30,776 matches
-
În acelaș spirit, autoritățile au decis la 22 septembrie 1948 desființarea societății de servicii funebre Sacra (Hevra Kadisha) precum și Uniunea Templelor și Sinagogilor. Conducerea religioasă a Federației comunităților , ca în vremurile monarhiei, a fost pusă sub conducerea unui șef rabin ortodox modern din tendința ritului „mainstream”, central al cultului mozaic din România, funcția fiind asumată de dr Moses Rosen.Sub auspiciile Șefului rabin și ale Federației comunităților au existat o secție „ortodoxă” destinată a se îngriji de nevoile obștilor tradiționaliste, și
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
monarhiei, a fost pusă sub conducerea unui șef rabin ortodox modern din tendința ritului „mainstream”, central al cultului mozaic din România, funcția fiind asumată de dr Moses Rosen.Sub auspiciile Șefului rabin și ale Federației comunităților au existat o secție „ortodoxă” destinată a se îngriji de nevoile obștilor tradiționaliste, și o secție sefardă. De asemenea au persistat comunitățile din jurul sinagogilor neologe din Ardeal si Banat, dar fără o organizație sau secție aparte. Aceasta corespundea cu politica regimului comunist de a unifica
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
a fost a treia fiică a ultimului autocrat al Rusiei, împăratul Nicolae al II-lea al Rusiei și a soției lui Alexandra Feodorovna (Alix de Hesse). Asasinarea ei ca urmare a Revoluției din 1917 a dus la canonizarea de către Biserica Ortodoxă Rusă. Marea Ducesă s-a născut la 26 iunie 1899 la palatul Peterhof (supranumit palatul Versailles al Rusiei) la 6 km sud de Sankt-Petersburg. Prin mama sa era strănepoată a reginei Victoria. Titlul rus al Mariei (Velikaya Knyazna Великая Княжна
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
a citit sentința de execuție. Maria și familia ei au avut timp doar pentru câteva sunete incoerente înainte ca echipa morții sub comanda lui Iurovski să tragă. Erau primele ore ale zilei de 17 iulie 1918. În anul 2000, Biserica Ortodoxă Rusă a decis canonizarea lui Nicolae al II-lea, a țarinei Alexandra și a celor cinci copii ai acestora.
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
cirilice), din 1804 (Blaj), “Liturghier”, din 1814 (Sibiu), “Octoih Mare” - 1846 (Budapesta), “Molitvelnic” (cirilice) - 1849 (Sibiu), “Minee” pe 12 luni” - 1853-1854 (Șaguna Andrei), “Liturghier” - 1902 (Sibiu) și “Evanghelie” - 1907 (Sibiu). Bibliografie 1. Chindriș Cristian - Monografia Protopopiatului Lăpuș, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj Napoca, Teza de licență, Cluj Napoca, 1995 2. Gabor Valer - Monografia comunei Vima Mică, București 2003 3. Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Albatros 1975 4. Kadar Jozsef - Szolnok-Dobokavarmegye monographiaja, Kiadja
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
(n. 2 septembrie 1928, București - m. ianuarie 1999, București) a fost un istoric român, cercetător al istoriei sud-estului european (îndeosebi sec. XVI-XIX), istoriei ideilor și mentalităților, specialist în literatură comparată și teolog ortodox. Se naște la București în anul 1928. Umează Facultatea de Drept și pe cea de Litere (1945-1949) ale Universității București și cursurile Institutului Teologic Ortodox din București (1956-1958). Doctor în Filologie la Universitatea din București (1970). A participat la întâlnirile
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
sud-estului european (îndeosebi sec. XVI-XIX), istoriei ideilor și mentalităților, specialist în literatură comparată și teolog ortodox. Se naște la București în anul 1928. Umează Facultatea de Drept și pe cea de Litere (1945-1949) ale Universității București și cursurile Institutului Teologic Ortodox din București (1956-1958). Doctor în Filologie la Universitatea din București (1970). A participat la întâlnirile grupului de intelectuali, călugări, studenți numit al „Rugului Aprins” care se întrunea la Mănăstirea Antim din București în anii '40-'50 pentru o serie de
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
duhovnicești, pentru învățarea și practicarea în comun a rugăciunii isihaste. Regimul comunist instaurat în România avea să îi interzică în anii '50 dreptul la semnătură, constrângere pe care avea să o evite publicând articole sub pseudonim în diferite publicații bisericești ortodoxe. De asemeni, îi va fi refuzat accesul în învățământ până la căderea regimului comunist. Ca urmare, între 1951 și 1963 a fost bibliotecar al Academiei Române, perioadă în care își termină studiile. Din 1963, de la fondarea acestuia, devine membru al Institutului de
