288,067 matches
-
cu activitățile didactice, Carol Walenstein s-a implicat în organizarea muzeului înființat în anul 1834 la Colegiul Sfântul Sava din inițiativa lui Mihalache Ghica. În calitatea funcției de "conservator" al muzeului, Wallenstein a îmbogățit colecția de numismatică, sigilografie și științele naturii cu multe exponate, mai ales la secția de ornitologie de care era pasionat. Wallenstein a fost primul director al Muzeului Național din București din data de 8 iulie 1837. Prin decretul dat de către Barbu Știrbei în data de 24 decembrie
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
evitate de jucători fără nicio problemă. În plus, Brown a criticat sistemul de colectare a resturilor, el crezând că oferă o experiență frustrantă pentru mulți jucători și încetinește ritmul jocului. Cu toate acestea, Robinson crede că includerea acestor elemente reflectă natura barbară a ținutului. El a lăudat designul lumii, pe care îl asimilează cu cel al filmelor, el descriindu-l ca pe "o lume de metal și violentă, în care trebuie mai mult să supraviețuiești decât să cucerești". Brown a criticat
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
a simțit același lucru. Designul obiectivelor jocului a primit recenzii mixte. Tyrrel a lăudat cantitatea de conținut și activități de pe hartă. În plus, el a crezut că toate activitățile sunt captivante pentru jucători. Cu toate acestea, el nu a apreciat natura lor repetitivă, care micșorează dorința de rejucare. Hurley crede că este ușor pentru jucători să devină confuzi la începutul jocului, obiectivele fiind relativ neclare. Brown a criticat structura anumitor obiective, care forțează jucătorii să folosească o anumită metodă pentru a
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
extraterestră. Pe site-ul ei, Mary Doria Russell a făcut următoarea declarație în legătură cu aceste speculații: Nancy Pearl, critic la "Library Journal", a considerat că romanul a fost încadrat greșit în genul science fiction, fiind mai degrabă „un roman filosofic despre natura binelui și a răului și ce se întâmplă atunci când un om încearcă să facă ceva bun pentru un scop nobil, dar sfârșește producânt un rău incalculabil”. În pubicația catolică "Commonweal", Paul Q. Kane recunoaște că Russell a cercetat cu atenție
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
numai după apariția ARN-ului, care a putut astfel cataliza legarea peptidelor și polimelizarea aminoacizilor. Se pare că ADN-ul a preluat rolul de stocare a datelor al ARN-ului, deoarece este mult mai stabil, în timp ce proteinele, mai variate prin natura aminoacizilor, au preluat rolul ARN-ului în biocataliză. este susținută de mai multe surse independente, cum ar fi faptul că ARN-ul este esențial în procesul de translație și de faptul că sARN-ul (small ARN) poate cataliza toate procesele
Ipoteza lumii ARN () [Corola-website/Science/335316_a_336645]
-
N-metil-N-formilhidrazină și monometilhidrazină. Monometilhidrazina care a fost folosită în trecut ca combustibil la rachete, inhibă coenzima piridoxil fosfat și acidul gamaaminobutiric (GABA). N-metil-N-formilhidrazina inhibă enzimele citocromului P450. Desfășurarea intoxicației, denumită „sindromul giromitrian”, este similară cu acea a "bureților viperei" cu privire la natura de două faze a simptomelor. După o perioadă de latență de 6-12 ore, simptomele otrăvirii se manifestă prin greață, vărsături, dureri de cap, dar numai rar diaree apoase. In cazurile ușoare, aceste simptome dispar după 2-5 zile. În forma severă
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
ul (în = „frumos” și "Iani" = „Ioan”), este o datină însoțită de cântec, care sărbătorea la origine mitul zeului naturii (simbol al vegetației care moare și învie). Oamenii bisericii, pentru a elimina zeul păgân, l-au asimilat cu Ioan Botezătorul, astfel că data caloianului a fost fixată în proximitatea solstițiului de vară (24 iunie). Obiceiul este practicat de copii, într-
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
María Teresa a crescut într-o casă bogată și plină de cărți și care era în mod constant în mișcare. A locuit la Madrid, Barcelona și Burgos, citind cărțile scrise de Victor Hugo, Alexandre Dumas și Benito Pérez Galdós. Datorită naturii itinerante a carierei tatălui ei, nomadismul a avut un impact profund asupra vieții sale. Mama ei, Oliva Goyri, o femeie neconvenționala pentru acele vremuri, a trimis-o să studieze la "Institución Libre de Enseñanza", unde preda mătușa ei, María Goyri
