28,865 matches
-
sindicatele să imagineze Împreună metode și condiții favorabile pentru creșterea productivității. Mai presus de orice, a blocat Întoarcerea la tentațiile care năruiseră economia interbelică: subproducția, protecționismul reciproc distructiv și colapsul schimburilor comerciale. Deși administratorii americani ai Planului nu făceau un secret din așteptările lor, ei au lăsat europenilor responsabilitatea de a determina nivelul de ajutor necesar și metodele de distribuție. Obișnuiți cu interesul nedisimulat al americanilor În negocierile bilaterale anterioare pentru Împrumuturi, politicienii europeni au fost destul de surprinși. Nedumerirea lor era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
7. Reuniți la Londra pe 1 iunie 1948, Aliații occidentali au anunțat proiectul unui stat vest-german separat. La 18 iunie a fost anunțată o nouă valută, Deutsche Mark, pusă În circulație trei zile mai târziu (bancnotele fuseseră tipărite În mare secret În Statele Unite și transportate la Frankfurt sub escorta armatei americane). Vechea Reichsmark a fost retrasă din circulație, fiecare rezident german putând schimba doar 40 de mărci vechi pentru 40 de mărci noi, după care cursul devenea de 10 la 1
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În luna următoare. Acuzat de titoism, Xoxe se distingea prin faptul că sprijinise realmente planurile balcanice ale lui Tito, pe vremea când acestea aveau și aprobarea Moscovei. De aceea, cazul lui era destul de neobișnuit;pe deasupra, a fost și tratat În secret. Procesului albanez i-a urmat arestarea, judecarea și execuția În Bulgaria a lui Traicio Kostov, unul dintre fondatorii Partidului Comunist Bulgar. Kostov, mutilat de conducătorii interbelici ai Bulgariei 9, era oponentul notoriu al lui Tito și criticase planul acestuia de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Sovietică duc o campanie de defăimare a țării. Evreii vor să-i anihileze pe toți rușii”12. Însă un antisemitism atât de fățiș nu-i convenea nici măcar lui Stalin; până la urmă, cei 15 acuzați (toți evrei) au fost judecați În secret de un Tribunal Militar În vara anului 1952. Cu o excepție, toți au fost executați; singura supraviețuitoare, Lina Shtern, a primit zece ani de Închisoare. Între timp, valul antisemit creștea În statele-satelit. În România, unde o parte importantă a populației
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de deținuți politici la o populație de 13 milioane, cifră care nu include zecile de mii de oameni puși la muncă silnică În mine. O altă variantă a pedepsei erau „lichidările administrative”: femei și bărbați Încarcerați au fost Împușcați În secret, fără judecată și fără publicitate. Familia unei victime afla că aceasta „dispăruse” abia după un an sau mai mult. Trei luni mai târziu, fără altă confirmare oficială, persoana În cauză era considerată decedată. La apogeul terorii În Cehoslovacia, În presa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ales În Franța, unde Preuves reprezenta unicul forum liberal, anticomunist, Într-un peisaj cultural dominat de periodice neutraliste, pacifiste, ale tovarășilor de drum sau mărturisit comuniste. Congresul și numeroasele sale activități erau sprijinite oficial de Fundația Ford și finanțate În secret de CIA - lucru ignorat de mai toți activiștii și scriitorii până când a fost făcut public ani mai târziu. Implicațiile - și anume faptul că guvernul american sponsoriza ilicit activități culturale anticomuniste În Europa - nu erau, poate, atât de grave cum par
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
B-52 au intrat În funcțiune În iunie 1955. Cum URSS era, ca efective și arme convenționale, net superioară pe teren european, era firesc ca armele nucleare să devină prioritatea strategică a Washingtonului, mai ales după ce președintele Truman a ordonat În secret, la 10 martie 1950, dezvoltarea accelerată a unei bombe cu hidrogen. Truman a luat această decizie după ce URSS a testat cu succes propria bombă atomică În august 1949. Capacitatea nucleară a sovieticilor se apropia de cea a americanilor: primul test
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
controlul Canalului, să declare că Egiptul nu este capabil să administreze o resursă atât de importantă În mod echitabil și eficient, să restabilească status quo ante și să-l submineze decisiv pe Nasser. Planul a fost ținut, Într-adevăr, În secret absolut: În Marea Britanie, numai Eden și patru miniștri de rang Înalt din cabinetul său aveau cunoștință de protocolul semnat la Sèvres după trei zile de discuții, Între 21 și 24 octombrie. La Început, totul a decurs conform planului. Pe 29
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
