33,912 matches
-
la gradul de maior de aviație. După Revoluția din decembrie 1989, și-a desăvârșit pregătirea militară, urmând un curs postacademic de comandanți de brigăzi (regimente) (1993), un curs de perfecționare în conducerea strategică (1996), un curs de limbă engleză la Academia de Înalte Studii Militare (2000), Colegiul Național de Apărare (2001), un curs de limbă engleză în Canada (2002), un curs pentru pregătirea personalului didactic la București (2006) și un curs de nivel inalt cu tema "Securitate și buna guvernare" organizat
Constantin Croitoru () [Corola-website/Science/307510_a_308839]
-
(19 iunie 1926 — 08.03.2015) este un specialist în domeniul fiziologiei, biochimiei, geneticii și ameliorării plantelor, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Membrul corespondent s-a născut la 19 iunie 1926 în satul Chiuit, județul Edineț într-o familie de țărani. În anul 1949 a absolvit cu mențiune Institutul Agricol din Chișinău, timp după care a activat în
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
a Institutului de Fiziologie și Biochimie a Plantelor al AȘM (1970-1978). În acea perioadă elaborează teza de doctor habilitat pe care o susține cu succes în 1972. Timp de cca 50 ani și-a desfășurat activitatea științifică și științifico-organizatorică în cadrul Academiei de Științe a Moldovei ca cercetător științific superior (1962-2963, 1967-1970) și șef de laborator (1962 - 2011). Constantin Moraru a fost unul din fondatorii Academiei de Științe a Moldovei. Profesorul Constatntin Moraru s-a expus printr-o activitate științifică amplă, contribuind
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
succes în 1972. Timp de cca 50 ani și-a desfășurat activitatea științifică și științifico-organizatorică în cadrul Academiei de Științe a Moldovei ca cercetător științific superior (1962-2963, 1967-1970) și șef de laborator (1962 - 2011). Constantin Moraru a fost unul din fondatorii Academiei de Științe a Moldovei. Profesorul Constatntin Moraru s-a expus printr-o activitate științifică amplă, contribuind la fondarea unei noi direcții științifice, ce rezidă în reglarea formogenezei plantelor prin acțiunea radiației solare de înaltă altitudine în alternanță cu întunericul. Realizând
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
(n. 11 februarie 1928-27.04.2012) este un specialist în domeniul fiziologiei omului și animalelor, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Tabel cronologic 1928,11 februarie - S-a născut viitorul academician, profesor universitar și om de stat , mezinul din cei 3 copii din familie. 1935-1940 - Studiază în școala primară din satul Briceni. 1942-1945 - Elev la gimnaziul Industrial
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Președinte al Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova. 1994 - I s-a conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” și al Universității Libere Internaționale 1996 - a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe despre Natură și Societate. 1996 - i s-a conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al de către Academia de Studii Economice. 1996 - A fost decorat cu trei ordine și două medalii, inclusiv cu distincția supremă a Republicii Moldova
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” și al Universității Libere Internaționale 1996 - a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe despre Natură și Societate. 1996 - i s-a conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al de către Academia de Studii Economice. 1996 - A fost decorat cu trei ordine și două medalii, inclusiv cu distincția supremă a Republicii Moldova „Ordinul Republicii”. 1999 - a fost ales membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe Ecologice și Activitate Vitală din Sankt-Petersburg; a
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
a conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al de către Academia de Studii Economice. 1996 - A fost decorat cu trei ordine și două medalii, inclusiv cu distincția supremă a Republicii Moldova „Ordinul Republicii”. 1999 - a fost ales membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe Ecologice și Activitate Vitală din Sankt-Petersburg; a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Central-Europene de Științe și Arte. 2000 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 2001 - I s-
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
decorat cu trei ordine și două medalii, inclusiv cu distincția supremă a Republicii Moldova „Ordinul Republicii”. 1999 - a fost ales membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe Ecologice și Activitate Vitală din Sankt-Petersburg; a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Central-Europene de Științe și Arte. 2000 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 2001 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza a Institutului Național de Economie și Drept. 2002- prezent - Profesor
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
A urmat "Liceul B. P. Hasdeu" din Chișinău, apoi Facultatea de fizică a " Universității de Stat din Moldova" (1950-1955), pe care a absolvit-o cu eminență. Din 1959 este șeful Laboratorului de Materiale Semiconductoare al Institutului de Fizică Aplicată al " Academiei de Științe a Moldovei (AȘM)". La 26 ianuarie 1959 susține teza de doctor în științe fizico-matematice la Institutul de Fizică și Tehnică "A. F. Ioffe" din Sankt-Petersburg pe tema " Cercetările soluțiilor solide în sistemele InAa-In2 Se3", iar la 17 iunie
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
Ungaria, India, Japonia, etc. A participat la numeroase conferințe internaționale. A organizat în Republica Moldova 7 Conferințe Unionale în domeniul Semiconductorilor precum și Conferința Internațională "Compușii ternari și multipli" (Chișinău, septembrie 1990). În 1993 a fost unul din organizatorii Congresului Internațional al Academiei Româno-Americane "Moldova: Deschideri culturale și științifice spre Vest", la Chișinău. participat activ la elaborarea programelor de colaborare științifică și tehnică dintre România și Republica Moldova în calitate de membru al Comitetului Guvernamental Interministrerial. A desfășurat o fertilă activitate publică, fiind președinte al Societății
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
colegiul de redacție la multe publicații enciclopedice, printre care: "Enciclopedia Sovietică Moldovenească" - în 6 volume (Chișinău, 1976); "Dicționar Enciclopedic Moldovenesc" (Chișinău,1989); "Literatura și Arta Moldovei: Enciclopedie" în 2 volume (Chișinău, 1985); "Dicționar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)" (Chișinău, 1983), al "Buletinului Academiei de Științe a Moldovei (seria Fizică și Tehnică)" și a revistei internaționale "Solar Energy Materials and Solar Cells".
