4,751 matches
-
executat din nou reparații generale și anume: acoperire cu tablă a întregii clădiri, mutarea ușii de la intrare și zidirea scărilor din față; în partea de sud a altarului este construit un veștmântar; în interior pereții sunt vopsiți în ulei și împodobiți cu icoane pictate pe pânză de pictorul Gheorghe Popescu din PoduTurcului; stilul în care se încadrează construcția este moldovenesc bizantin; altarul și plafonul pictat de pictorul Ioan Dumitriu în anul 1922 și nu prezintă valoare istorică și artistică; Catapeteasma construită
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
rușinos din Curie. 15. Și, astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, turbulenții au fost imediat calmați și fericitul Francisc a reorganizat Ordinul conform directivelor sale. Văzând apoi că fratele Cezar era expert în Sfânta Scriptură, i-a încredințat lui misiunea de a împodobi cu cuvinte din Evanghelie Regula pe care el însuși o concepuse cu cuvinte simple. Iar acesta a făcut întocmai. Și fiindcă frații, din cauza diferitelor bârfe ce se răspândiseră pe seama fericitului Francisc - unii spuneau că murise, alții că fusese ucis, alții
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
6. În anul 1226, în ziua de 4 octombrie, sâmbătă, spre seară, Fericitul Francisc, întemeietorul și conducătorul Ordinului Fraților Minori, a trecut din această lume întunecată în împărăția cerească și a fost înmormântat într-o zi de duminică la Assisi, împodobit cu stigmatele lui Isus Cristos. Se împliniseră de-acum douăzeci de ani de la convertirea sa. Într-adevăr, își începuse noua sa viață în 1207, pe când Inocențiu al III-lea era papă. Despre el se cântă: «Coepit sub Innocentio - cursumque sub
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pavilion și captează undele sonore din aer pe care le transmite mai departe prin canalul auditiv. Trecând prin canalul auditiv, undele sonore pun în mișcare membrana timpanică aflată pe intrarea urechii medii. Uneori ne folosim pavilionul urechii pentru rațiuni estetice împodobind-ul cu cercei, de exemplu. Cel mai important rol al acestuia este însă acela de a capta sunetele și zgomotele din mediu, indiferent că este vorba despre șoapta unui prieten sau despre lătratul unui câine. Urechea externă include și canalul
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
bocitoare și cădelnițare, înainte de a fi lăsat în apă. În unele locuri era așezat într-o mică cutie de scîndură în formă de coșciug. Scaloianul nu putea atinge mai mult de 50 cm. El era lăsat să plutească pe apă, împodobit cu flori și lumînări aprinse, ceea ce dădea ritualului un caracter pitoresc deosebit. De-a lungul drumului străbătut de convoiul cu Scaloianul, copiii erau stropiți cu apă. În locurile unde nu exista rîu sau lac, Scaloianul era dus la o fîntînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se aruncau în fîntînă o icoană sau bani. Deci credința în eficacitatea ritului și, prin urmare, în respectarea rînduielii ceremonialului de înmormîntare era atît de puternică, încît ficțiunea se confunda cu realitatea. În Dobrogea, la Niculițel, păpușa de lut era împodobită cu coji de ouă vopsite. La Fîntîna Doamnei, Lehliu, unde pentru înmormîntarea Scaloianului se făcea și brad, el era îngropat în lanul de grîu verde și ținut acolo pînă la Sîngiorz, cînd era scos și aruncat în lac sau în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
stăpîni pe locuri bine cotate, cum „mic de ciobănaș” dispunea de turme fabuloase. Moșnegii purtau în fală „vîslele la spinare” și se înfățișau fără sfială la curtea domnească. Vîslele erau însemne ale breslei pescarilor. Se purtau la vedere poleite și împodobite cu pietre prețioase, ca individul să fie zărit de departe și respectat cum se cuvine. Problema capătă înțeles dacă se urmărește apariția, dezvoltarea și recunoașterea breslelor în istoria politico-economică a Principatelor; nu numai a agro-păstoritului, vînatului, stupăritului, dar și a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