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
în ianuarie 1999. A fost profesor invitat la ; la (1990), Sorbona (1994), (1995) din Paris; la Universitățile din , Stanford, , Urbana. Tot la începutul anilor 1990 se va implica și în dezbaterile asupra rolului religiei și în mod special al Bisericii Ortodoxe în societatea românească postcomunistă. Va participa la întâlnirile Conferinței Naționale a Laicilor Ortodocși de la începutul anilor 1990. În decembrie 1997 Guvernul francez îi acordă, în semn de recunoaștere a meritelor sale academice, titlul de "". Publică mai multe sute de studii
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Tot atunci începe să expună în toate saloanele mari din România. Doi ani mai tarziu, devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici și se căsătorește cu Maria Ivan, scriitoare, si strănepoata Episcopului Nicolae Ivan al Clujului, cel care a ridicat Catedrală Ortodoxă din Cluj. În 1991 devine profesor la Academia de Arte, București. Orice mare artist își creează un tip antropologic propriu. Tipul antropologic al picturii lui este chipul întors, chipul care se retrage; chipul eluziv; chipul răsucit nu înăuntru, ci înspre
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
pictase în frescă, singur, Biserica din Lunca Asaului, jud.Bacau). (...)Orice cercetare a subtilelor relee spirituale și tematice, care fac posibilă opera acestui mare artist român, trebuie să pornească de la recunoașterea unui adevăr incontestabil: în persoana lui Vladimir Zamfirescu, Biserica Ortodoxă Română a pierdut (poate nu pentru totdeauna!)un iconar de excepție, poate cel mai dăruit dintre toți cei care s-au încumetat, în vremuri recente, să abordeze frontal misterul expresiei teandrice. Cei ce l-au trimis în exil aparțin în
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
aproape de pământ. Umezeala a fost unul din factorii care au dus la deteriorarea bisericii. După anul 1989, biserica greco-catolică a solicitat retrocedarea lăcașului. În vara anului 2001 biserica de lemn a fost strămutată în satul Pădurenii cu destinația de schit ortodox și cu scopul de a-i servi și pe credincioșii din Pădurenii.
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
(plasată pe culmea Cheilor Turzii, între satele Săndulești și Petreștii de Mijloc) datează încă din secolul al XIII-lea. A aparținut succesiv, în cursul istoriei, la 3 confesiuni religioase: romano-catolică (la început), ortodoxă (în perioada intermediară) și greco-catolică (la sfârșit). Amplasamentul ei în teren se cunoaște de pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (în zona numită ""Monostor""). Coordonate: 46.55706°, 23.670173°. În secolul al XVI-lea a existat, la 500 m sud de
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
cunoaște de pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (în zona numită ""Monostor""). Coordonate: 46.55706°, 23.670173°. În secolul al XVI-lea a existat, la 500 m sud de satul Borzești, respectiv la 5 km sud-vest de această mănăstire, o mănăstire-filială ortodoxă („Mănăstirea Berchișului“), dispărută demult (coordonate: 46.532831, 23.613496). Între 1998-2000 la 3,3 km sud-vest de vechiul amplasament al mănăstirii greco-catolice s-a construit o mănăstire ortodoxă cu hramul „Schimbarea la Față“ (coordonate: 46.534534, 23.641448). Mănăstirea a fost inițial
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
satul Borzești, respectiv la 5 km sud-vest de această mănăstire, o mănăstire-filială ortodoxă („Mănăstirea Berchișului“), dispărută demult (coordonate: 46.532831, 23.613496). Între 1998-2000 la 3,3 km sud-vest de vechiul amplasament al mănăstirii greco-catolice s-a construit o mănăstire ortodoxă cu hramul „Schimbarea la Față“ (coordonate: 46.534534, 23.641448). Mănăstirea a fost inițial (în secolele XII-XIII) de rit romano-catolic. Ca mulțumire că a scăpat de cumani instalați pe înălțimile Petridului, pe care i-a învins în bătălia din 1091, regele Ladislau
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
date exacte asupra modului de trecere a terenului din patrimoniul maghiar în patrimoniul românesc și asupra începuturilor vieții monahale românești în acest loc. Din istoriografia maghiară aflăm însă că la Petrid (azi Petrești) a existat un lăcaș românesc de cult ortodox la toponimul „La Biserică”. Mănăstirea a fost reconstruită prin contribuția satelor din jur. Istoricul Gheorghe Moldovan datează începuturile probabile ale mănăstirii românești în prima jumătate a secolului al XVI-lea, cu 10-15 ani înainte de anul 1568. În 1568 Ioan al
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