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
() specialist în domeniul agrochimiei și fiziologiei nutriției minerale a plantelor, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Stiinte a Moldovei. Între anii 1986-1990 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 30 august, anul 1936, în satul Mirzaci, azi raionul Orhei. Este de specialitate agronom. Domeniul științific în care
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
() specialist în domeniul agrochimiei și fiziologiei nutriției minerale a plantelor, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Stiinte a Moldovei. Între anii 1986-1990 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 30 august, anul 1936, în satul Mirzaci, azi raionul Orhei. Este de specialitate agronom. Domeniul științific în care s-a afirmat plenar ține de agrochimie și fiziologia nutriției minerale a plantelor. Doctor
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
raionul Orhei. Este de specialitate agronom. Domeniul științific în care s-a afirmat plenar ține de agrochimie și fiziologia nutriției minerale a plantelor. Doctor habilitat în științe agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1978) și membru titular (1981) al Academiei de Stiinte a Moldovei. Studiile: a absolvit Școală Agricolă din s. Cucuruzeni (1950-1954) și Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Chișinău (1954-1959). După absolvirea facultății a activat în calitate de asistent, lector superior, conferențiar, profesor interimar la Catedră de Agrochimie a
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
de medalii la expoziții internaționale și naționale (Budapesta, București, Iași, Geneva, Bruxelles, Moscova, Pittsburgh, Chișinău, Bălti etc.). Preda cursurile „Agrochimia” și „Fiziologia plantelor” la Universitatea Agrara (1973-1983) și la Universitatea de Stat din Moldova (din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
București, Iași, Geneva, Bruxelles, Moscova, Pittsburgh, Chișinău, Bălti etc.). Preda cursurile „Agrochimia” și „Fiziologia plantelor” la Universitatea Agrara (1973-1983) și la Universitatea de Stat din Moldova (din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă de Onoare”, cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, cu Medalia de Aur „Henri Coandă” (România) și cu Medalia de Aur OMPI (Geneva). Este laureat al Premiului „Academicianul D. N. Preanisnikov”, al Premiului Academiei Române, al Premiului Academiei de Stiinte a Moldovei, al Premiului Președinților Academiilor din Ucraina, Belarus și Moldova.
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, cu Medalia de Aur „Henri Coandă” (România) și cu Medalia de Aur OMPI (Geneva). Este laureat al Premiului „Academicianul D. N. Preanisnikov”, al Premiului Academiei Române, al Premiului Academiei de Stiinte a Moldovei, al Premiului Președinților Academiilor din Ucraina, Belarus și Moldova.
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
Ghinzburg (în ; ) a fost un fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003, împreună cu Alexei Abrikosov și Anthony Leggett, pentru contribuțiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor. El a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. s-a născut în anul 1916 la Moscova în familia inginerului, specialist în curățarea apelor, Lazăr Efimovici Ghinzburg (1863-1942, Kazan) și a medicului Augusta Beniaminovna Ghinzburg (născută Vildauer,la Mitava, actualmente Jelgava, Letonia- 1920, Moscova). A
Vitali Ghinzburg () [Corola-website/Science/307530_a_308859]
-
științe. Ghinzburg este autorul a peste 400 de articole științifice în domenii variate ale fizicii și astrofizicii și a 10 monografii științifice. În anul 1998 a întemeiat și a condus comisia de combatere a pseudoștiinței și falsificărilor științifice de pe lângă Prezidiul Academiei de Științe din Rusia. A fost membru al Comisiei academiei de științe din Rusia pentru ameliorarea stilului de lucru (de fapt, comisia pentru combaterea birocrației). A fost redactor-șef al revistei științifice "Izvestia Vuzov. Radiofizica", membru al colegiului de redacție
Vitali Ghinzburg () [Corola-website/Science/307530_a_308859]
-
în domenii variate ale fizicii și astrofizicii și a 10 monografii științifice. În anul 1998 a întemeiat și a condus comisia de combatere a pseudoștiinței și falsificărilor științifice de pe lângă Prezidiul Academiei de Științe din Rusia. A fost membru al Comisiei academiei de științe din Rusia pentru ameliorarea stilului de lucru (de fapt, comisia pentru combaterea birocrației). A fost redactor-șef al revistei științifice "Izvestia Vuzov. Radiofizica", membru al colegiului de redacție al revistelor "Fizica nizkih temperatur" și "Pisima v Astronomicheskii Jurnal
Vitali Ghinzburg () [Corola-website/Science/307530_a_308859]
-
Dubovka, Ucraina) este un critic și istoric literar. Este fiul Elenei (născută Haisuc) și al lui Vasile Bilețchi, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie (secția germano-romanică) la Universitatea din Cernăuți (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
Cernăuți (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii (Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească) (1972). În
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii (Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească) (1972). În volumele Consemnări critice (1976) și Considerări și reconsiderări literare (1983), Bilețchi
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]