemână. Orizontul de așteptare al acestor romane e același de douăzeci de veacuri și mai bine: ceva începe și se încheie, iar noi urmărim ce e între cele două momente. Este exact ceea ce autorul Desperado refuză să facă. Acesta respinge atât convenția ordinii (romanul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ironia creează textul ca joc. În interviuri, autorii Desperado au un lucru în comun: ei neagă de la bun început întrebarea. Orice Desperado refuză afirmațiile clare, primele impresii, își construiește suspansul (de care nu se poate lipsi) pe refuzul orizontului de așteptare al cititorului. Neagă și negația (v. Ishiguro, contrazicând contrazicerea iubirii în The Remains of the Day). Orice Desperado afirmă negând: modul lui de comunicare se sprijină pe eroul deconcertant. În clipa de vârf, intriga e oprită brutal, lectorul rămâne fără
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
orice procedeu e bun. Nu mai e vorba deci de refuz creator, ci de aglutinare. Erou În vreme ce autorul vânează o rețetă de succes, eroul astfel construit e o ființă păguboasă. Pe parcursul romanului înaintează orbește, iar finalul îl lasă descumpănit, în așteptare. Textele Desperado sunt texte cu un unic erou egocentric, care manipulează toate celelalte ființe literare pentru a se pune în evidență. El e confuz, nedumerit, copleșit de incidente. Eroinele lui Lessing sunt agresate de real, neputincioase, dar spumegânde de furie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ocolite. * Finalul la întâmplare: opera nu se încheie fiindcă proiectul s-a închis. Din contră, textul se încheie în momentul de maximă deschidere a proiectului inițial, antrenând după sine o relectură intrigată și încăpățânată. Dezarmarea lecturii, al cărei orizont de așteptare se lărgește într-atât încât practic nu mai există altceva pentru lector decât o așteptare niciodată împlinită. Pentru lectură decurg din acest tip de roman energic o serie de avantaje, cum ar fi: * Romanul incitant stimulează atenția și sporește inventivitatea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
textul se încheie în momentul de maximă deschidere a proiectului inițial, antrenând după sine o relectură intrigată și încăpățânată. Dezarmarea lecturii, al cărei orizont de așteptare se lărgește într-atât încât practic nu mai există altceva pentru lector decât o așteptare niciodată împlinită. Pentru lectură decurg din acest tip de roman energic o serie de avantaje, cum ar fi: * Romanul incitant stimulează atenția și sporește inventivitatea lectorului, care e stăpân pe interpretarea lui și nu mai recurge la ajutorul criticii. Accesul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
paginile acestei cărți. Trecutul readuce prezentul la viață, prezentul creează și el un trecut în vise. Oare existăm cu adevărat? Platon e total nemulțumit de lume: Vă întreb dacă așa trebuie să trăim. Nu mai pot îndura răbdarea, venerarea nesfârșită, așteptarea noastră. Unii dintre noi îmbătrânesc și se fac nevăzuți. Mi-am văzut și eu mama cum începe să se ducă, până ce nici pentru mine nu mai era vizibilă.... Dacă nu învățăm să ne îndoim, poate că epoca noastră va muri
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe erou. Țâșnește din carte pentru a străpunge inteligența comodă a lecturii. Holocaustul e viu și trebuie reactualizat mereu, cu durerea vie a victimelor lui. Autorii Desperado sunt extrem de iventivi în construirea suspansului. Romanele lor nu iau viitorul ca o așteptare și nici iubirea ca tipar, dar aceasta nu le face mai puțin atrăgătoare. Romancierul Desperado găsește negreșit un șiretlic să ne aducă cu respirația tăiată la ultima pagină a cărții. Martin Amis contează pe cunoașterea de către noi a istoriei reale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cărții. Martin Amis contează pe cunoașterea de către noi a istoriei reale. Dacă lectorul habar n-are de al Doilea Război Mondial și lagărele de concentrare, intriga și suspansul din Săgeata timpului sunt inexistente. Romanul defamiliarizează și creează confuzie. Pornind de la așteptările noastre de zi cu zi, construiește o distopie. Dacă vrem s-o înțelegem, trebuie să traducem permanent din limba noastră în cea a romanului, de la cronologie la derulare inversă, de la slow forward la fast rewind. Urmărim simulacrul de povestire (la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