berbec gras și un stup de albine Scaunului Arieșului pentru altarul care administrativ ținea de Scaunul Arieșului, iar restul clădirii de Comitatul Turda. Lipsesc de asemenea date istorice sigure asupra modului de trecere a mănăstirii și terenului din patrimoniul bisericii ortodoxe în patrimoniul bisericii greco-catolice (la începutul secolului al XVIII-lea). În conscripția lui Inocențiu Micu-Klein din 1733 se amintește călugărul Inocențiu de la mănăstirea de aici. În anul 1765 egumenul ei era Macarie, clopotar Nicolae Bucuș. O comisie topografică stabilește în
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
8 februarie 1889, Lugoj; d. 27 decembrie 1967, Timișoara) a fost un arhitect și inginer constructor român, profesor universitar la Universitatea Politehnica Timișoara. Este cunoscut ca întemeietor al Facultății de Construcții din Timișoara și ca proiectant al mai multor biserici ortodoxe din Banat și Transilvania. S-a născut în familia tâmplarului Troica Vlad. Mama sa, Maria, era lenjerasă. Având rezultate bune la școala generală, tatăl său se hotărăște să-l înscrie la gimnaziul din Lugoj în loc să-l rețină ucenic. Deoarece la
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
1933 de arhitectul Matthias Hubert și colaboratorii săi, Cornel Liuba și Edmund Stanzel Corneliu Liuba pentru Școala de fete „Sofia Imbroane”. Schimbându-i-se destinația, Victor Vlad va reface planurile pentru a corespunde noului său caracter, administrativ. A proiectat Catedrala ortodoxă Înălțarea Domnului din Târgu Mureș, Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Cuptoare, Anina, Brașov, Izvor, Herendești, Ghiroda, Aradul Nou. Pentru activitatea sa a fost recompensat cu:
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
săi, Cornel Liuba și Edmund Stanzel Corneliu Liuba pentru Școala de fete „Sofia Imbroane”. Schimbându-i-se destinația, Victor Vlad va reface planurile pentru a corespunde noului său caracter, administrativ. A proiectat Catedrala ortodoxă Înălțarea Domnului din Târgu Mureș, Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Cuptoare, Anina, Brașov, Izvor, Herendești, Ghiroda, Aradul Nou. Pentru activitatea sa a fost recompensat cu:
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
Edmund Stanzel Corneliu Liuba pentru Școala de fete „Sofia Imbroane”. Schimbându-i-se destinația, Victor Vlad va reface planurile pentru a corespunde noului său caracter, administrativ. A proiectat Catedrala ortodoxă Înălțarea Domnului din Târgu Mureș, Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Cuptoare, Anina, Brașov, Izvor, Herendești, Ghiroda, Aradul Nou. Pentru activitatea sa a fost recompensat cu:
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
erau ruteni (65,17%), cu o minoritate de germani (1,8%), una de români (21,04%), una de polonezi (9,96%), una de evrei (1,93%) și una de ruși (0,1%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (83,44%), dar existau și romano-catolici (11,69%), greco-catolici (0,3%), mozaici (1,22%) și baptiști (3,35%).
Stârcea, Adâncata () [Corola-website/Science/316148_a_317477]
-
la 574 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (73,5%), cu o minoritate de germani (1,05%), una de ruteni (19,7%), una de polonezi (5,23%) și una de evrei (0,52%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (92,86%), dar existau și romano-catolici (6,27%). Alte persoane s-au declarat: greco-catolici (2 persoane) și mozaici (3 persoane).
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
decizie prin care s-a acordat limbii române statut de limbă regională. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Oprișeni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Comunitățile religioase din Oprișeni cuprind o parohie a Bisericii Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei moscovite și o mare adunare de creștini evanghelici-penticostali. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Oprișeni se ridica la 1800 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (88,61%), cu o minoritate de germani (1,28%), una de ruteni
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
minoritate de germani (1,28%), una de ruteni (1,0%) și una de polonezi (7,61%). Alte persoane s-au declarat: evrei (15 persoane), [ruși]] (11 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (88,0%), dar existau și baptiști (1,83%) și romano-catolici (8,78%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (10 persoane) și mozaici (15 persoane). Conferința științifică Nicolae Bilețchi - 75 ani
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]