29,266 matches
-
este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse de contradicții. În aceste condiții se creează o ambiguitate a rolului de profesor care generează disconfort psihic și nesiguranță comportamentală, ceea ce afectează buna exercitare a acestui rol și performanțele obținute. Așteptările de rol se exprimă cel mai adesea ca presiuni de rol. În acest context profesorul își structurează prioritățile în funcție de importanța celui care exercită presiunile și de gradul în care acesta îi afectează cariera. În sistemul nostru de învățământ directorul tinde
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de gradul în care acesta îi afectează cariera. În sistemul nostru de învățământ directorul tinde să ocupe locul principal în școală, atât în privința controlului activității cât și a promovării în carieră. Deci, prioritățile de răspuns ale profesorului sunt centrate pe așteptările de rol și presiunile ce vin de la director. Așteptări de rol mai puțin structurate formulează și părinții. Acestea au la bază criterii foarte variate care nu sunt subordonate întotdeauna unei definiții clare a rolului de profesor. Astfel, expectanțele părinților sunt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sistemul nostru de învățământ directorul tinde să ocupe locul principal în școală, atât în privința controlului activității cât și a promovării în carieră. Deci, prioritățile de răspuns ale profesorului sunt centrate pe așteptările de rol și presiunile ce vin de la director. Așteptări de rol mai puțin structurate formulează și părinții. Acestea au la bază criterii foarte variate care nu sunt subordonate întotdeauna unei definiții clare a rolului de profesor. Astfel, expectanțele părinților sunt influențate de experiența de foști elevi, un anumit model
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
anumit model cultural (adesea incomplet, imprecis, impregnat cu elemente nesemnificative) privind profesia didactică, model poate varia în funcție de apartenența la o categorie socioprofesională, de informațiile (foarte subiective) oferite de proprii copii sau de informațiile primite pe alte căi. În aceste condiții, așteptările de rol exprimate de părinți sunt foarte diverse și puternic divergente, ele neavând o bază comună. Profesorii nu le pot ignora, deoarece de opinia părinților depinde imaginea lor de cadre didactice, în mai mare măsură decât de opinia conducerii școlii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și puternic divergente, ele neavând o bază comună. Profesorii nu le pot ignora, deoarece de opinia părinților depinde imaginea lor de cadre didactice, în mai mare măsură decât de opinia conducerii școlii și a celorlalți colegi. Totuși, profesorii consideră că așteptările părinților nu trebuie să vizeze exercitarea rolului didactic și resping sau refuză sugestiile de acest tip. Cooperarea dintre școală și familie se limitează la sprijinirea școlii de către familie, mai ales în plan material și al disciplinei elevilor și a familiei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
resping sau refuză sugestiile de acest tip. Cooperarea dintre școală și familie se limitează la sprijinirea școlii de către familie, mai ales în plan material și al disciplinei elevilor și a familiei de către scoală, in privința consilierii educaționale. Și elevii exprimă așteptări față de rolul profesorului, vizând mai ales competențele și gradul de profesionalism al acestuia. Un aspect important al acestor așteptări se referă la relația profesor - elev. Potrivit opiniei lui T. Parsons, în stabilirea acestei relații profesorul are de ales între: * a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai ales în plan material și al disciplinei elevilor și a familiei de către scoală, in privința consilierii educaționale. Și elevii exprimă așteptări față de rolul profesorului, vizând mai ales competențele și gradul de profesionalism al acestuia. Un aspect important al acestor așteptări se referă la relația profesor - elev. Potrivit opiniei lui T. Parsons, în stabilirea acestei relații profesorul are de ales între: * a baza relația pe interacțiune sau pe indiferență; * a se limita la transmiterea cunoștințelor sau a extinde relația asupra personalității
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de criterii generale. Se observă răcirea treptată a relației profesor - elev pe măsura înaintării în vârstă și a creșterii experienței de învățare a celui din urmă (T. Parsons, apud. E. Păun, 1999, p. 81). De asemenea, profesorul este supus unor așteptări de rol venind din partea colegilor săi. Acestea pot fi coercitive, dacă profesorul se află în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de tipul de relații interpersonale în care este integrat profesorul. În
