29,398 matches
-
a păstrat legătura cu originile și nu s-a înstrăinat de sine, omul a rezistat. Astăzi, el este pe cale să se distrugă prin obiectivare de sine, producție și reproducție irepresibilă, exces de autoanaliză, de transparență și prin triumful artificialului. Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinerețe. Curând după debutul francez, Cioran începe să-și semneze volumele "E.M. Cioran". Destui au presupus că inițiala M. trebuie să reprezinte
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”. A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”. Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură
Grigore Vieru () [Corola-website/Science/298182_a_299511]
-
Conceptele acoperite de textele clasice chineze prezintă o gamă largă de teme, inclusiv poezia, astrologia, astronomia, calendarul, constelațiile, printre altele. În plus, multe concepte chineze, cum ar fi cele de Yin și Yang sau Qi și „cei patru stâlpi ai destinului, în raport cu cerul și pământul” au fost teoretizate în aceste perioade dinastice. Unele dintre cele mai importante scrieri vechi sunt Yi-Jing și Shujing ( Textul clasic despre istorie) din cadrul celor Patru Cărți și a celor Cinci Texte Clasice. Dinastia Song a fost
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
Valea Iordanului, populate de triburile israelite. După campaniile militare purtate de regele David (ca. 1005-970) și înfrângerea filistenilor, ținutul Peleshet s-a restrâns din nou la zona câmpiei de coastă. Denumirea egipteană, mai veche, a ținutului, Canaan, a avut același destin istoric. În scrisorile de la Amarna, datate în secolul al XIV-lea î.Hr., Canaanul cuprindea doar zona câmpiei de coastă. Ulterior, o dată cu expansiunea canaaniților spre vest, Canaanul desemna întreg teritoriul situat la vest de Valea Iordanului. La începutul secolului al X
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
Alba Iulia, loc cu rezonanța faptelor lui Mihai Viteazul, avea loc încoronarea regelui Ferdinand, în București, alături de o pleiadă de personaje istorice, Constantin Brâncoveanu era folosit într-o procesiune de proporții imense pentru a marca simbolic continuitatea dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen cu destinul națiunii române. Figura lui Constantin Brâncoveanu a penetrat și literatura. În timpul domniei sale, encomiile au fost utilizate alături de portretele figurative într-o campanie menită a crea o imagine a „puterii și munificenței domnești”. Seria de documente elogioase despre Brâncoveanu este impresionantă
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
multe curți străine”. Este vorba de abatele Brenner, personaj cu pandant istoric în Dominic Anton Ignațiu Brenner, secretarul prințului R., sub care se recunoaște figura lui Francisc Rákóczi al II-lea. Lui Brenner îi este încredințat după lupta de la Odenburg destinul unei copile orfane de 7-8 ani, fiica unui conte Jean Tekeli (frate ficțional al lui Imre Thököly) și a uneia dintre cele două (Sic!) fiice ale lui Brâncoveanu, care fugise cu iubitul în Transilvania. Naratorul se decide să o încredințeze
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
afecțiunea se dovedește prin adresări de tipul: "murro phral" (fratele meu) sau "murri phen" (sora mea). Această tradiție are valoarea unei reguli de viață, în centrul căreia se află trei concepte esențiale: "phralipen" - fraternitate, ajutor reciproc și împărtășire a unui destin comun; "patîv" - credință, respect și încredere reciprocă, precum și conservarea stării de puritate a „phralipen”-ului, cu sentimentul definitoriu al frăției, împărtășirea suferinței spirituală și trupească; "baxt" - noroc, soartă pozitivă în viața celor care respectă normele „phralipen”-ului și „patîv”-ului
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
de colonelul DIE Vasile Turcu, care poza ca șofer al lui Kenayoglu, și a fost arestat de colonelul Vasile Moiș, adjunct al DIE pentru emigrație, care a pozat ca ofițer STASI. La Editura Enciclopedică a apărut cartea "Aurel Decei sau destinul disperării", de Ioan Opriș. La doar 17 km de Sibiu, în localitatea Gura Râului, se află Casa memorială „Aurel Decei”.