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
folclorul vlăscean-teleormănean se împart, din punct de vedere literar în două categorii: Doinele haiducești sunt creații în care se vorbește de exploatarea de altădată, în care este prezent dorul de răzbunare sau în care este cântată viața liberă dusă în mijlocul naturii. Perioada de înflorire a acestor creații este plasată, de obicei, în secolele XVII-XIX, când exploatarea feudală era în creștere continuă. Unele din doinele create pe atunci au supraviețuit, ca variante, până în ziua de astăzi. Textele doinele haiducești se fac remarcate
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Băiatul și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare, fiind atras de farmecul și de liniștea naturii. Într-o dimineață de primăvară a anului 1888 a fost condus de un băiat mai mare pe nume Culai la plavia (insula plutitoare) , ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic câțiva localnici săraci: moș Dumitrache Hau, moș
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
desecate, iar iazurile au fost separate și îndiguite și fac parte din zona protejată (arie de protecție specială avifaunistică) Lacurile Fălticeni. Referindu-se la vânătoare și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: „Pasiunea vânatului și a pescuitului ne vine de departe și de demult - așa de departe și așa de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine dintr-o epocă obscură și eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine dintr-o epocă obscură și eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai o intenție în ochii, în mintea și-n brațul primilor luptători”. Ulterior, oamenii s-au îndepărtat de natură și de acele îndeletniciri, dar instinctul străvechi a rămas în interiorul oamenilor. Vânătoarea și pescuitul au devenit în zilele noastre sporturi capabile să relaxeze omul modern în zilele libere de la sfârșit de săptămână; aceste îndeletniciri sunt mult mai plăcute și mai
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
instinctul străvechi a rămas în interiorul oamenilor. Vânătoarea și pescuitul au devenit în zilele noastre sporturi capabile să relaxeze omul modern în zilele libere de la sfârșit de săptămână; aceste îndeletniciri sunt mult mai plăcute și mai sănătoase deoarece se desfășoară în mijlocul naturii, spre deosebire de plimbările mondene de pe străzile poluate ale orașelor sau de jocurile de societate realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
opticii se petrece sub influența ideilor clasei muncitoare, făcând mai evidentă critica socială existentă în scrierile anterioare ale lui Sadoveanu. Prezentarea ritualului de inițiere a lui Iliuță Dumitraș în meșteșugul pescuitului îi prilejuiește autorului ocazia să realizeze descrieri vibrante de natură și să evidențieze trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
existentă în scrierile anterioare ale lui Sadoveanu. Prezentarea ritualului de inițiere a lui Iliuță Dumitraș în meșteșugul pescuitului îi prilejuiește autorului ocazia să realizeze descrieri vibrante de natură și să evidențieze trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
îi prilejuiește autorului ocazia să realizeze descrieri vibrante de natură și să evidențieze trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Între natură
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Între natură și
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Un exemplu în acest sens îl reprezintă descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Un exemplu în acest sens îl reprezintă descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Oamenii care populează acest
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
sens îl reprezintă descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi întoarce către natură. Vânătorii și pescarii leagă între ei camaraderii trainice care nu
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi întoarce către natură. Vânătorii și pescarii leagă între ei camaraderii trainice care nu țin cont de
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]