contraceptive pentru catolici, și consecințele dezastruoase ale acestui fapt pentru eroul născut cu numele predestinat de Adam Appleby (apple însemnând măr). Acesta are deja trei copii și, pentru moment, cartea îl scapă de un al patrulea, întrucât ultima pagină curmă așteptarea (nesfârșită) de o zi întreagă, spulberă disperarea ambilor soți, anunțând că nevasta nu e însărcinată. Adam reflectează, Literatura se ocupă de sex dar nu și de copii. În viață e pe dos... Adam pleacă dis de dimineață de acasă pentru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dar confirmă din ce în ce mai des în ultima vreme) și să îndrăznim oare? teatru în politică. Politica lui se ocupă de putere (puterea președinților, primilor miniștri, tactica financiară, dar mai ales puterea propagandei, a limbajului viclean folosit). Puterea cuvintelor de a înșela așteptările este și motivul pentru care s-a născut adjectivul derivat de la numele lui Pinter pentru a descrie mișcarea postmodernă majoră pe care maniera lui a creat-o: e vorba de "pinteresc" (varianta engleză a cuvântului este "pinteresque"). Pe nesimțite, mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
surprindere. Poeta respinge compasiunea, fie a autorului pentru eroi, fie a lectorului pentru text. Dorește totuși o comuniune a lecturii cu creația, așa cum o doresc toți autorii Desperado. Ajunge la această comuniune pe ocolite, deconstruind rima, sentimentul, tandrețea, orizontul de așteptare. The Telephone Call (Telefonul) e o excelentă descriere a felului cum vede Adcock rolul poetului. Poemul e o loterie care nu oferă milionul de lire, ci experiența acestui milion. Nu e pentru prima oară că poeta ne șoptește că speranța
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poeziei și al conversației, fiindcă poetul vrea de fapt să le identifice. Poemul de față folosește doar clișee conversaționale de cea mai inexpresivă speță. Poezia vine din suprapunerea acestor clișee peste intensitatea experienței. Emoția poetică crește și în final contrazice așteptările lectorului. Suspansul e tot intervalul cât se contruiește emoția. Finalul dezumflă așteptarea: "Operăm cu experiențe". Eroul poemului ca și lectorul aștepta o avere, o viață de lux și plăcere. Nu primește însă decât "o zi bună". Poeta amuțește. Împărtășim frustrarea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Poemul de față folosește doar clișee conversaționale de cea mai inexpresivă speță. Poezia vine din suprapunerea acestor clișee peste intensitatea experienței. Emoția poetică crește și în final contrazice așteptările lectorului. Suspansul e tot intervalul cât se contruiește emoția. Finalul dezumflă așteptarea: "Operăm cu experiențe". Eroul poemului ca și lectorul aștepta o avere, o viață de lux și plăcere. Nu primește însă decât "o zi bună". Poeta amuțește. Împărtășim frustrarea eroinei (mai mult durere, de fapt durere pentru toate șansele ratate în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nevoia de cuplu este esențială. Toate poemele sunt poeme de dragoste în ultimă instanță. Se întoarce însă către poezie și poezia o face să înțeleagă că alegerea lui Manole nu este una tragică. Scriind despre suferință, amintiri chinuitoare, iubiri eșuate, așteptări înșelate, această poetă din zid își găsește bucuria în viața semnelor, în pagina scrisă. Mimi Khalvati ne face să simțim pentru scurtul răgaz care e lectura că literatura are puterea să ne împace cu lumea. Izvorul acestei bucurii, atunci când o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de biografii. Am convingerea că scriu bine abia atunci când simt acest lucru, când vorbele curg nestăvilite din vorbele dinaintea lor, de pe pagină. Eu sunt doar persoana care face reacția posibilă. Ceea ce scriu nu depinde de fapt de mine, așa că orice așteptare de natură teoretică, în ce mă privește, e zadarnică. Student: Dar când vine vorba de lectură, ați prefera să nu ne preocupe tehnica literară, adică să citim doar ca să simțim textul, ori ar trebui să căutăm mecanismele, procedeele pe care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Room" și, cu oarecare umor, "Wheelchair". LV. Anniversary se termină astfel: "Va trebui să-ți șoptesc/ direct în inimă: suntem toți / supranaturali zi de zi/ ne ridicăm ființe noi neprevăzute". E o mărturisire a speranței. Toate poemele tale sunt o așteptare a afecțiunii, de toate felurile. Ce te face să scrii așa? Singurătatea, iubirea, nevoia de solidaritate, dorința indirectă de a te mărturisi? EF. Poemul acela a fost scris pentru soțul meu, ca dar de ziua lui. Miezul lui este conștiința
