31,086 matches
-
108,5 de metri adâncime. Se află în voievodatul Podlasia, în apropierea orașului Suwałki. Pe lângă lacurile naturale, există și 98 de lacuri de acumulare. Cel mai vechi este lacul Mylof ("lacul Zapora"), creat în anul 1848. Cel mai important este lacul Włocławek, care are o suprafață de 70,4 km² și capacitate de 408 hm³ (lacul Solina are o capacitate mai mare - 472 hm³, dar este mai mic - suprafață sa este de 22 km²). Coasta poloneză a Mării Baltice are 528 de
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
lacurile naturale, există și 98 de lacuri de acumulare. Cel mai vechi este lacul Mylof ("lacul Zapora"), creat în anul 1848. Cel mai important este lacul Włocławek, care are o suprafață de 70,4 km² și capacitate de 408 hm³ (lacul Solina are o capacitate mai mare - 472 hm³, dar este mai mic - suprafață sa este de 22 km²). Coasta poloneză a Mării Baltice are 528 de kilometri și se extinde de la Świnoujście pe insulele Usedom ("Uznam") și Wolin la vest, la
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
vest, la Krynica Morska pe Peninsula Vistuleană. În cea mai mare parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka. Polonia are o climă moderată, caldă tranzitivă cu temperaturile din sud
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
Krynica Morska pe Peninsula Vistuleană. În cea mai mare parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka. Polonia are o climă moderată, caldă tranzitivă cu temperaturile din sud atingând valori
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
jur de șase milioane de rezidenți din cadrul a 180 de națiuni. Datorită situării sale pe Câmpia Europeană, Berlin este influențat de un climat temperat sezonier. În jur de o treime din teritoriul orașului constă în păduri, parcuri, grădini, râuri și lacuri. Atestat pentru prima dată în secolul 13, Berlin a fost capitală a Margrafiatului Brandenburg (1417-1701), a Regatului Prusiei (1701-1918), a Imperiului German (1871-1918), a Republicii de la Weimar (1919-1933) și a celui de-Al Treilea Reich (1933-1945). În anii 1920, Berlinul
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
glaciare. Râul Spree curge acum în această vale. În Spandau, cel mai vestic district al Berlinului, Spree curge în râul Havel, care curge din nord spre sud prin Berlinul occidental. Cursul lui Havel este mai mult asemenea unui lanț de lacuri, cele mai mari fiind Tegeler See și Großer Wannsee. De asemenea, o serie de lacuri alimentează partea superioară a râului Spree, care curge prin Großer Müggelsee în Berlinul de est. Părți importante ale Berlinului de azi s-au extins pe
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Berlinului, Spree curge în râul Havel, care curge din nord spre sud prin Berlinul occidental. Cursul lui Havel este mai mult asemenea unui lanț de lacuri, cele mai mari fiind Tegeler See și Großer Wannsee. De asemenea, o serie de lacuri alimentează partea superioară a râului Spree, care curge prin Großer Müggelsee în Berlinul de est. Părți importante ale Berlinului de azi s-au extins pe podișul jos de pe ambele părți ale Văii Spree. Părți mari ale districtelor Reinickendorf și Pankow
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
la stația hidrologică Moroeni și Dâmbovița la stația hidrologică Malu cu Flori, volumele maxime de apă pe anotimpuri se scurg obișnuit primăvara (aprilie-iunie), iar cele minime în iarna (decembrie-februarie) reprezentând în medie cca. 40-50 % și, respectiv 10-15 % din cele anuale. Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul județului Dâmbovița. În câmpie, sunt amenajate o serie de iazuri și heleștee (Nucet, Comișani, Bungetu, Băleni) de importanță locală. În bazinul superior al Ialomiței, în amonte de Cheile Orzei, se află lacurile de acumulare
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
cele anuale. Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul județului Dâmbovița. În câmpie, sunt amenajate o serie de iazuri și heleștee (Nucet, Comișani, Bungetu, Băleni) de importanță locală. În bazinul superior al Ialomiței, în amonte de Cheile Orzei, se află lacurile de acumulare Bolboci și Scropoasa, care deservesc uzinele hidrocentralelor de la Dobrești si Moroieni. În zona Pucioasa există un lac de acumulare, având în aval o păstrăvărie și funcție turistică. Rezervele de ape subterane din cuprinsul județului Dâmbovița depind de gradul
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
și heleștee (Nucet, Comișani, Bungetu, Băleni) de importanță locală. În bazinul superior al Ialomiței, în amonte de Cheile Orzei, se află lacurile de acumulare Bolboci și Scropoasa, care deservesc uzinele hidrocentralelor de la Dobrești si Moroieni. În zona Pucioasa există un lac de acumulare, având în aval o păstrăvărie și funcție turistică. Rezervele de ape subterane din cuprinsul județului Dâmbovița depind de gradul de permeabilitate, cât și de grosimea și extensiunea rocilor care le înmagazinează. Astfel, rocile compacte din zona montană sunt