românească. Nu trebuie să ne mire, întrucît este vorba de una și aceeași familie de simboluri astrale, iar fabricarea lor se produce după o tehnică universal valabilă: după decapitarea vitejească a cerbului fantastic, Harap-Alb ia cu sine capul victimei, măreț împodobit cu ramuri de aur și strălucind de nestemate. El străbate sărbătorește orașele și satele, pe calea întoarsă spre împărăție: „Și pe unde trecea, lumea din toate părțile îl înghesuia: pentru că piatra cea mare din capul cerbului strălucea de se părea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cinci), de regulă nobili, trecînd călări și mîndri pe malul unui rîu, al unui lac. Deodată, relatează Petru Caraman în studiul citat, văd o coroniță plutind pe apă. Și Hamlet a zărit-o pe Ofelia purtată pe apele rîului și împodobită cu flori în chip de cununiță. Numai că, în cazul Ofeliei, partida o cîștigase Thanatos, în împrejurările dramatice cunoscute. Tinerii polonezi au impresia că o fată se află pe cale să se înece, iar unul dintre ei, predestinat, sare s-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o ramă mică!... Era și brâul, la fel cu lanțul, tot din argint negru, cu paftale late având aceleași pietre străvezii, dar mai mari și tăiate rotund. Acum, Maria își punea rând pe rând câte o pereche de cercei, se împodobea cu șiruri de mărgăritare, scotocea prin lada doamnei Elina a lui Matei Vodă Basarab, moșul lor, scotea ii țesute cu sârmă de aur și marame umplute cu fir. Juca prin odaie, așa gătită, zicând: — Mă logodiră și mă făcură doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
glacială impusă de exaporit nu s-a împrăștiat până la intrarea în bătătura conacului unde mai mulți comișei au prezentat înaltului demnitar darurile voievodului muntean: un ar-măsar negru pur sânge, strălucind de sănătate și de bogăția harna șamentului cu care era împodobit. Urcând treptele casei, i s-a pus pe umeri o blană de samur iar, imediat cum a trecut pragul, i s-a înmânat o casetă cu o mie de zloți de aur și bijuterii de argint. Au fost primiți în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe Bălașa mea acum, la soroc de despărțire, ca să-i fie de veșnică pomenire, și prințul desfășură sulul de pergament. Cei trei bărbați se aplecară asupra mesei ca să vadă mai bine. Era desenul unei pietre funerare cu laturile foarte frumos împodobite cu motive florale. — Doresc peste piatra care o acoperă să-i înalț o lespede de marmură albă, albă, cu flori pe care să fie scris așa: „Supt această piatră odihnește țărâna blagorodnicei Bălașii Cantacuzenii, una fiică a lui Ilie Cantacuzino
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Dealul Văcăreștilor ca să-l aștepte pe imbrohor? Doamne ferește, și-și făcu cruce în fața candelei aprinse. La întoarcerea spre iatacul care fusese al său, văzu aceleași săli albe și i se păru că zidurile sobre despuiate de bogățiile cu care le împodobise, plângeau în felul lor plecarea lui. Deci bumbașirul executa ordinul de confiscare a averii cu strășnicie. Se cutremură la gândul măcelului pe care l-ar fi provocat fuga sa, căci i se păru limpede că groaza era cea care-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o numesc Muntele Templului, iar musulmanii Haram al-Sharif, sau "sanctuarul nobil". După zgomotul din oraș, liniștea sa era binevenită. În timp ce oamenii care se pregăteau de rugăciune se spălau, susurul apei îți dădea o senzație de pace. Moscheea Al-Aqsa era răcoroasă, împodobită cu coloane și arcade, plină de lumină. Sanctuarul a fost construit de către musulmani la sfârșitul secolului al VII-lea. Aceste locuri sfinte comemorează celebra călătorie nocturnă a lui Mahomed de la Mecca la Ierusalim (al-aqsa se traduce prin "cel mai îndepărtat
