300,679 matches
-
din închisoare, Curtea tribunalului de Apel consideră că delictul a fost ispășit după cele șase luni de temniță. S-a angajat ulterior ca ajutor de notar în Măgura Ilvei, apoi în Nimigea, în zona lui de baștină. Din București a primit vestea că piesa "Osânda" "va fi pusă în citire", ulterior, însă, a fost respinsă. În toamna anului 1910 se afla într-o situație materială precară. A avut convingerea că nu stăpânește cum se cuvine limba literară românească: Revenit intre timp
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
parte Ion Minulescu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, Nicolae Davidescu, Alexandru Stamatiad, Mihail Săulescu, Mihai Sorbul. A dus cu el o nuvelă, pe care însă nu apucă să o citească. În luna octombrie a aceluiași an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: La 25 octombrie 1910 a debutat în capitala țării: în revista "Convorbiri critice" a apărut nuvela "Volbura dragostei [Cântecul iubirii]". Ea a deschis șirul unei însemnate colaborări: "Proștii", "Culcușul", "Golanii", "Dintele" (1910). A început să
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: La 25 octombrie 1910 a debutat în capitala țării: în revista "Convorbiri critice" a apărut nuvela "Volbura dragostei [Cântecul iubirii]". Ea a deschis șirul unei însemnate colaborări: "Proștii", "Culcușul", "Golanii", "Dintele" (1910). A început să primească scrisori de încurajare de la Mihail Dragomirescu care se interesa îndeaproape de ce scrie, l-a invitat acasă și s-a oferit să-l ajute să primească o slujbă la un ziar. A fost angajat la " Ordinea," unde redactor-șef era Ștefan
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Ea a deschis șirul unei însemnate colaborări: "Proștii", "Culcușul", "Golanii", "Dintele" (1910). A început să primească scrisori de încurajare de la Mihail Dragomirescu care se interesa îndeaproape de ce scrie, l-a invitat acasă și s-a oferit să-l ajute să primească o slujbă la un ziar. A fost angajat la " Ordinea," unde redactor-șef era Ștefan Antim: în "Răscoala" apare ca personajul Antimiu. A fost secretar de redacție la "Falanga literară și artistică", condusă de Mihail Dragomirescu, funcție pe care a
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
se deschide cu prezentarea unor date biografice. Începe prima versiune integrală a romanului "Pădurea spânzuraților" (pe care o va termina la [[27 iunie]] [[1922]]). Între [[5 iulie]]/[[17 noiembrie]] [[1922]] va transcrie romanul "Pădurea spânzuraților". Apare "Pădurea spânzuraților". Cartea va primi "Marele premiu al romanului". Va fi reeditat în [[1922]], [[1925]], [[1926]], [[1928]], [[1929]], [[1932]], [[1940]]. În editura lui [[H. Steinberg]] din București apare a II-a ediție din "Golanii" (Nuvele și schițe), cu ilustrații de Fr. Șirato. Același sumar din
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
avându-l ca protagonist pe Mircea Geoană, comparând apoi incidentul cu scandalul Monica Lewinsky, și a adăugat că președintele Traian Băsescu a refuzat să utilizeze o caseta oferită în campania electorala. Aceasta l-ar fi reprezentat pe Mircea Geoană cum primește sex oral: "Apropo, știu din surse sigure că o caseta care-l prezintă pe Mircea Geoană cum primește sex oral a fost oferita lui Băsescu, care a refuzat să-o folosească. El este un om cinstit, ai încredere în mine
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
președintele Traian Băsescu a refuzat să utilizeze o caseta oferită în campania electorala. Aceasta l-ar fi reprezentat pe Mircea Geoană cum primește sex oral: "Apropo, știu din surse sigure că o caseta care-l prezintă pe Mircea Geoană cum primește sex oral a fost oferita lui Băsescu, care a refuzat să-o folosească. El este un om cinstit, ai încredere în mine." În timp ce intervievatorul spaniol mai târziu a clarificat faptul că "Dl. Patapievici n-a menționat existența vreunei casete privindu
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
impozitele directe și astfel, aduceau mai mulți bani coroanei, incluzând "la gabelle"(taxa pe sare), care diferea de la o regiune la altă, "lex aides" (pe alimente și băutură), și "l'octrois" (pe bunurile care intrau în orașe). Monarhia franceză nu primea destui bani din impozite pentru a-și acoperi cheltuielile, de aceea, era nevoită să facă împrumuturi ce erau deosebit de mari în timp de război. Plata dobânzilor la datorii în secolul al XVIII-lea a devenit o componentă mai mare din
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