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de tipul de relații interpersonale în care este integrat profesorul. În cele din urmă, profesorul este supus unor presiuni care își au originea în propriile așteptări. Acestea sunt puternic personalizate și se referă mai ales la exigențele privind cariera didactică, la gradul de satisfacție pe care aceasta îl oferă. Deși nu sunt întotdeauna esențiale, aceste așteptări personale pot influența îndeplinirea rolului profesional. Deși sunt prezentate separat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este supus unor presiuni care își au originea în propriile așteptări. Acestea sunt puternic personalizate și se referă mai ales la exigențele privind cariera didactică, la gradul de satisfacție pe care aceasta îl oferă. Deși nu sunt întotdeauna esențiale, aceste așteptări personale pot influența îndeplinirea rolului profesional. Deși sunt prezentate separat, nici una din cele trei accepțiuni care au fost date rolului profesorului nu le exclude pe celelalte. Fiecare exprimă o parte din complexitatea meseriei de profesor. I.3.3 Competențele profesorului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mândrindu-se cu rezultatele acestora, dar în același timp menținând reguli severe din teama ca aceștia să nu-și diminueze interesul pentru obținerea performanțelor școlare superioare. Mai ales în faza finală a ciclului liceal, premergător admiterii la facultate, părinții cu așteptări mari față de propriii copii suplimentează uneori până la refuz pregătirea școlară a acestora prin meditații suplimentare. Invers, părinții care manifestă așteptări școlare reduse față de copiii lor au tendința de a subevalua capacitățile acestora, tratându-i uneori ca pe o povară, fapt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
interesul pentru obținerea performanțelor școlare superioare. Mai ales în faza finală a ciclului liceal, premergător admiterii la facultate, părinții cu așteptări mari față de propriii copii suplimentează uneori până la refuz pregătirea școlară a acestora prin meditații suplimentare. Invers, părinții care manifestă așteptări școlare reduse față de copiii lor au tendința de a subevalua capacitățile acestora, tratându-i uneori ca pe o povară, fapt care, nu de puține ori, le erodează dezvoltarea conștiinței de sine. Deși dezvoltarea conceptului de sine începe încă din copilăria
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
magică. Așa se pot explica numeroasele comportamente autodistructive: sarcini nedorite, accidente de circulație, consum de droguri. Relele, cred adolescenții, se întâmplă altora și nu lor. Sarcina adulților, părinți și profesori, este de a-i face pe acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar și în familie și în societate, să fie entuziaști, sinceri și deschiși, să manifeste interes și receptivitate față de tot ceea ce este nou
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite răspunsuri, cele care se conformează așteptărilor sale. Expectanțele constituie, fără îndoială, o parte importantă a vieții școlare, sursele lor sunt foarte variate: clasa socială din care provine elevul, rasa, sexul, informațiile de la profesorii anteriori, rezultatele la teste, informațiile despre familia elevului. Aceste așteptări pot fi comunicate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care se conformează așteptărilor sale. Expectanțele constituie, fără îndoială, o parte importantă a vieții școlare, sursele lor sunt foarte variate: clasa socială din care provine elevul, rasa, sexul, informațiile de la profesorii anteriori, rezultatele la teste, informațiile despre familia elevului. Aceste așteptări pot fi comunicate prin cantitatea și/sau calitatea interacțiunilor profesor - elev, inclusiv prin folosirea recompenselor și a pedepselor pentru a orienta reușita elevului. Cercetările efectuate până în prezent au arătat că, de cele mai multe ori nivelul așteptărilor profesorului se referă la statutul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
informațiile despre familia elevului. Aceste așteptări pot fi comunicate prin cantitatea și/sau calitatea interacțiunilor profesor - elev, inclusiv prin folosirea recompenselor și a pedepselor pentru a orienta reușita elevului. Cercetările efectuate până în prezent au arătat că, de cele mai multe ori nivelul așteptărilor profesorului se referă la statutul socio-economic sau rasa elevilor și mai puțin la sexul acestora. De asemenea, s-a demonstrat că profesorul îi tratează diferit pe elevi, în funcție de experiențele pe care le are. Elevii percep aceste diferențe care le afectează
