288,067 matches
-
se înscrie pe o curbă a eternității. Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și propriile impresii și idei. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu afirma că prozatorul scrie pagini de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a descoperirii naturii. Natura
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și propriile impresii și idei. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu afirma că prozatorul scrie pagini de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a descoperirii naturii. Natura evocată nu este picturală și rece, ci
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu afirma că prozatorul scrie pagini de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a descoperirii naturii. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Personajele principale
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
naturii, cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu afirma că prozatorul scrie pagini de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a descoperirii naturii. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Personajele principale ale
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Personajele principale ale acestor povestiri sunt animalele sălbatice (lupii, caprele, rațele sălbatice, cocoșii de munte) sau cele domesticite (câinii), ale căror gesturi par descrise de un fin cunoscător al „psihologiei” animaliere. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Criticul Constantin Șăineanu consideră că cele mai impresionante povestiri sunt cel care se referă la o vânătoare de lupi, în care este ucisă o lupoaică
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
superficial. Personajele principale ale acestor povestiri sunt animalele sălbatice (lupii, caprele, rațele sălbatice, cocoșii de munte) sau cele domesticite (câinii), ale căror gesturi par descrise de un fin cunoscător al „psihologiei” animaliere. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Criticul Constantin Șăineanu consideră că cele mai impresionante povestiri sunt cel care se referă la o vânătoare de lupi, în care este ucisă o lupoaică cu șase pui, ceea ce-i amintește de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
de cocoși sălbatici în pustietățile Rarăului, în care un vânător bătrân îi mărturisește autorului că a ezitat să împuște această pasăre sperioasă din cauza faptului că a fost cuprins brusc de un fior de admirație. „Mulți urmărind în special descripțiile de natură, care există, firește, cred că volumul e o colecție de tablouri, în vreme ce lectura arată că pe primul plan sunt portretele de vânători, boiernași de țară (acei „odnodvortzî” din narațiunile lui Turgheniev), mici funcționari, intelectuali, țărani săraci, robi (acei „krepostnîie” turghenievieni
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
portretele de vânători, boiernași de țară (acei „odnodvortzî” din narațiunile lui Turgheniev), mici funcționari, intelectuali, țărani săraci, robi (acei „krepostnîie” turghenievieni)”, afirma Alexandru Piru. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
funcționari, intelectuali, țărani săraci, robi (acei „krepostnîie” turghenievieni)”, afirma Alexandru Piru. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi întoarce către natură. Vânătorii leagă între ei camaraderii trainice care nu țin cont
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
săraci, robi (acei „krepostnîie” turghenievieni)”, afirma Alexandru Piru. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi întoarce către natură. Vânătorii leagă între ei camaraderii trainice care nu țin cont de ierarhia socială
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi întoarce către natură. Vânătorii leagă între ei camaraderii trainice care nu țin cont de ierarhia socială și sunt unite de aventurile comune transmise prin poveștile vânătorești narate domol lângă focurile din ceas de seară. Relația care se stabilește între om și natură este
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
către natură. Vânătorii leagă între ei camaraderii trainice care nu țin cont de ierarhia socială și sunt unite de aventurile comune transmise prin poveștile vânătorești narate domol lângă focurile din ceas de seară. Relația care se stabilește între om și natură este una indestructibilă, neținând cont de bătrânețe sau de boală. Astfel, moș Calistru Pușcașu din povestirea „ Când a căzut moș Calistru, pe Deleleu” este atât de vrăjit de codru încât simte că nu poate muri fără să-l mai vadă
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Povestirea „ Când a căzut moș Calistru, pe Deleleu” poate fi considerată o elegie pe tema morții. Sfârșitul bătrânului pușcaș Calistru are loc în momentul în care ultima zi de toamnă lasă loc zăpezii și se petrece solemn și firesc în mijlocul naturii, într-un mod asemănător cu acela din „Miorița”. Există mai multe semne premonitorii precum zăpada ce anticipează simbolic răceala morții sau tăcerea adâncă ce se așterne peste natură. "„Îi împresură deodată o liniște adâncă. Cel dintâi omăt moale sta pe
