29,266 matches
-
de unde stabilește contacte cu personalități din lumea literară. Publică articole în presa occidentală (A gândi în România e o crimă, în „New York Times” ș.a.), acordă interviuri, vorbește la postul de radio Europa Liberă. În 1972 îi apare volumul de nuvele Așteptare, retras însă din librării după numai câteva zile. Simultan se editează la Paris Exercices d’attente (o selecție din cele trei cărți de până atunci), în traducerea lui Alain Paruit. Ț. organizează, la el acasă, un cenaclu neoficial. Nu mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
circul” existenței, pune în scenă lumea, dându-i un sens. Această nouă postură auctorială - a cărei ivire marchează trecerea de la onirism la textualism - se observă în mod deosebit în nuvela Înscenare, la prima vedere o parodie grotescă a mitului cristic. Așteptare cuprinde prozele cele mai reprezentative pentru onirismul estetic - printre ele nuvela titulară, capodopera autorului ca nuvelist. Pentru primul roman, Zadarnică e arta fugii (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ț. și-a însușit, mânuind-o cu mare virtuozitate, tehnica acreditată în epocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
curge exclusiv în limba franceză), este jurnalul textualist și autoreferențial al migrării lingvistice a lui Ț. În Roman de citit în tren (1993), propria rescriere în românește a cărții Roman de gare, subiectul ar fi realizarea unei ecranizări a nuvelei Așteptare, făcută de un regizor identificat cu autorul. Punând în abis mai multe paliere de ficțiune, subminând convențiile narațiunii realiste tradiționale, scriitorul sondează puterea, marginile iluziei referențiale și explorează totodată motive și teme predilecte, precum năzuința soteriologică, nuntirea cosmică, mitul cristic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
inventar imagistic (om înaripat și alte întruchipări ale motivului aripii și al zborului, acrobat cu tricou vărgat, biciclist cu joben, cer cu mai mulți sori diferit colorați ș.a.) care, împreună cu evocarea repetată, mai ales în pasaje finale, a stării de așteptare înfiorată a unei iminențe misterioase și decisive, mântuire sau catastrofă finală, sunt semne de recunoaștere pentru proza lui Ț. Pigeon vole, carte alimentată de experiența exilului parizian, e destinată publicului francez (autorul a dat în 1997 o variantă în românește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
proeminent ce i se cuvine în tabloul valorilor contemporane, proces care începe totuși să se contureze din ce în ce mai vizibil. Substanța sacral-profană, acut ambiguă, a realității îl transformă pe D. Țepeneag într-un mare poet al transcendenței goale, dar și al justificatei așteptări eshatologice. ION VARTIC Parodie a călătoriei inițiatice, periplul eroului prin mai multe țări central și vest-europene e o „probă a labirintului” tratată în registru burlesc, un voiaj către inima demoniacului însuși, caracterizat prin imensa sa capacitate decreativă. Realitatea pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Paris spre a-i cere socoteală autorului pentru modul în care îi înfățișase în roman... Înspăimântat, autorul se refugiase într-o casă din Normandia... pentru a continua, evident, această saga postcomunistă. EUGEN SIMION SCRIERI: Exerciții, București, 1966; Frig, București, 1967; Așteptare, București, 1972; ed., București, 1993; Exercices d’attente, tr. Alain Paruit, Paris, 1972; Arpièges, tr. Alain Paruit, Paris, 1973; ed. (Zadarnică e arta fugii), București, 1991; Les Noces nécessaires, tr. Alain Paruit, Paris, 1977; ed. (Nunțile necesare), București, 1992; Le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage atenția că
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Leonard, 2002). Stima de sine în sarcini specifice este propria percepție asupra competențelor cu privire la o sarcină specifică. Este rezultatul feedbackului, care r evine direct din observații asupra rezultatelor obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și rezultatul comunicării sau feedbackului de la membrii din grupul de referință sau din partea societății ca întreg, cu privire la valoarea unei identități sau abilitatea individului de a împlinii așteptările grupului de referință sau a societății ca întreg (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și rezultatul comunicării sau feedbackului de la membrii din grupul de referință sau din partea societății ca întreg, cu privire la valoarea unei identități sau abilitatea individului de a împlinii așteptările grupului de referință sau a societății ca întreg (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2 Dezvoltarea conceptului de sine Percepțiile de sine sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru diversele roluri și identități sociale. 3. Feedbackul social cu privire la măsura în care individul deține trăsăturile, competențele și valorile corespunzătoare identităților sociale. Mai exact, identitățile sociale fac legătura între indivizi și grupurile de referință. Aceste grupuri stabilesc un set de așteptări și norme pentru roluri care ghidează comportamentul individului în cadrul fiecărei identități sociale. De exemplu, identitatea unui contabil poate fi asociată cu rezervă și control de sine (ca trăsături), abilități analitice și memorie bună (pentru competențe) și onestitate și întreprinzător (ca
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care sunt stabilite pentru grup de referință specific sau pentru un rol social. Este procesul de selectare și dobândire a identității pentru a defini sinele în diverse grupuri de referință. Prin dobândirea identității este descris procesul prin care individul împlinește așteptările de bază ale grupului de referință pentru a îndeplini un anumit rol. Pe măsură ce individul începe să interacționeze cu membrii din grupul de referință prin prisma unei identități specifice, identitatea globală furnizează elementele necesare pentru acea identitate. Iar pe măsură ce un individ
