30,776 matches
-
prima data de Pliniu drept casă miticilor pitici. Unele surse Bizantine vorbesc de cetatea Gerania; care a existat între secolele 4-7 d.Hr. rămânând astăzi doar niște bucăți masive de piatră și o bazilică de-a lungul marginii platoului. Mănăstirea ortodoxă Peștera Aladzha, la 3 km spre vest, a fost un centru monahal din antichitate prin intermediul celui de-al doilea Imperiu Bulgar. În timpul Imperiului Otoman, Uzunkum (Turcă: nisipurile timpului) a fost cunoscut ca un ascunziș pentru cei certați cu legea. Aceasta
Nisipurile de Aur () [Corola-website/Science/315184_a_316513]
-
pe austriecii la cetatea lor de la Niș, apoi la Belgrad, iar în final înapoi peste Dunăre în Austria. Ofensiva otomană a fost însoțită de represalii brutale și jefuiri, determinând mulți sârbi - inclusiv pe Arsenije al III-lea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe - să fugă împreună cu austriecii. Acest eveniment a fost imortalizat în istoria sârbă drept "Velika Seoba" sau "Marea Migrație". Tradiția spune că s-a datorat unui uriaș exod de sute de mii de sârbi refugiați din Kosovo și Serbia proprie
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
a fost din cauză economică și socială, musulmanii au considerat că aveau mai multe drepturi și privilegii decât creștinii. Viața religioasă a creștinilor nu a încetat să continue, cele mai multe biserici au fost părăsite de turcii otomani, cu toate acestea, bisericile ortodoxe sârbe și romano-catolice și întrunirile lor au avut de suferit, datorită nivelului mare de impozit. În jurul secolului al XVII-lea, în care existau dovezi ale creșterii vizibile a populației albaneze, inițial în Metohia. Se susținea că acest lucru a fost
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
migraților: mulți albanezi din Kosovo au numele de familie caracteristic locuitorilor din regiunea de nord a albanezilor din Malësi. Cu toate acestea, mulți au făcut la fel. De asemenea, este clar un număr mic de slavi - probabil membri ai Bisericii Ortodoxe Sârbe - s-convertit la islam în timpul dominației otomane. Astăzi, cei mai mulți musulmanii slavi din Serbia trăiesc în regiunea Sandžak din sudul Serbiei, la nord-vest de provincia Kosovo. Unii istorici consideră că a fost o preexistență probabilă a albanezilor catolici în Metohia
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
doua când se ridică și ziduri de piatră fasonată. Viața cetății înceteză la scurt timp după distrugerile produse de tătari, la năvălirea din 1241. De la vechea biserică de lemn -radical modificată- provin două frumoase icoane împărătești, aflate în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca. Pictate în stil tradițional brâncovenesc, aceste icoane sunt operele lui David Zugravul, artist ce își are obârșia la sudul Carpaților, la Curtea de Argeș. Icoana „Maria cu Pruncul” este semnată „David Zugraful”, iar pe cea cu „Isus Pantocrator” apare
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
măsură semnificativă în repertoriile și cărțile de imnuri ale majorității bisericilor evanghelice din România, precum și ale mișcării Oastea Domnului. Este imposibilă încadrarea să într-o denominațiune creștină, întrucat omul s-a dovedit frate nedisimulat al tuturor creștinilor. Crescut în Biserică Ortodoxă, format în iureșul mișcării Oastea Domnului, mai apoi prieten al oricărui creștin, Nicolae Moldoveanu și-a deschis casă ca loc de adunare pentru frați din toate confesiunile creștine. După ieșirea din Oastea Domnului, nu a mai fost înscris în nicio
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
Nicolae Moldoveanu a intrat în rândurile Oastei Domnului în anul 1939. Fratele Traian Dorz, înaintașul mișcării Oastei Domnului, a căutat mereu să-și aproprie tineretul Oastei pentru a creea liderii viitori ce vor duce această mișcare duhovniceasca în toate bisericile ortodoxe: "Oastea Domnului este și rămâne pe totdeauna și întru totul în Hristos, a Bisericii [Ortodoxe] și în Biserică [Ortodoxă]."(Istoria unei jertfe vol. III, cap. 11, pag. 404). Astfel Nicolae Moldoveanu a fost unul din tinerii pe care fratele Traian
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
mișcării Oastei Domnului, a căutat mereu să-și aproprie tineretul Oastei pentru a creea liderii viitori ce vor duce această mișcare duhovniceasca în toate bisericile ortodoxe: "Oastea Domnului este și rămâne pe totdeauna și întru totul în Hristos, a Bisericii [Ortodoxe] și în Biserică [Ortodoxă]."(Istoria unei jertfe vol. III, cap. 11, pag. 404). Astfel Nicolae Moldoveanu a fost unul din tinerii pe care fratele Traian Dorz și-a apropiat mult din anul 1940 și pe care la duș în toată
