32,577 matches
-
executorii, bețivi, lacomi și necinstiți a căror purtare neomenească revolta iobagii și așa destul de necăjiți. Iată câteva mostre din faptele lor condamnabile : «Pe fiecare zi iau bani de potcoavă câte un șuștac, chiar și dacă au stat numai un ceas. Beau și mânâncă pe cheltuiala iobagilor fără nici o măsură, ca niște porci. Într-o jumătate de an Arpașul de Jos a cheltuit cu întreținerea acestor executori cel puțin 80 de fl. nemțești. Solgăbirăul dă peste măsură libertate executorilor să ne chinuiască
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
atâta vin au vărsat, că în casă umblau prin vin... de multe ori ne-au silit să jucăm desculți, flămânzi și setoși, dacă n-am vrut ne-a bătut executorul neamț». În Arpașul de Sus: «când vin executorii, peste măsură beau, benchetuiesc, ne bat, strigă și ne leagă. Un sublocotenent cu șapte subalterni într-o zi și o noapte au băut 34 cupe (o cupă egal cca. un litru) de vin, și ¼ de rachiu și a trebuit să le dăm atâta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și setoși, dacă n-am vrut ne-a bătut executorul neamț». În Arpașul de Sus: «când vin executorii, peste măsură beau, benchetuiesc, ne bat, strigă și ne leagă. Un sublocotenent cu șapte subalterni într-o zi și o noapte au băut 34 cupe (o cupă egal cca. un litru) de vin, și ¼ de rachiu și a trebuit să le dăm atâta mâncare cât au dorit». La Scorei: «S-a întâmplat și aceia că fiind satul nostru în restanță cu o ferdelă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
egal cca. un litru) de vin, și ¼ de rachiu și a trebuit să le dăm atâta mâncare cât au dorit». La Scorei: «S-a întâmplat și aceia că fiind satul nostru în restanță cu o ferdelă de grâu, executorul a băut prețul unei câble de grâu, după ce mâncase bine și mult». Iobagii din Streza Cârțișoara, foarte aspru tratați de Teleki, au totuși îndrăzneala să spună între multe jafuri și chinuri, și aceasta despre executorii care «nu iau dela gură ulciorul cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu iau dela gură ulciorul cu vin și mâncare după cerință, precum iarna trecută au fost la noi un sublocotenent cu opt inși, cari de seara până dimineața - în afară de ceea ce lui s-a dat dela curte și în afară de vinars - au băut 60 de cupe de vin din cel de 9 bani cupa, și au luat peste asta bani de potcoavă 14 șuștaci și 9 bani. Oricărui executor care vine în sat trebuie săi dăm și 10 ferii, (o ferie reprezintă cca.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de 9 bani cupa, și au luat peste asta bani de potcoavă 14 șuștaci și 9 bani. Oricărui executor care vine în sat trebuie săi dăm și 10 ferii, (o ferie reprezintă cca., o jumătate de litru) dacă le poate bea». În afară de acești executori, - care într-un ținut unde nu se produce deloc vinul, umblau totdeauna turmentați printre iobagi, bătându-și joc de ei, mai existau și alți delegați sau comisari care cercetau satele pentru diferite anchete și fiindcă se purtau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă (rug) care produce flori mici albe minunate și fructe negre delicioase din care cârțoroșenii noștri fac gem pentru pus pe pita de secară și sirop, care amestecat cu apă rece scoasă din fântânile noastre e băut cu multă plăcere de copii și bătrâni. Și-ar mai fi agrișul sălbatec (Rives uvacrispa), arbust înalt cam de 1,50 metri cu ramuri foarte spinoase, fructe bace, verzi acrișoare, foarte apreciate de gospodine pentru dulcețuri. Zona e foarte bogată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare și bun de nu seacă niciodată. Aci pe timpul când nu avea comuna drum la Râul Arpășel cu ciurda de vite, boltașul Scorobeț a făcut douo troci mari din stejar ca să curgă apa din acest izvor prin iele ca să poată bea vitele vara când erau la pășune, așa că i-o rămas numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai vrei să te apuci de așa ceva. Eroul ajunge la Facultatea de Litere, își face un cerc de prieteni, adoratori ai lui Nichita Stănescu (firește !), cu care amici poartă lungi discuții literare și meta fi zice, joacă jocuri sadic- dostoievskiene, bea în neștire și scrie poezii. Îl are, printre profesori, pe un oarecare Cărtărescu, care-l ajută să publice cîteva texte într-o antologie cu mai mulți autori. Cunoaște iubirea, care i se pre zintă, ca unui copil freudian sau ca