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
conceptul de sine în acea identitate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.3 Influența conceptului de sine asupra mediului organizațional Structura conceptului de sine poate fi considerată ca fiind un set de cogniții relativ stabile ce oferă o bază pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumentale sau calculative. În orice caz, există și o componentă expresivă a conceptului de sine, care se referă la modul în care individul procesează informația (feedback, observații, etc.) și utilizeazăn structura conceptului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un schimb relațional. Teoriile așteptării și echității sunt acceptate ca modele ale motivației bazate pe schimb relațional. 3. Motivația bazată pe conceptul de sine extern: motivația conceptului de sine are bază externă atunci când individul este orientat spre ceilalți în mod preliminar. În acest caz, sinele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pe conceptul de sine extern: motivația conceptului de sine are bază externă atunci când individul este orientat spre ceilalți în mod preliminar. În acest caz, sinele ideal este derivat prin adoptarea rolului așteptat de către grupul de referință. Individul încearcă să împlinească așteptările celorlalți, comportându-se astfel încât să obțină feedback social care conține percepții de sine valide. Când se obține un feedback pozitiv la sarcină, individul consideră necesar să comunice aceste rezultate membrilor din grupul de referință. Acest comportament are ca scop, în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
un concept de sine ridicat, el nu este puternic susținut și de aceea simt nevoia de a căuta permanent feedback prin performanța la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4 Impactul conceptului de sine asupra motivației Procesele motivaționale ale așteptărilor, atribuțiilor, disonanței cognitive și întăririi au fost folosite pentru a explica motivația. Următoarea parte va descrie modul în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
cognitive și întăririi au fost folosite pentru a explica motivația. Următoarea parte va descrie modul în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
au fost folosite pentru a explica motivația. Următoarea parte va descrie modul în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința pentru anumite acțiuni care vor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul răspunde la forțe situaționale, cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă. Din moment ce conceptul de sine este compus din percepții ale trăsăturilor, competențelor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mai apreciativi față de realizările lor financiare, datorită reducerii numărului de oportunități de a face bani, de asemenea erau mai precauți în modul în care își cheltuiau veniturile (Hoon și Lim, 2001). O posibilă explicație ar fi că indivizii au coborât așteptările lor cognitive în privința baniilor din cauza incertitudinii financiare și a micșorării numărului de oportunități de a face rost de bani. Punând mai puțin accent pe obținerea banilor, se poate reduce nivelul de stres și prin urmare poți deveni mai recunoscător față de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
obiectul scump cu cardul de credit sau să sufere boli psihosomatice. Rubinstein a analizat și diferențele de gen, observând că de două ori mai multe femei căsătorite, considerau că „ce e al meu e al meu”, decât bărbați căsătoriți. În ciuda așteptărilor, bărbații și femeile atribuiau o importanță la fel de mare muncii, dragostei, paternității și finanțelor în viața lor. Bărbații erau mai siguri pe ei și mai siguri pe banii lor decât femeile. Ei erau mai fericiți decât femeile, când se reportau la
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sentimentul că muzica i-o permite. Acțiunea în care evenimentele se înlănțuie după regula verosimilului și necesarului pare singura susceptibilă să câștige adeziunea publicului. Pe lângă asta, eficacitatea efectului de surpriză (thaumaston) este de netăgăduit. Evenimentul care se produce "împotriva oricărei așteptări", creează, prin irupția unei iraționalități, o puternică emoție. "Reprezentația are drept obiect (...) niște evenimente care inspiră spaimă și milă, emoții deosebit de puternice când o înlănțuire cauzală de evenimente se produce împotriva oricărei așteptări; surpriza va fi atunci mai puternică decât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
netăgăduit. Evenimentul care se produce "împotriva oricărei așteptări", creează, prin irupția unei iraționalități, o puternică emoție. "Reprezentația are drept obiect (...) niște evenimente care inspiră spaimă și milă, emoții deosebit de puternice când o înlănțuire cauzală de evenimente se produce împotriva oricărei așteptări; surpriza va fi atunci mai puternică decât dacă ele s-ar fi produs de la ele însele sau din întâmplare, pentru că noi găsim loviturile destinului deosebit de surprinzătoare când par să se întâmple voit." (cap. 9) Exigența de logică a spectatorului și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
până la închiderea Catastrofei, scrie abatele d'Aubignac în Practica teatrului, de la primul Actor apărut pe scenă până ce iese ultimul, trebuie ca personajele principale să fie mereu în acțiune și ca Teatrul să aducă continuu și fără întrerupere imaginea câtorva scopuri, așteptări, tulburări, neliniști și alte asemenea agitații, care nu le permit Spectatorilor să creadă că acțiunea Teatrului a încetat." În 1630, principiul unității de acțiune, total nou, îi deranjează pe autorii dramatici obișnuiți cu pastorala și tragicomedia care multiplică episoadele și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]