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nu se oferă voluntar să răspundă (nu ridică mâna) profesorul nu poate fi acuzat că nu le-a dat posibilitatea să se afirme. 3. Unele forme de tratament diferențiat sunt necesare și reprezintă mai degrabă expresia lucrului individualizat, decât proiecția așteptărilor negative ale profesorului. Această observație este valabilă mai ales în cazul elevilor slabi din clasele mici care necesită structurarea aparte a conținuturilor și de urmărirea îndeaproape a muncii lor mai mult decât ceilalți colegi (T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ceilalți colegi (T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108). În legătură cu efectele expectanțelor profesorilor asupra elevilor, Brophy și Good (apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108) sugerează următorul model al profețiilor care se autoîmplinesc (prin profeții înțelegându-se așteptările profesorilor față de elevi): 1. De la începutul anului școlar profesorul își formează așteptări diferite privitoare la comportamentul și nivelul de achiziție al elevilor 2. În conformitate cu aceste așteptări, profesorul se poartă diferit față de elevi 3. Prin comportamentul său profesorul sugerează elevilor cum
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
expectanțelor profesorilor asupra elevilor, Brophy și Good (apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108) sugerează următorul model al profețiilor care se autoîmplinesc (prin profeții înțelegându-se așteptările profesorilor față de elevi): 1. De la începutul anului școlar profesorul își formează așteptări diferite privitoare la comportamentul și nivelul de achiziție al elevilor 2. În conformitate cu aceste așteptări, profesorul se poartă diferit față de elevi 3. Prin comportamentul său profesorul sugerează elevilor cum să se poarte la ore și cum să-și îndeplinească sarcinile academice
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
p. 6108) sugerează următorul model al profețiilor care se autoîmplinesc (prin profeții înțelegându-se așteptările profesorilor față de elevi): 1. De la începutul anului școlar profesorul își formează așteptări diferite privitoare la comportamentul și nivelul de achiziție al elevilor 2. În conformitate cu aceste așteptări, profesorul se poartă diferit față de elevi 3. Prin comportamentul său profesorul sugerează elevilor cum să se poarte la ore și cum să-și îndeplinească sarcinile academice 4. Dacă profesorul insistă în comportamentul său iar elevul nu opune rezistență, atunci el
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
umple/ zdupăială dilată și-n gânduri;// și neiertarea întrebării spală/ ca un căutător de aur/ făgăduieli de minereuri,/ mi-e dusă jumătate ziua/ și mă tot umblă, umblă spaima.” În același timp, poemul pare a se construi din ce în ce mai greu, iar „așteptarea” sa - revelând nimicul, golul existențial - se constituie într-una dintre cele mai semnificative teme de meditație. Ciclul „Spital”, închegat în jurul unei imagini-cheie - culoarea alb -, dovedește asimilarea experienței literare și spirituale bacoviene: „Prin ferestre albe, văd alb -/ ochii în ațintire albă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
fizic, psihic și spiritual al suveranilor, nobililor și altor bărbați influenți, le-au alinat trăirile generate de eșecuri și dezamăgiri politice, au compensat rutina afectiv- erotică în relațiile lor de familie. Unele nu s-au oprit la acest nivel de așteptare, acela de decor stimulativ, și s-au implicat în decizii politice, s-au substituit, uneori, suveranilor în luarea hotărârilor politice, economice, culturale. Frumoase, senzuale, charismatice, inteligente și ambițioase, cultivate și talentate, curtezanele au trezit admirație și respect, dar și invidie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dintre ele chiar au făcut servicii de spionaj și de contraspionaj. În anii '40 întreaga populație s-a implicat în industria de război, ceainăriile au fost distruse, gheișele și-au vândut chimonourile și evantaiele. Ca dovadă a devotamentului lor față de așteptările războiului, gheișele din cartierul Gion din Kyoto au cumpărat cu banii lor două avioane și le-au făcut cadou armatei. În contemporaneitate nu a dispărut categoria gheișelor care reprezintă o tradiție socială și culturală a Japoniei. Remarcabile personalități occidentale au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
umbla după altele, astfel încât fericirea dorită se îndepărta precum Fata Morgana, sursa nefericirii ei. La ieșirea din mânăstire, Emma l-a cunoscut pe Charles Bovary, un medic pasionat de profesie. S-au căsătorit după decesul soției sale. Emma avea mari așteptări de împlinire prin căsătorie, de iubire romantică, dar nu a fost așa și a trăit intens această dezamăgire, învinovățindu-l pe sobrul ei soț de nefericirea ei. Stările ei oscilează între tristețe, dezamăgire și agitație febrilă. Emma se simte sufocată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]