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pot citi, judeca. Scrisul meu e cumplit, deși am nevoie de el, am nevoie de stilou între degete. Dar asta nu mă ajută când scriu proză. Contează și unde scriu, deși am scris chiar peste tot în tren, sala de așteptare, sala de curs înainte de sosirea studenților, pe masa din bucătărie. Dacă am de ales, prefer o masă sub o fereastră deschisă. Și o odaie goală. Acasă am un șopron la capătul grădinii. L-am vopsit albastru, am pus cărți, o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fi diagnosticate imediat după naștere și în copilărie, definind în funcție de gravitatea acestora modalitatea de abord terapeutic: intervenție chirurgicală prompătă în bolile care pun în pericol viața pacientului, supraveghere la intervale regulate (1, 3, 6 luni) sau adoptarea unei atitudini de așteptare, atunci când se consideră că, odată cu creșterea copilului, intensitatea bolii va diminua. În perioada în care copiii sunt instituționalizați apar bolile infectocontagioase, virale sau bacteriene și mai ales reumatismul articular acut grvat de complicații redutabile de tipul carditei reumatismale și a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
supune unei ierarhii și primește ordine de la superiorii săi (șefi de catedră, specialiști, directori). În ceea ce privește relația cu elevii însă, profesorul este considerat în continuare atotștiutor, cel ce deține controlul asupra notelor și promovării elevilor. Rolul profesorului de a face față așteptărilor Profesorul trebuie să facă față așteptărilor care vin din partea părinților, elevilor, directorilor, politicienilor, membrilor societății și din partea profesorului însuși. Aceste așteptări au fost dezbătute pe larg de autorul român E. Păun. Mai importante și mai riguros structurate sunt așteptările formulate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de la superiorii săi (șefi de catedră, specialiști, directori). În ceea ce privește relația cu elevii însă, profesorul este considerat în continuare atotștiutor, cel ce deține controlul asupra notelor și promovării elevilor. Rolul profesorului de a face față așteptărilor Profesorul trebuie să facă față așteptărilor care vin din partea părinților, elevilor, directorilor, politicienilor, membrilor societății și din partea profesorului însuși. Aceste așteptări au fost dezbătute pe larg de autorul român E. Păun. Mai importante și mai riguros structurate sunt așteptările formulate de persoanele care ocupă poziții instituționale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
considerat în continuare atotștiutor, cel ce deține controlul asupra notelor și promovării elevilor. Rolul profesorului de a face față așteptărilor Profesorul trebuie să facă față așteptărilor care vin din partea părinților, elevilor, directorilor, politicienilor, membrilor societății și din partea profesorului însuși. Aceste așteptări au fost dezbătute pe larg de autorul român E. Păun. Mai importante și mai riguros structurate sunt așteptările formulate de persoanele care ocupă poziții instituționale. Acestea exprimă atât reglementări privind comportamentul profesorului ca membru a instituției școlare (respectarea programului școlar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
față așteptărilor Profesorul trebuie să facă față așteptărilor care vin din partea părinților, elevilor, directorilor, politicienilor, membrilor societății și din partea profesorului însuși. Aceste așteptări au fost dezbătute pe larg de autorul român E. Păun. Mai importante și mai riguros structurate sunt așteptările formulate de persoanele care ocupă poziții instituționale. Acestea exprimă atât reglementări privind comportamentul profesorului ca membru a instituției școlare (respectarea programului școlar, conduita în relațiile cu elevii, cu celelalte cadre didactice, cu părinții, comportamentul vestimentar etc.), cât și reglementări de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
exprimă atât reglementări privind comportamentul profesorului ca membru a instituției școlare (respectarea programului școlar, conduita în relațiile cu elevii, cu celelalte cadre didactice, cu părinții, comportamentul vestimentar etc.), cât și reglementări de tip pedagogic vizând modalitățile de organizare a activităților. Așteptările de rol pot fi uneori contradictorii. Astfel, în timp ce șeful de catedră este mai flexibil cu privire la conduita profesorului în raporturile ierarhice și mai exigent în privința comportamentului pedagogic, pretinzându-i să fie cât mai creativ și să utilizeze metode moderne de predare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]