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
căutat mereu să-și aproprie tineretul Oastei pentru a creea liderii viitori ce vor duce această mișcare duhovniceasca în toate bisericile ortodoxe: "Oastea Domnului este și rămâne pe totdeauna și întru totul în Hristos, a Bisericii [Ortodoxe] și în Biserică [Ortodoxă]."(Istoria unei jertfe vol. III, cap. 11, pag. 404). Astfel Nicolae Moldoveanu a fost unul din tinerii pe care fratele Traian Dorz și-a apropiat mult din anul 1940 și pe care la duș în toată țara și l-a
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
îndrăzneț, cu un glas pe care nu i-l mai auzisem. Lupți contra adevărului și ai corupt pe frați să mă ocolească. Strici Cuvântul lui Dumnezeu și vrei să duci Lucrea Domnului la formele acestei Biserici [se referă la Biserică Ortodoxă] care este o corabie ce se scufundă, iar pe adevărații credincioși îi urăști. Eram uimit și zdrobit. -Acuma îți dai pe fata adevărată stare! i-am răspuns îndurerat. Acuma vorbești că un leu. Până acuma ai vorbit că un miel
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
, comuna Iara, județul Cluj, are hramul „"Sfânta Treime"”. Lăcașul nu se află pe lista monumentelor istorice. Adusă din Ocoliș, județul Alba, biserica este folosită încă de comunitate. Până în 1948 biserica a fost folosită de credincioșii ortodocși, în timp ce credincioșii români uniți foloseau o altă biserică de lemn, construită la 1910. Loc de desfășurare a confruntărilor dintre Simion Balint și Ioan Ciurileanu pe de-o parte și forțele contrarevoluționare pe de altă parte în timpul revoluției de la 1848, localitatea
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
de recunoaștere a meritelor activității sale diplomatice în serviciul României, ambasadorul Ion Jinga a primit următoarele distincții: Ordinul Național Pentru Merit în Grad de Ofițer (România) - 2000; Officier de l’Ordre Național du Mérite (Franța) - 2003; Crucea Patriarhala a Bisericii Ortodoxe Române, acordată de către Preafericitul Teoctist, Patriarhul B.O.R. - 2005; Grande Croix de l’Ordre de la Couronne (Belgia), decorație înmânata de M.S. Albert ÎI, Regele belgienilor - 2008; Crucea Casei Regale a României, înmânata de M.S. Regele Mihai I - 2008; Medalia
Ion Jinga () [Corola-website/Science/315246_a_316575]
-
observându-i pelerina bogat împodobită, a smuls-o de pe umerii stăpânului său neputincios, râzând răutăcios. Înainte de a îmbrăca straiele de călugăr, Nikephor a spus cu mâhnire că singurul lucru pe care îl regretă este abținerea de la bucatele din carne (monahii ortodocși aveau voie să consume carne numai de marile sărbători bisericești sau când erau bolnavi).
Nicefor al III-lea Botaneiates () [Corola-website/Science/315264_a_316593]
-
8 septembrie 1923, Logrești-Moșteni, județul Gorj - d. 11 iunie 1981) a fost o cunoscută interpretă de muzică populară românească din Gorj. Născută la 8 septembrie 1923 în Logrești-Moșteni, județul Gorj, a fost al cincilea copil, din cei opt, al preotului ortodox Ion D. Băluțanu (1890 - 1962) și al Bălașei Sorescu (1899 - 1977). Școala primară a făcut-o în comuna natală și la Craiova, după care a urmat Liceul „Madona Dudu” și Institutul Ortodox al Femeilor Române, instituții unde, de foarte tânără
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
al cincilea copil, din cei opt, al preotului ortodox Ion D. Băluțanu (1890 - 1962) și al Bălașei Sorescu (1899 - 1977). Școala primară a făcut-o în comuna natală și la Craiova, după care a urmat Liceul „Madona Dudu” și Institutul Ortodox al Femeilor Române, instituții unde, de foarte tânără, s-a remarcat prin cântecele pe care le interpreta la reuniunile școlare. Având reale calități vocale native și evidente, a fost foarte repede remarcată, astfel că în perioada 1939-1940 a început să
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
care domină dreptul strămoșesc, cetățenia se definește în principal prin apartenența la grupul etnic în jurul căruia s-a constituit statul respectiv. Astfel, în România, constituită în jurul neamului românesc, definit, în secolul XIX, prin vorbirea limbii române și prin religia creștină ortodoxă, puteau fi cetățeni, până în 1923, doar persoanele răspunzând acestor criterii. Ulterior, în România Mare care cuprindea și alte grupuri etnice sau religioase, s-a introdus o doză, variabilă cu timpul, de drept pământean, care a lărgit definiția națiunii și, prin
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