împrumuturi ce erau deosebit de mari în timp de război. Plata dobânzilor la datorii în secolul al XVIII-lea a devenit o componentă mai mare din cheltuielile statului. Modul haotic de colectare a impozitelor a făcut că administrația să nu mai primească întreagă sumă obținută, astfel, fermierii generali ridicau impozitele indirecte, plătind o sumă globală în avans guvernului și păstrau pentru ei tot ce puteau adună peste această sumă. Impozitele directe erau colectate de sute de slujbași, și de multe ori, foloseau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de clerici seculari lucrau în parohii. Cei mai tineri fii ai marilor familii nobiliare ocupau funcții înalte în biserică pentru a obține profit din imensa bogăție a bisericii. Arhiepiscopia de Strasbourg valora 400.000 de livre pe an, iar preoții primeau 7.000-10.000 de livre pe an. Numeroși episcopi dețineau mai mult decât o singură episcopie și nu erau văzuți niciodată în vreuna din ele. Averea bisericii provenea din pământul pe care îl deținea și din dijme. Biserica deținea circa
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
înnobilate prin cumpărarea de funcții, iar 4.300 familii le-au fost acordate favoarea regelui. Se formau alianțe matrimoniale între familii de magistrați , de financiari și cele de mari nobili, creând legături, copii acestora ridicându-se la înalte demnități judecătorești, primind cele mai prestigioase funcții și ministere, averile acestora devenind resurse pentru marile familii sărăcite și proliferând căsătoriile dintre cele mai ilustre familii. Fii de nobili se căsătoreau cu fetele burghezilor bogați ca să sporească averea familiei. Deși își puteau pierde titlul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Paris i-a determinat pe mulți nobili să emigreze, în frunte cu fratele regelui, contele d'Artois: 20 000 au fugit în afară Franței în decurs de două luni. La 17 iulie, regele a venit la Paris, unde a fost primit cu ostilitate de către mulțime, Ludovic a recunoscut noul consiliu revoluționar-Comună și Garda Națională și a purtat la pălărie cocardă roșu-alb-albastru a revoluției. Ambasadorul britanic, ducele de Dorset și Guvernatorul Morris, ambasadorul american, concluzionau că revoluția a luat sfârșit și că
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
care accepta revoluția și era respinsă de Roma. Cealaltă, care refuzase să depună jurământ, ai cărei clerici erau denumiți "nejurați" sau "refractari", era aprobată de papă, fiind împotriva revoluției. Pentru prima dată, contrarevoluția, mișcarea care urmărea să răstoarne revoluția, a primit sprijin de masă, fiind anterior susținută doar de regaliști și emigranți. În zonele fervent catolice, puțini clerici au depus jurământul. Multi săteni s-au plâns că Adunarea încerca să schimbe religia, mai ales când preoții refractari au fost destituiți. Ostilitatea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de membri care reprezentau Parisul erau iacobini, republicani și susținători ai Comunei. Inițial erau 200 de girondini și 100 de iacobini în Convenție. Majoritatea nu aparțineau nici unei tabere și pentru că ocupau parterul din mijlocul sălii în care lucra Adunarea, au primit denumirea "mlaștina" sau "câmpia". Până la 2 iunie 1792 s-a desfășurat lupta dintre girondini și iacobini. Iacobinii erau cunoscuți ca montagnarzi sau munteni, pentru că ocupau locurile de sus ale Adunării, la stânga președintelui. Girondinii erau membri ai Clubului iacobinilor. Ambele grupuri
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
ocupație ale Antantei au fost învinse și țara eliberată. A urmat abdicarea sultanului, la 1 noiembrie 1922, astfel încheindu-se 631 de ani de stăpânire otomană. În 1923, Tratatul de la Lausanne a recunoscut suveranitatea noii Republici Turce, iar Kemal a primit supranumele de Atatürk (însemnând Părintele Turciei) și a devenit primul președinte al țării. El a instituit mai multe reforme economice, politice, juridice și religioase care au modernizat Turcia, desprinzând-o de trecutul ei otoman. O perioadă de transformări, între 1923
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Marea Mediteraneană au o climă temperat mediteraneeană, cu călduri, veri uscate și care se răcesc ușor, ierni umede. Zonele de coastă ale Turciei care mărginesc Marea Neagră au climă temperat oceanică cu călduri, veri umede, ierni umede. Coasta Mării Negre a Turciei primește cea mai mare cantitate de precipitații și este singura regiune a Turciei care are multe precipitații tot anul. În partea de est a coastei mediile sunt de 2,500 mm/an. Zonele de coastă ale Turciei mărginind Marea Marmara, inclusiv
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