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurita datorită prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă. La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Șiretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc). Fauna cinegetica este bogată (cocosul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascadă Putnei, Râpă Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zăbalei, Focul Viu de la Andreiașu, Dălhăuți, Lunca Șiretului. Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Șiretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși climă este corespunzătoare culturilor de
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
el un punct central de plecare convenabil pentru vizitatori în regiune. Plaje spectaculoase ocean și bushland evergreen pădurilor și linia de coastă, cu climă blândă, oferind înconjoară confortabil pe tot parcursul anului. Interioare, dealuri abrupte și vai, cu păduri și lacuri extinse de stat oferă numeroase opțiuni pentru vizitatori să se relaxeze și relaxați-vă. Rumbalara și Rezerve Katandra, featuring bushland excepționale adiacente la inimă Gosford, sunt orașului populare atracții majore cel mai mult. Rumbalara are opt trasee diferite de mers
Gosford () [Corola-website/Science/296682_a_298011]
-
și reprezintă importante zone agricole de concentrare a așezărilor. Principala caracteristică a rețelei hidrografice a Sălajului este relativă uniformitate a repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezenta a rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Crasna, Barcău, Almaș, Agrij și Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ. De asemenea, pe raza județului se află și Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului Crasna. După expoziția lui, județul Sălaj se află sub directă
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
teritoriu, cu o foarte slabă prezenta a rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Crasna, Barcău, Almaș, Agrij și Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ. De asemenea, pe raza județului se află și Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului Crasna. După expoziția lui, județul Sălaj se află sub directă influență a maselor de aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată. Circulația maselor de aer de înălțime, precum și relieful, prin
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
a UE se ridică la aproape 1,2 mil. euro. În perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2003 indicele productivității muncii din industrie a crescut cu 5,4%, iar cifră de afaceri cu 3,3%, față de aceeași perioadă din anul precedent. Lacul Vârșolț reprezintă sursă de alimentare cu apă potabilă pentru Zalău, Șimleu Silvaniei, Crișeni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslău, Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni. Județul Sălaj are un potențial de dezvoltare considerabil exprimat atât în resurse naturale cât și umane. Resursele naturale
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
construită în 1876. Orașul deține și o fabrică de șampanie, ale cărei galerii subterane se întind pe o lungime de 3,5 km. Mănăstirea Bic, aflată la 3 km de oraș, este un punct turistic și un loc de pelerinaj. Lacul Cehei și împrejurimile sale constituie rezervație naturală. Ștrandul termal Broscărie, aflat la 5 km de oraș, oferă locuitorilor Șimleului și turiștilor un loc de scăldat și de pescuit. Jibou este unul din cele patru orașe ale județului și cuprinde satele
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
1863-1865, și pictată de Gheorghe Tăttărăscu) În nord: Dâmbovița și Ilfov. În vest Teleorman. În est Călăraș. În sud Dunărea și Bulgaria. Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
și a lui Mihai Eminescu, numeroasele statui din oraș Vlad Țepeș, Zeița Diana, Zeul Apolo, statuia Libertății, monumentele eroilor. Gara feroviară Giurgiu prima din România, Gara fluvială Giurgiu Port, cetatea lui Mircea cel Bătrân, casele memoriale, Turnul Ceasornicului. Mănăstirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni, rezervația de bujori. Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un potențial
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
după planurile arhitectului Petre Antonescu. Insula Mocanu, având o suprafață totală de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinătatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizație, cu vegetație și faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje și lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit și vânătoare. Pe teritoriul județului sunt în prezent 13 unități de cazare turistică, din care: hoteluri 3, moteluri 5, pensiuni urbane 1, pensiuni rurale 1, spații de cazare
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
județul pe o distanță de , primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc urși, capre
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc urși, capre negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde "oieritul" este ocupația ancestrală a oamenilor locului
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]