propriile responsabilități, dar și o ocazie de a-și Încorda mușchii. Eisenhower și Dulles detestau modul În care Mollet și Eden contaseră pe sprijinul necondiționat al americanilor. Ei erau iritați de francezi și britanici: nu doar pentru că se angajaseră În secret Într-o expediție atât de prost planificată și executată, dar și pentru momentul ales. Criza Suezului aproape a coincis cu ocuparea Ungariei de către sovietici. Implicându-se Într-un complot imperialist flagrant Împotriva unui singur stat arab, cu intenția vădită de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la fel de vinovați ca și el de complicitate la crimele lui Stalin și, din această postură, nu Îi puteau contrazice afirmațiile sau contesta credibilitatea. Destalinizarea controlată le convenea tuturor. Dar atacul lui Hrușciov asupra lui Stalin n-a putut fi ținut secret - și aici se află sâmburele eșecului său. Deși cuvântarea nu a fost publicată oficial În Uniunea Sovietică până În 1988, serviciile secrete occidentale au aflat despre ea În doar câteva zile. La fel și partidele comuniste din Vest, deși nu fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au răspuns cu un apel de reluare a lucrului. Nagy Îi atrăsese În sfârșit de partea sa pe majoritatea celor care Îi suspectaseră intențiile. În aceeași seară În care Nagy lansa apelul său istoric, János Kádár a fost transportat În secret la Moscova, unde Hrușciov l-a convins de necesitatea formării, cu sprijin sovietic, a unui nou guvern la Budapesta. Armata Roșie urma oricum să intre În Ungaria și să restabilească ordinea; singura problemă era cine va avea onoarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sa blindată, comunismul sovietic a pierdut farmecul pe care Îl avusese pentru cei mai mulți simpatizanți și admiratori din Vest. Căutând să scape de „duhoarea stalinismului”, foști comuniști - precum poetul francez Claude Roy - și-au Întors „nările spre alte orizonturi”. După 1956, secretele istoriei nu mai puteau fi aflate În fabricile mohorâte și În colhozurile disfuncționale ale democrațiilor populare, ci În alte sfere, mai exotice. O minoritate În scădere de apologeți nereformați ai leninismului au rămas atașați de trecut; dar, de la Paris la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
apetit pentru orice lucru nou și fără legătură cu trecutul. Nu Înseamnă că nu sesizau sluțenia mediului Înconjurător: cei care locuiau În noile orașe, În turnuri și complexe uriașe de locuințe, erau nemulțumiți și nu au făcut din asta un secret. Dacă arhitecții și sociologii nu au Înțeles că proiectele lor vor provoca, peste numai o generație, excluziune socială și violență de grup, locatarii vedeau foarte clar ce Îi așteaptă. Până și cinematograful european - care până de curând zăbovise nostalgic asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dar a făcut numai șase) și Daniel cinci. Procesul Siniavski-Daniel s-a desfășurat in camera, deși o campanie de presă menită să-i demonizeze pe cei doi reușise să atragă atenția publicului. Dar procedurile de judecată, Înregistrate și transcrise În secret de câțiva oameni prezenți În sala tribunalului, au fost publicate un an mai târziu În rusă și engleză, generând petiții internaționale și cereri de eliberare a celor doi3. Întreaga afacere era neobișnuită: chiar de-a lungul deceniilor brutale de stalinism
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
discutată teoretic, ca pe un punct de plecare vital pentru reforme majore. Dar explicația principală este pur și simplu faptul că la Începutul anilor ’60 economiile statelor comuniste dădeau primele semne de disfuncție gravă. Eșecul economiilor comuniste nu era un secret. Ele abia reușeau le să asigure cetățenilor necesarul de alimente (În Uniunea Sovietică uneori nici măcar atât). Erau dedicate producției masive de bunuri industriale primare În exces. În schimb, cele necesare - În primul rând, bunuri de consum - pentru care exista o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la adresa Uniunii Sovietice, dar că „această problemă nu poate fi rezolvată printr-o directivă de sus”. Poate ar fi fost de altă părere dacă ar fi știut că pe 3 august cinci colegi ai săi din Prezidiul cehoslovac Înmânaseră În secret rușilor o scrisoare ce detalia amenințarea iminentă la adresa regimului comunist din Cehoslovacia, solicitând o intervenție militară 13. Decizia sovietică de a invada Cehoslovacia a fost luată oficial abia pe 18 august. Se pare că Brejnev a ezitat - intuind că, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adevăr, foarte bogați, mortalitatea infantilă era cea mai ridicată din Europa, iar 32% dintre locuitori erau analfabeți. Salazar, un economist care predase un timp la Universitatea din Coimbra, nu era doar indiferent la Înapoierea Portugaliei, ci vedea În ea chiar secretul stabilității: informat că pe teritoriul portughez al Angolei s-au descoperit zăcăminte de petrol, el a exclamat: „Ce păcat!”