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
de toamnă lasă loc zăpezii și se petrece solemn și firesc în mijlocul naturii, într-un mod asemănător cu acela din „Miorița”. Există mai multe semne premonitorii precum zăpada ce anticipează simbolic răceala morții sau tăcerea adâncă ce se așterne peste natură. "„Îi împresură deodată o liniște adâncă. Cel dintâi omăt moale sta pe brădetul neclintit deasupra, și pe cărări era numai un pospai subțire. Nu s-auzea nici un sunet: munte și codru parcă muriseră. Așa merseră multă vreme suind tăcuți până ce
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Romantismul liric al scrierii provine, potrivit criticului Pompiliu Constantinescu, din evadarea permanentă din constrângerea socială, din exaltarea forțelor primare ale naturii și din simplificarea psihologiei la vizualitate. Cartea este descrisă ca „un manual poetic de vânătoare, cu o serie de cuceritoare peisagii, câteva amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Cartea este descrisă ca „un manual poetic de vânătoare, cu o serie de cuceritoare peisagii, câteva amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele mai plăcute ale d-lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot ceia ce are mai bun în bagajul său de fapte: natură, oameni ai naturii și trecut. Și toată perfecția artei sale, ajunsă la maturitate”. Au fost elogiate descrierile pitorești de natură și evocarea vieții simple și arhaice a oamenilor ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele mai plăcute ale d-lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot ceia ce are mai bun în bagajul său de fapte: natură, oameni ai naturii și trecut. Și toată perfecția artei sale, ajunsă la maturitate”. Au fost elogiate descrierile pitorești de natură și evocarea vieții simple și arhaice a oamenilor ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii de un lirism
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
ale d-lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot ceia ce are mai bun în bagajul său de fapte: natură, oameni ai naturii și trecut. Și toată perfecția artei sale, ajunsă la maturitate”. Au fost elogiate descrierile pitorești de natură și evocarea vieții simple și arhaice a oamenilor ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii de un lirism remarcabil. Criticul considera că "Țara de dincolo de negură" e „un cântec de la început și până la sfârșit, un
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
considera că "Țara de dincolo de negură" e „un cântec de la început și până la sfârșit, un cântec când triumfal, când melancolic”. El compară scrierea sadoveniană cu creațiile lui Eminescu și Hogaș. Scriitorul spiritualizează materia, prezentând cu duioșie legătura dintre om și natură și condiționarea lor reciprocă care ajunge la o fuziune intimă. Natura dobândește astfel dimensiuni eroice și fantastice, fiind locul unde se petrec atâtea întâmplări ireale și misterioase, accesibile doar celor care nu și-au pierdut puritatea sufletească umană. Criticul George
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
și până la sfârșit, un cântec când triumfal, când melancolic”. El compară scrierea sadoveniană cu creațiile lui Eminescu și Hogaș. Scriitorul spiritualizează materia, prezentând cu duioșie legătura dintre om și natură și condiționarea lor reciprocă care ajunge la o fuziune intimă. Natura dobândește astfel dimensiuni eroice și fantastice, fiind locul unde se petrec atâtea întâmplări ireale și misterioase, accesibile doar celor care nu și-au pierdut puritatea sufletească umană. Criticul George Călinescu constată că în scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
sufletească umană. Criticul George Călinescu constată că în scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel că Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel că Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte”. Prefațând
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte”. Prefațând o ediție recentă a acestui volum, Alex. Ștefănescu afirmă că recitirea cărții îi produce o „nestăpânită încântare”, deoarece imaginile descriptive ale naturii au „o frumusețe literară stupefiantă care le face să pară desprinse din poezia lui Eminescu”. Cu toate acestea, au existat și unele opinii critice mai rezervate. Perpessicius remarca caracterul „când livresc, când oarecum artificios” al scrierii care se datora faptului
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Scopul principal al lor erau fotografia aeriană și măsurătorile topografice pentru a permite cartografierea precisă a insulei. Un al doilea obiectiv important al lor era cercetarea biologică marină, deși s-au efectuat și alte studii geologice, biologice și de altă natură. Echipa a construit și o stație meteorologică automată. Trei expediții de radioamatori au sosit pe insulă în 1987, 1994 și 2006. În 2005, se estima că pe Insula Petru I călcaseră mai puțin de 600 de oameni. În 2004, un
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]