a scăzut la 8,2% în 2005 și rata șomajului la 10,3%. În 2004 s-a estimat că 46,2% din totalul de venituri disponibile a fost de 20% pentru veniturile salariale de top, mai puțin de 20% au primit 6%. Turcia a profitat de o uniune vamală cu UE, semnată în 1995 pentru a-și crește producția industrială destinată exportului, în același timp, beneficiind de investițiile străine de la UE în țară. În 2007 exporturile au atins 115,3 miliarde
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
la Opera din Cluj, unde debutează în rolul lui Faust din opera cu același nume de Charles Gounod. Nu rămâne însă mult timp în Cluj, Emil Marinescu se hotărăște să-și încerce norocul în străinătate, și anume la Viena. Aici primește primul angajament în 1922 la "Volksoper" în rolul lui Turiddu din opera "Cavaleria Rusticană" de Pietro Mascagni. Întors în țară, întreprinde un obositor turneu cu Compania Leonard, interpretând rolurile principale din "Tosca" și "Boema" de Giacomo Puccini, "Traviata" și "Rigoletto
Emil Marinescu () [Corola-website/Science/297651_a_298980]
-
Verdi alături de de celebra soprană Maria Caniglia, venită în turneu la București, Emil Marinescu se hotărăște, la îndemnul acesteia, să plece în Italia. Are câteva angajamente temporare la teatre de operă de mai mică însemnătate, pentru ca în ianuarie 1940 să primească un contract la renumitul teatru "Regio di Parma", interpretând rolurile din "Forța destinului", "Aida" și "Otello" de Verdi. Următoarele stațiuni sunt Opera din San Remo, teatrul "Fenice" din Veneția. În 1941 se întoarce la București, unde noul director al Operei
Emil Marinescu () [Corola-website/Science/297651_a_298980]
-
în fața unuia dintre marii pictori europeni ai epocii de după război. Ion Țuculescu s-a născut la 19 mai 1910 la Craiova, provenit dintr-o familie de intelectuali. Urmează cursurile Colegiului Național "Carol I" din Craiova, unde în orele de desen primește primele îndrumări de la profesorul său Eugen Ciolac, de la care a aflat o parte din tainele picturii. Prima expoziție la care a fost remarcată prezența "pictorului diletant Ion Țuculescu" - alături de a fratelui său Șerban - este cea organizată în 1925, în sala
Ion Țuculescu () [Corola-website/Science/297659_a_298988]
-
la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara" "Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu"" A trăit la moșia sa din Boian. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după 1744, lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că Constantin Mavrocordat, fiind scos din
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
viață nouă acestei poezii. La jumătatea erei Heian a apărut un joc nou. Cineva recita sau crea un "kami-no-ku" sau "shimo-no-ku", și cerea celuilalt participant să alipească un alt vers. Acest tip de tanka, bazat pe principiul „brain storming”, a primit numele "renga".
Tanka () [Corola-website/Science/297637_a_298966]
-
vizând arestarea foștilor legionari.() Neputându-se reține în sarcina sa vreo acuzație dovedită, este trimis la închisoarea Jilava, unde rămâne până la 23 aprilie 1949. Este ridicat de la Jilava și transportat la închisoarea Ocnele Mari, fără ca situația sa de reținut să primească vreo clarificare. Aici este uitat până în noiembrie 1950 când este, oficial, internat prin Decizia M.A.I. nr. 193/1950, pe timp de 24 de luni, "pentru activitate legionară", pedeapsa expirând la 29 noiembrie 1952. Conform obiceiului, a fost eliberat abia
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
ca și a persecuțiilor de după 1989, nu a apucat să-și vadă numele pe coperta unei cărți în timpul vieții. Ulterior însă, scrierile și interviurile sale au început să fie difuzate prin toate mediile. După decembrie 1989, cunoaște o popularitate fulminantă. Primește în garsoniera sa zeci de ziariști, iar în lumea culturală începe să se vorbească despre un nou curent: țuțismul. Deși cărțile i-au fost publicate abia după trecerea în neființă, talentul lui nu a fost acela de scriitor, ci de
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
și al 236-lea în total) a fost difuzat pe 6 mai 2004 și a fost urmărit de 52,5 milioane de spectatori americani, devenind astfel al 4-lea cel mai urmărit episod final din istoria televiziunii. "Prietenii tăi" a primit recenzii pozitive de-a lungul difuzării sale, devenind unul din cele mai de succes sitcomuri din toate timpurile. Serialul a câștigat multe din cele 63 de nominalizări la premiile Primetime Emmy Awards. Serialul a avut succes de asemenea succes în
Prietenii tăi () [Corola-website/Science/297653_a_298982]