Aurel Decei () [Corola-website/Science/297525_a_298854]
-
necesară pentru mântuirea personală. În viziunea sa, divinitatea era depărtată de om, care nu se mai putea mântui din păcatul originar prin propriile mijloace. Divinitatea decidea de la începutul lumii care oameni vor fi mântuiți și condamnați, omul fiind predestinat unui destin, fără să-l poată influență (dubla predestinare). Omul nu putea să știe dacă va fi pedepsit sau mântuit, dar era dator să aibă credință, să se comporte ca și cum ar fi sigur de mântuirea sa. Conform lui Max Weber, în "Etica
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
Rückert, Petőfi și o poveste populară, în 600 de versuri, "Pepelea din cenușă". Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
se insinuează teribila singurătate a omului, închis în propiul înveliș vremelnic și în propria lui idee despre instanța care creează și distruge, face și desface, adâncind într-un mereu care seamănă atât de mult cu veșnicia, misterul ființei și al destinului ei în lume. Pictura lui Viorel Grimalschi, austeră până la asceză, uneori nu antrenează, ca sugestie, sensul unei active și istorice finalități umane, ci măreția înfricoșătoare a petrecerii condiției umane într-un timp vast, fără început și sfârșit , indiferent la înălțări
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
În tipar: „În debara. Al doilea Jurnal al unui evadat din Est” " Alte titluri: Ajunsă la Veneția, descoperă o cu totul altă perspectivă și, inevitabil, se descoperă pe sine. „Veneția ca un dat” este, până la urmă, un dar pe care destinul, prin legile lui paradoxale, îl oferă autoarei. Chiar dacă nu a părăsit decât fizic baricadele românității din Basarabia, chiar dacă a ars „fără rest” (cum se mărturisește), poeta încearcă să uite, să se desprindă de niște realități apocaliptice, să se regăsească/reîntemeieze
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
constituie o oglindă, o transpunere fidelă a celor văzute: sunt oglinda trăirilor sufletești. Autoarea parca ar apela la alte forme, la formulele verbului, ale verbului poetic, ale poemului, ale metaforei poetice, care se apropie de cantilenă, de un recviem al destinului, de un recviem de Bah sau de o baladă a lui Ciprian Porumbescu. Pentru că există nostalgia aceasta, distanța aceasta a rupturii rizomice, cum ar spune criticul (...). De fapt, este o regăsire. Această readaptare este o regăsire. Pentru că noi, cu lecturile
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
pilduitoare. De altfel pe bună dreptate a fost evidențiat de critică precum și de către scriitoarea însăși că limba și cultura română au fost mereu în centrul atenției sale: interesul său a fost statornic îndreptat spre evoluțiile scrisului în limba română, spre destinul concetățenilor săi, în cadrul unei neobosite strădanii de a face cunoscută literatura și cultura română, în chip deosebit la Veneția, dar și în Italia. În acest context reiese extrem de compatibilă autodefinirea identitară a scriitoarei, și anume locuitoare „între”, adică între România
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
această carte.(...). ...La Sadova Eugeniei Bulat cernelile au consistența Cabernetului nesubțiat cu apă. Apele Veneției nu-s pentru diluare - pentru oglindire. Lansarea cărții a fost la prestigioasa bibliotecă Onisifor Ghibu. O oglindă și această lansare - nu doar pentru autoare. Drumul destinului. Personal, intim, biografic, dramatic, dureros. Sufletul rănit dictează cuvinte rănite, din interiorul poeziei privesc ochi întristați, inima bate în ritmul cuvântului, frumusețile răsar din miezul motivelor esențiale, poeta își înregistrează peisajele sufletești. Bântuită de dor și de adevăr este poeta
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
succedat de fratele său Leopold al II-lea. Acesta reușește să mențină pacea în zone ca Țările de Jos și Ungaria, dar Imperiul Habsburgic, format din entități atât de diferite și îndepărtate, își mentine cu greu consistența. Revoluția franceză și destinul Mariei Antoneta și al lui Ludovic al XVI-lea, care cad victimă acestei mari mișcări sociale, îl determină pe Leopold să se alieze cu Prusia împotriva Franței. La moartea lui Leopold, Franța declară război împotriva fiului acestuia, Francisc. Acesta a
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
decât la bunica să, o descendentă a indienilor Cherokee. La Casa Nopții din Tulsa, Zoey se va confrunta cu o altfel de existență, va trece prin întâmplări care îi vor confirma calitățile și îi vor desăvârși în cele din urmă destinul. Mai mult, va găsi acolo prieteni adevărați și un loc căruia, în sfârșit, să îi aparțină. Viața lui Zoey devine, în sfârșit, frumoasa - a inteles ca a fost înzestrata cu puteri neobișnuite de către Zeița Nopții și este acum nouă preoteasa
Casa Nopții () [Corola-website/Science/317224_a_318553]
-
la înregistrările Akashice în domeniul experiențelor umane, dar credincioșii cred că toate fenomenele de experiență cât și cunoașterea transcendentală sunt codificate în acestea. În cartea sa "Journey of Souls" "("Călătoria sufletelor")" și "Destiny of Souls, Evidence of Life between Lives", "("Destinul Sufletelor, Evidența vieților dintre vieții")", Michael Newton, un hipnoterapeut ce a lucrat cu subiecți în stări profunde, are multe relatări ale înregistrărilor Akashice, sau a "Cărții Vieții". Sufletele înainte de Reîncarnare merg la o bibliotecă și văd pagini asociate cu viața
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
parte Robert De Niro, Gérard Depardieu, Dominique Sanda, Donald Sutherland, Alida Valli și Burt Lancaster. Filmul a fost prezentat la ediția din 1976 a Festivalului de la Cannes, dar nu a intrat în competiția principală. Filmul este o parabolă plecând de la destinele a doi copii care se nasc în 1900 într-un sat din Italia. Unul din ei, Olmo Dalco, vine dintr-o familie de arendași, iar celălalt, Alfredo Berlinghieri, este fiul proprietarului.