. Ca și Ceaușescu, Salazar era obsedat de evitarea datoriei naționale și echilibra conștiincios fiecare buget anual. Mercantilist fanatic, el a adunat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se destramă pe măsură ce se modernizează. Dar statul nu a fost afectat. În Marea Britanie, sinonimia dintre un stat atotputernic și o economie ineficientă asupra căreia insista Margaret Thatcher era pentru mulți de la sine Înțeleasă. Dar În Franța statul părea să dețină secretul revirimentului economic al țării. Conducătorii statului reprezentau elita intelectuală a nației, iar planificatorii se Înfățișau drept o clasă de tehnocrați dezinteresați, mai presus de efemere pasiuni ideologice și erupții sociale. Cine ar trebui să fie la putere - și cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ochii lui Klaus, care ținea morțiș la marșul forțat spre o piață liberă. De fapt, Întâlnirile lor din iunie și iulie 1992 nu erau negocieri: Klaus pretindea că e surprins și supărat de cererile interlocutorului, Însă ele nu erau un secret pentru nimeni, după nenumăratele discursuri ținute de Mečiar pe această temă. De fapt, Klaus Îl Împingea pe liderul slovac spre sciziune, și nu invers. Prin urmare, deși majoritatea deputaților slovaci din Consiliul Național Slovac și din Adunarea Federală erau dispuși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În trecut, dar de această dată cu mai mult succes. În Franța, Frontul Național al lui Jean-Marie Le Pen a adoptat o poziție similară, dar Îndoielile francezilor cu privire la extinderea europeană nu se limitau la extremele spectrului politic. Nu era un secret pentru nimeni că autoritățile franceze s-au opus mult timp extinderii UE, care implica o diluare a influenței franceze: Mitterrand, Chirac și reprezentanții lor diplomatici au Încercat din răsputeri să amâne inevitabilul cât mai mult timp cu putință. Opinia publică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dacă nu chiar cosmopoliți. Cei de pe continent nu puteau decât să constate perplecși ciudata juxtapunere a disprețului și neîncrederii englezilor față de instituțiile și ambițiile „Europei” și a dorinței naționale de a-și petrece timpul liber și a cheltui banii acolo. Secretul este că britanicii - ca și irlandezii - nu erau nevoiți să Învețe limbi străine. Ei vorbeau deja engleza. În tot restul Europei, competența lingvistică (așa cum remarcam mai devreme) devenea cu rapiditate criteriul principal de diferențiere, indicând statutul social personal și puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o nostalgie adevărată pentru un trecut falsificat. Prin contrast, fascinația francezilor pentru patrimoniul spiritual are o anumită autenticitate culturală. „Franța” s-a reprezentat dintotdeauna alegoric - vezi feluritele descrieri și avataruri ale simbolului Republicii, „Marianne”. Era firesc așadar ca nostalgia pentru secretele francității pierdute să conveargă spre un ansamblu oficial de simboluri, fie ele materiale sau spirituale. Acestea „sunt” Franța. Dacă ele se pierd sau nu mai sunt Împărtășite, Franța Încetează să fie ea Însăși - la acest lucru se referea Charles de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În civilizațiile antice predominant agrare, stadiile bobului de grâu reprezentau destinul uman. Pentru grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în același timp și mormântul natural al omenirii. Zeii care îl locuiau cunoșteau fără îndoială secretul vieții. De aceea, atât oamenii liberi cât și sclavii, cetățeni greci sau barbari 18 deopotrivă, mergeau primăvara și toamna la sanctuarul din Eleusis pentru a primi revelația acestor mistere. Candidații la inițiere purtau un bachos, un fel de toiag format
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
anii trecuți; operațiunea de degorjare, care constă în eliminarea drojdiei depusă pe fundul sticlei, fără a perturba conținutul; transferul celei de-a doua fermentații a vinului din butoi în sticle și, în consecință, descoperirea principiului efervescenței și poate chiar a secretului de conservare a spumei; fabricarea sticlei compacte denumită "champenoise", precum și (re)descoperirea dopului de scoarță de stejar de plută; ideea acestuia din urmă îi venise lui Dom Pérignon, observând cum pelerinii spanioli își închideau ermetic ploștile din piele, utilizând bucăți
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
numai, o dată pe an, în cea de-a treia joi a lunii noiembrie: "Noul Beaujolais a sosit ! A început din nou sărbătoarea vinului nou, atât de contestată de o serie de glasuri potrivnice distracției și voiei bune, dar revigorată în secret de o mulțime de petrecăreți neobosiți. Unde sunt balurile și carnavalurile de altădată care înveseleau mahalalele franțuzești? Au fost distruse și expuse ca simple suveniruri, amintind de vremurile bune de odinioară. Dar a fost suficientă prospețimea unui vin nepretențios, popular
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]