controlul lui Mindaugas. Mindaugas și antagonistul său, Daniel, au ajuns la o reconciliere în 1255; terenurile din Rutenia Neagră i-au fost date fiului său Daniel, Roman Danylovich. Ulterior, Vaišvilkas, fiul lui Mindaugas, a primit botezul în calitate de membru al credinței ortodoxe, devenind călugăr și fondator a două mănăstiri. Antagonismul lui Tautvilas a fost temporar rezolvat atunci când el a recunoscut superioritatea lui Mindaugas și a primit Polațk ca un fief. O confruntare directă cu mongolii a avut loc în 1258 sau 1259
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
forme cu valoare ierarhică egală: însemnul și rozeta. (2) Însemnul de pace al Ordinului Virtutea Militară este o cruce cu brațe egale, emailată albastru, cu bordura albă, având aplicată pe medalionul central, avers, o acvilă ținând în cioc o cruce ortodoxă. (3) Însemnul de război al Ordinului Virtutea Militară se distinge de însemnul de pace al Ordinului Virtutea Militară prin aplicarea ntre brațele crucii a două spade încrucișate, cu vârfurile în sus. (4) Bareta Ordinului Virtutea Militară cu însemn de război
Ordinul „Virtutea Militară” () [Corola-website/Science/318585_a_319914]
-
conservat templu antic grec. Acesta este un templu construit în ordinul doric peripteral, situat la partea de nord-vest a Agorei din Atena, pe vârful dealului "Kolonos Agoraios" (Αγοραιος). Din secolul al VII-lea până în 1834, acesta a servit ca Biserică Ortodoxă Greacă cu hramul "Sf. Gheorghe din Akamates" (Ἀγιος Γεώργιος Ακαμάτης). Hephaestus a fost patron-zeu al lucrului din metal. Atena Ergane a fost patron-zeița a lucrurilor din ceramică și meșteșugurilor, în general.Au existat numeroase magazine Potter și fabrici pentru metal
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
a Regiunii Razgrad. În timpul dominației otomane din Bulgaria, orașul era denumit "Kemallar" și a fost mai târziu redenumit în cinstea lui khan Asparuh, numele lui în slavă fiind . Orașul are o populație mixtă de bulgari și turci, cu o biserică ortodoxă și o moschee existentă în oraș.Isperih a apărut în anul 1545, pe locul unei așezări medievale, urme mai vechi cunoscute ale prezenței umane în zonă datează din epoca bronzului.Satul a fost menționat pentru prima dată ca Kemallar într-
Isperih () [Corola-website/Science/318757_a_320086]
-
de Creștinism"(Foto-forumul Internațional, Frankfurt, în cooperare cu 22 de muzee și galerii din lume, 2001). A avut 47 de expoziții personale, dintre care cele mai importante sunt: Lucrările sunt expuse în Muzeul de Arte Aplicate din Belgrad, Muzeul Bisericii Ortodoxe Sârbe din Belgrad, si de numeroase muzee din țară, în Muzeul "Apeduct" din Barcelona (Spania), în reședițele patriarhilor din Șerbia, Rusia, Ierusalim, Bulgaria, Alexandria în toate reședințele episcopale din Șerbia, în numeroase mănăstiri și biserici, precum și în colecții particulare din
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
localitatea Putna. Acesta a fost inaugurată la 7 iulie 1898 odată cu Calea ferată Rădăuți-Brodina. Linia secundară a fost utilizată în special pentru a facilita accesul la pădurile de pe Obcina Mare, aflate la sud de Putna; aici Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române a desfășurat o exploatare forestieră intensă, pornind de la Mănăstirea Putna. La începutul secolului al XX-lea au fost construite mai multe căi ferate cu ecartament îngust, pe valea superioară a râului Putna, dar toate acestea au fost abandonate în jurul
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
este un lăcaș de cult ortodox construit în satul Scânteia din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 35 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în centrul satului. Tradiția locală o atribuie epocii lui Ștefan cel Mare. Biserica "Sf. Voievozi
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
este un lăcaș de cult ortodox a cărui construcție a început în anii 1930 ai secolului al XX-lea. Biserica este situată pe Strada Sf. Elefterie Nr. 1 din București (sectorul 5) și a fost proiectată de arhitectul Constantin Iotzu. Este biserica nouă, existând o biserică
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
unor criminali chinezi executați. Comunitatea cazacilor albazinieni a fost păstorită la început de preotul Maxim Leontiev, care a ținut slujbele într-un templu lamaist părăsit. Deși descendenții acestor cazaci s-au căsătorit cu chinezoaice și au uitat limba rusă, Biserica Ortodoxă Rusă a trimis începând din 1713 în mod regulat preoți la Beijing. Albazinienii au format nucleul Bisericii Ortodoxe Chineze. În 1831, preotul-călugăr Hiacint Biciurin păstorea în Beijing 94 de albazinieni. Călătorii ruși au sesizat că albazinienii, în afară de credința ortodoxă, erau
Albazinieni () [Corola-website/Science/318826_a_320155]