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
digresiuni - plicti sitoare pentru alții, im por tante pentru tine.) Eram, la început, trei „oameni de bază“ : Stănescu (îi ziceam, desigur, Stan), Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam și chiuleam de la ore. De chiulit, nu chiuleam de la toate, ci doar, zilnic, de la cîte una-două. În timpul ăsta, mergeam pe la blo curile din apropierea liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cele din urmă, în fața maistrului, cu ochii umezi, dar bățoși, chipurile pentru a nu da de bănuit. De cele mai multe ori, mergeam la Preotu’ acasă, și atunci ne supuneam la un adevărat maraton alcoolic. Dacă la început, cînd ne strîngeam să bem pe la blocuri, dădeam bani pe băutură (și cel mai des cumpăram vodcă poloneză sau uzo albaneză), de cînd am des co perit chestia cu mersul acasă la Preotu’ n-a mai fost nevoie să dăm nici un ban. Cămara lui taică
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de cînd am des co perit chestia cu mersul acasă la Preotu’ n-a mai fost nevoie să dăm nici un ban. Cămara lui taică-său era plină de sticle de vin, țuică sau vișinată. Problema era însă că trebuia să bem o sticlă întreagă - sau două, sau trei ; totul era să nu mai rămînă băutură în sticlă, că atunci taică-său ar fi observat - altfel, la cîte sticle avea, n-ar fi băgat de seamă că lipsesc una sau două. Așa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
două, sau trei ; totul era să nu mai rămînă băutură în sticlă, că atunci taică-său ar fi observat - altfel, la cîte sticle avea, n-ar fi băgat de seamă că lipsesc una sau două. Așa încît, dacă la început beam de plăcere, după o vreme Preotu’ începea să tragă de noi : „Hai, sticla trebuie terminată !“. și noi, deși simțeam că nu mai intră, ne executam silit. și la vin nu era mare lucru, dar era durere cînd trebuiau golite sticle
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
noi : „Hai, sticla trebuie terminată !“. și noi, deși simțeam că nu mai intră, ne executam silit. și la vin nu era mare lucru, dar era durere cînd trebuiau golite sticle de vișinată grețos de dulce sau de țuică puturoasă. Cu toate că beam foarte mult, niciodată nu m-am îmbătat, încît să mi se rupă filmul - adevărata beție, de fapt. Am dat la boboci însă, o singură dată, pe gresia de la toaleta de serviciu a lui Preotu’. Săracu’ băiat : ștergea și înjura. și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
gulerul unui tricou vechi și spălat de foarte multe ori - în timpul pregătirii mele pentru Facultatea de Filologie, cînd am început meditațiile în București (făceam naveta Pitești - București, o dată pe săptămînă). Călătoream în personale cu vagoane supraetajate și cu navetiști care beau țuică din cutiuțe de medicamente - în trenurile de noapte, neluminate, încercam să desprind experiențe poetice din singu rătatea cu mine însumi (întîlnisem, în sensul ăsta, și nu știu ce cugetare în Caietele lui Camus) sau mă gîn deam la tipul din Pivnițele
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
intrați la Filologie, ne consideram deja ca făcînd parte din istoria literară. și cum poți să faci parte din istoria literară, în modul cel mai propriu ? Cum altfel decît fiind boem. Iar a fi boem însemna în primul rînd să bei („...să bei e/ ca și cum...“). Să bei și să vorbești chestii culturale. ...și, atunci cînd starea de bună dispoziție creștea, să reciți din Nichita sau să cînți din cîntecele de pe discul lui Augustin Frățilă. „Lătrau caii, lătrau caii/ Cînd veneau ahei