1900 (film) () [Corola-website/Science/317603_a_318932]
-
paternitatea. Născut în anii primului război mondial, el supraviețuiește și celui de-al doilea, însă supraviețuirea n-a însemnat o viață mai sigură, ci una amenințată, agonică. "Amur" este o carte tristă, dar cu multe frumuseți literare. Poveste a unor destine nefericite și compendiu de istorie tragică, ea e o "summa" ca informație și ca procedee de evocare. Sunt, în paginile ei, lucruri care uimesc, terifice, și lucruri care farmecă, "poetice" - precum unele parabole, etimologii și curiozități: geografice, entomologice, anatomice. Doamna
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
și traducerea lor în limba rusă. Uniunea Sovietică îl reabilitează. I se decernează titlul de Erou al Uniunii Sovietice și Premiul Lenin pentru literatură. În Kazan i se ridică un monument, iar un muzeu îi poartă numele. Un compozitor descrie destinul poetului în opera "Ğelil". O mică planetă descoperită de Tamara Mihailovna Smirnova în 1972 e denumită "Ğelil". În 2014 în Constanța se înființeză o mică bibliotecă numită în amintirea sa.
Musa Djalil () [Corola-website/Science/317743_a_319072]
-
să se întoarcă în sânul lui Dumnezeu printr-o pietate ascetică a vieții și autopurificare: cu cât viețile lor vor fi mai pure, cu atât va fi mai înaltă reîncarnarea ulterioară, până când sufletul își va fi terminat ascensiunea voalată a destinului determinat de zeitate. Această era teoria orfismului care a apărut în Grecia în jurul anului 6 î.Hr., organizată în mistere publice și private la Eleusis și peste tot, și care a dat naștere la o literatură amplă. Primul gânditor grec care
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]
-
precădere, latura eroică a războiului, în viziuni grandioase care puneau accentul pe distrugeri materiale (...), pe fapte de bravură deosebite, pe omagierea festivistă a victoriilor. Ca și Ciuhrai (în "Al 41-lea"), Kalatozov abordează războiul din perspectiva incidenței lui dureroase cu destinul oamenilor."” Subiectul este povestea de dragoste a doi tineri, întreruptă de înrolarea și plecarea lui în război; ea acceptă un mariaj de circumstanță pe care apoi îl regretă, iar la încheierea războiului află că iubitul ei a murit pe front
Mihail Kalatozov () [Corola-website/Science/317770_a_319099]
-
este cucerita de invadatori (14 iulie). Cetatea Chilia este stăpânita de otomani până în 1812, când, odată cu cedarea Basarabiei (partea de est a Moldovei, cuprinsă între Prut și Nistru) în urmă războiului turco - rus dintre anii 1806-1812, catre Imperiul Țarist, urmează destinul provinciei respective, cu excepția perioadei 1856-1878, cănd Basarabia de sud este reîntoarsă Moldovei (după Unirea din 1859, în componență României). Urmele vechii cetăți pot fi văzute în localitatea Chilia din regiunea Odesa, Ucraina. Cetatea este în ruine, complet abandonată de autoritățile
Asediile cetății Chilia () [Corola-website/Science/317839_a_319168]
-
povestirile vechi eroice. Legate de povestirile eroice sunt o serie de poezii mai scurte din „Cartea Exeter”, care au fost descrise ca elegii sau "wisdom poems" („învățături poetice”). Ele sunt lirice și la fel ca și poezia lui Boethius, descriu destinul vieții. Poezia "Ruina" este sumbră și deprimantă, ea descriind impresille decăderii unui oraș de altădată din Britania romană (după ce romanii s-au retras din Britania în secolul al V-lea, orașele construite de ei au decăzut, englezii continuându-și viața
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]