31,086 matches
-
toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc urși, capre negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde "oieritul" este ocupația ancestrală a oamenilor locului. Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
înalt punct se afla în Podișul Vânătorilor : Dealul Pietriș (839 m). Câmpia Transilvaniei este situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie". În partea de
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Vânători și Daneș. Pe acest sector are următorii afluenți: Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Șapartoc și Șaeș. Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970. Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde. Alte lacuri cu
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970. Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde. Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures (http://www.hanulpescarilor.com/) Toldal, Peștișorul de Aur (de lângă Sâncraiu
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de 700 m³/s în anul 1970. Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde. Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures (http://www.hanulpescarilor.com/) Toldal, Peștișorul de Aur (de lângă Sâncraiu de Mureș), Uilac (aproape de Vânători), Uila (lângă Batoș
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde. Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures (http://www.hanulpescarilor.com/) Toldal, Peștișorul de Aur (de lângă Sâncraiu de Mureș), Uilac (aproape de Vânători), Uila (lângă Batoș), Toldal (30 km de Mureș), Tăureni (17
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
și fauna județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în apropiere de localitatea Țânțăreni
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
1990, politica a reprezentat peste 60% din bugetul Comunității Europene, apoi anual a scăzut până la 34% în prezent. Politica de control a prețurilor și intervențiile în piață au dus la supraproducție considerabilă, ducând la așa numții „"munții de unt"” și „"lacurile de vin"”. Acestea erau depozite de produse cumpărate de Comunitate pentru a menține un preț la un nivel minim. Pentru a renunța la acest excedent, de multe ori erau vândute pe piața mondială la prețuri sub nivelul prețurilor garantate în
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
cu județele (la nord), (la nord-vest), (la sud și vest), (la sud-est) și (la nord-est). Climă este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitațiilor de 460-500 mm. Râuri importante sunt Dâmbovița și Colentina (care aprovizionează cu apă orașul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov și Căldărușani în partea nordică a județului. Județul este străbătut și de răul Ialomița împreună cu afluentul sau Gruiu. În județul Ilfov, la Otopeni, se află cel mai mare aeroport din România, aeroportul Henri Coandă. Acesta deservește
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
și Baucis,doi bătrânei,i-au găzduit în umila lor locuință și le-au oferit de mâncare.Pentru buna găzduire,Zeus i-a cruțat pe cei doi.Satul plin de locuitorii cei aroganți și neospitalieri a fost prefăcut într-un lac. Mâniat pe mândria și aroganța oamenilor,Zeus a hotărât să-i distrugă.După ce a distrus două orașe printr-o ploaie de foc (pentru că locuitorii acelor orașe practicau canibalismul ,nu i-a găzduit bine pe el și pe Hermes și nu
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
fluviile rusești. Dar Ryan și Pitman emit altă ipoteză, bazându-se pe legenda Potopului din Biblie, ea însăși moștenită din mitologia Sumeriană, anume din legenda lui Ghilgameș. Ei presupun că bazinul pontic adăpostea de zeci de mii de ani un lac de apă dulce, pe care îl numesc "Lacul Pontic", al cărui nivel era cu 180 m mai jos decât nivelul actual al mării, astfel că platforma continentală era la aer liber și adăpostea primii agricultori europeni (arheologia ne spune că
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
ipoteză, bazându-se pe legenda Potopului din Biblie, ea însăși moștenită din mitologia Sumeriană, anume din legenda lui Ghilgameș. Ei presupun că bazinul pontic adăpostea de zeci de mii de ani un lac de apă dulce, pe care îl numesc "Lacul Pontic", al cărui nivel era cu 180 m mai jos decât nivelul actual al mării, astfel că platforma continentală era la aer liber și adăpostea primii agricultori europeni (arheologia ne spune că Sud-Estul Europei a fost prima zonă în care
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
spre teritorii din Vest-Europa, printre care Germania, Italia, Franța și Spania. În anii 900/901 când triburile ungurești s-au reîntors, nu au mai revenit la vechiul loc pe Tisa, ci s-au așezat în centrul Bazinului Panonic, în vecinătatea lacului Balaton. Istoria ungurilor în prima jumătate a secolului X este marcată de numeroase raiduri de jaf întreprinse în întreaga Europă. Oștile ungurești, conduse frecvent de Bulcsú (Bulciu) și Lél, (Lehel sau ), au îngrozit creștinătatea. Aplicând o tactică de luptă specifică
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Leningradul a fost încercuit și asediat de Wehrmachtul german, în ceea ce avea să fie cunoscut drept Asediul Leningradului, începând cu 8 septembrie 1941 până pe 27 ianuarie 1944, 29 de luni în total. Peste Lacul Ladoga a fost creat un "Drum al vieții", în perioada lungă în care lacul era înghețat. Această rută de aprovizionare era însă supusă atacurilor aeriene germane, numai unul din trei camioane de transport reușind să ajungă la destinație. O altă
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
Wehrmachtul german, în ceea ce avea să fie cunoscut drept Asediul Leningradului, începând cu 8 septembrie 1941 până pe 27 ianuarie 1944, 29 de luni în total. Peste Lacul Ladoga a fost creat un "Drum al vieții", în perioada lungă în care lacul era înghețat. Această rută de aprovizionare era însă supusă atacurilor aeriene germane, numai unul din trei camioane de transport reușind să ajungă la destinație. O altă rută de transport a fost deschisă în 18 ianuarie 1943, după ce Armata Roșie a
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate. O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol ("lacul lăptos" în turcește, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate. O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol ("lacul lăptos" în turcește, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate. O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol ("lacul lăptos" în turcește, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
exact delimitate. O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol ("lacul lăptos" în turcește, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră. Deși la suprafață
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Jijiei - 65 km) și Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în dreptul orașului Botoșani - 0.396 m/s. În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă de lacuri) și mai multe acumulări mici (gen iazuri). Printre cele mari, sunt de menționat următoarele lacuri: Vegetația naturală a zonei de est orașului Botoșani este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
are un debit mic în dreptul orașului Botoșani - 0.396 m/s. În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă de lacuri) și mai multe acumulări mici (gen iazuri). Printre cele mari, sunt de menționat următoarele lacuri: Vegetația naturală a zonei de est orașului Botoșani este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Parcul amenajat în 1869, ce avea inițial denumirea de" „Parcul Vârnav”", mai pastrează câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care a poposit aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieții sale. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde în trecut fanfara militară susținea recitaluri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Botoșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Din aceștia, 54
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
vedere turistic, de aici se poate ajunge cu ușurință la mănăstirile din zona Bucovinei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna), cât și la cele din județ, cum ar fi Vorona sau cele nemțene și ieșene. De asemenea, se poate ajunge ușor la Lacul de acumulare Stânca-Costești, cel mai mare lac de acumulare din țară, situat pe Prut, la granița cu Republica Moldova. Autostrada A4, care va face legătura dintre Iași și Târgu Mureș, se va situa la 70 km distanță. Legătura de la Botoșani la
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
cu ușurință la mănăstirile din zona Bucovinei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna), cât și la cele din județ, cum ar fi Vorona sau cele nemțene și ieșene. De asemenea, se poate ajunge ușor la Lacul de acumulare Stânca-Costești, cel mai mare lac de acumulare din țară, situat pe Prut, la granița cu Republica Moldova. Autostrada A4, care va face legătura dintre Iași și Târgu Mureș, se va situa la 70 km distanță. Legătura de la Botoșani la traseul tronsonului Iași-Târgu Frumos-Târgu Neamț se va
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]