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Filologie, ne consideram deja ca făcînd parte din istoria literară. și cum poți să faci parte din istoria literară, în modul cel mai propriu ? Cum altfel decît fiind boem. Iar a fi boem însemna în primul rînd să bei („...să bei e/ ca și cum...“). Să bei și să vorbești chestii culturale. ...și, atunci cînd starea de bună dispoziție creștea, să reciți din Nichita sau să cînți din cîntecele de pe discul lui Augustin Frățilă. „Lătrau caii, lătrau caii/ Cînd veneau ahei ahaii“ - sau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ca făcînd parte din istoria literară. și cum poți să faci parte din istoria literară, în modul cel mai propriu ? Cum altfel decît fiind boem. Iar a fi boem însemna în primul rînd să bei („...să bei e/ ca și cum...“). Să bei și să vorbești chestii culturale. ...și, atunci cînd starea de bună dispoziție creștea, să reciți din Nichita sau să cînți din cîntecele de pe discul lui Augustin Frățilă. „Lătrau caii, lătrau caii/ Cînd veneau ahei ahaii“ - sau ceva în genul ăsta
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
creștea, să reciți din Nichita sau să cînți din cîntecele de pe discul lui Augustin Frățilă. „Lătrau caii, lătrau caii/ Cînd veneau ahei ahaii“ - sau ceva în genul ăsta. Bineînțeles că ziua morții lui Nichita era sfîntă. Ne strîngeam cu toții și beam și vărsam un strop în cinstea marelui dispărut, și iar beam, și iar văr sam un strop și tot așa. În cele din urmă, ne pupam și lăcrimam discret. În camera mea strîmtă din Grozăvești, cu două paturi de-o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
discul lui Augustin Frățilă. „Lătrau caii, lătrau caii/ Cînd veneau ahei ahaii“ - sau ceva în genul ăsta. Bineînțeles că ziua morții lui Nichita era sfîntă. Ne strîngeam cu toții și beam și vărsam un strop în cinstea marelui dispărut, și iar beam, și iar văr sam un strop și tot așa. În cele din urmă, ne pupam și lăcrimam discret. În camera mea strîmtă din Grozăvești, cu două paturi de-o parte și de alta și un culoar între ele ca într-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
facă nici cel mai mic efort, nu putea să alerge nici doi metri, și că acuma, la douăzeci de ani, poate să alerge și douăzeci. Pe moment, ne-a umplut și el de respect, dar după aia, cum el nu bea, nu fuma (deși, ca să pară de gașcă, nefericitul avea tot timpul iniția tive : „Hai, băieți, noi nu bem nimica ? Stăm pe sec ?“), am început să-l cam luăm peste picior. Oricum, porecla „Avortonu’“ se lipise perfect de el. Nu i-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de ani, poate să alerge și douăzeci. Pe moment, ne-a umplut și el de respect, dar după aia, cum el nu bea, nu fuma (deși, ca să pară de gașcă, nefericitul avea tot timpul iniția tive : „Hai, băieți, noi nu bem nimica ? Stăm pe sec ?“), am început să-l cam luăm peste picior. Oricum, porecla „Avortonu’“ se lipise perfect de el. Nu i-am zis însă prea mult timp așa, fiindcă, pe la începutul anului doi, inimii lui nu i-a mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prinse de la jumătate prima strofă. Era cîntecul pe care îl cunoaștea foarte bine, acela cu cîrciuma-n rai. și el știa un cîntec, ce ? numai Cristi ?... La refren, cei doi veri își uniră victorioși vocile : „Hei, hei, vinu-i dulce/ Cine-l bea nu se mai duce/ Hei, hei, vinu-i acru/ Cine-l bea se duce dracu’“. Cînd ajunseră la „și cei patruzeci de sfinți/ Stau toți cu furtunu-n dinți“, Dănuț se aștepta să se rîdă, pentru că lui i se părea foarte amuzant
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
foarte bine, acela cu cîrciuma-n rai. și el știa un cîntec, ce ? numai Cristi ?... La refren, cei doi veri își uniră victorioși vocile : „Hei, hei, vinu-i dulce/ Cine-l bea nu se mai duce/ Hei, hei, vinu-i acru/ Cine-l bea se duce dracu’“. Cînd ajunseră la „și cei patruzeci de sfinți/ Stau toți cu furtunu-n dinți“, Dănuț se aștepta să se rîdă, pentru că lui i se părea foarte amuzant, dar nu rîse nimeni - copiii stăteau în continuare împietriți, iar învățătoarea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mult. Cînd era acasă, se întîmpla uneori să se dea la radio melodia aceea cu rusul, și atunci Dănuț nu se putea împiedica să nu cadă pe gînduri. În cîntec era un rus care spunea că nu mai vrea să bea, să joace, să-și piardă viața fără socoteală. Melodia era lină și te făcea să plîngi. Rusu’ era un om trist. În perioada aceea, poziția de comandant a lui Dănuț începuse să se clatine serios. Băieții nu-l prea mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]