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Drumuri publice neîngrijite; tribunale fără justiție... Intrigi fără dragoste, divorțuri fără frâu, soți fără soții, soții fără soți; familii dezbinate, fiii cu mama, fetele cu tatăl; averi grevate de datorii; pământuri încărcate de ipoteci; bogați seniori fără nicio lețcaie, haine împodobite cu fireturi și pic de rufărie; un mobilier magnific și cămări goale!"46 Citind acest fragment din Le Cler ne vin instantaneu în minte arhicunoscutele pasaje cu privire la "formele fără fond" ale lui Titu Maiorescu... În fine, raportându-se la instituții
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trasă de paisprezece cai slabi, plăpânzi, costelivi, animăluțe bune și inteligente, care nu s-au bucurat la început de încrederea noastră, dar cărora a trebuit să le recunoaștem meritele mai târziu. De la Giurgiu la București există un... proiect de drum, împodobit cu numele de șosea. Acest drum fantastic e indicat pe hărți; să nu vă încredeți în ele! Există într-adevăr un simulacru de traseu, un șir de stâlpi electrici de-a lungul lui și grămezi de pietre ce așteaptă un
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înalte; s-ar putea introduce cu ușurință un al patrulea rând. Dintre construcțiile moderne, am cita spitalul militar, dacă ar fi gata, însă îi lipsesc accesoriile indispensabile. Bisericile Sfântul Spiridon și Sfântul Gheorghe au o arhitectură bizantină foarte elegantă; sunt împodobite cu picturi murale destul de reușite. Biserica Sfântul Gheorghe a fost înzestrată de curând cu un frumos square circular. Dacă s-ar transforma astfel toate spațiile vagi care se învecinează cu bisericile, orașul s-ar înfrumuseța și curăța cu cheltuieli minime
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-se; dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt uscate aici, și culturile, mai rare; totul se schimbă și reînverzește în apropiere de Vaslui. Acest oraș e așezat în mijlocul unei vâlcele zâmbitoare, pe o ridicătură pe care o împodobește în forma unui amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de clopotnițe strălucitoare ce reflectă până departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează de îndată ce intrăm în ea. Aceleași construcții din scânduri și chirpici, aceleași vite și zburătoare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
culcat, cu pușca în mână; fie că plouă, că bate vântul sau grindina, că ninge sau e îngheț, își face garda cu o resemnare admirabilă, fără să se miște, până la sosirea succesorului său. După Vaslui, celelalte versante ale dealurilor sunt împodobite, în ciuda sezonului arzător, cu o iarbă fină, stufoasă, proaspătă ca în mai; intram în regiunea pășunilor grase. Acest fapt se cunoaște după marele număr și soiul cel frumos al cailor și boilor ce acoperă coastele dealurilor. De aici își ia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
colinei și drumul se azvârle curând în vale, trasând cotituri sinuoase precum inelele unui șarpe gigantic. Panoramele se succed și sunt admirabile în varietatea lor. Uităm pericolele coborârii pentru a ne arunca privirile pe versantele de deal încoronate de codri, împodobite de vii, de grădini de agrement, de vile capricioase, împestrițate, vopsite în culori vii; privirile se îndreaptă spre mănăstiri bogate, ale căror forme elegante se desenează albe pe cerul albastru. În fundul văii se află o pajiște străbătută de Bahlui, pârâiaș
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
câte trei, ființe cu bărbi lungi, capul ras, cu excepția a două bucle răsucite și lungi care le atârnă peste urechi; îmbrăcați cu un lung caftan îmblănit din mătase sau lână neagră, purtând o centură roșie și o pălărie de catifea împodobită cu un turban din blană de vulpe 75. Mâna lor nu părăsește ciubucul cu capăt de chihlimbar, prin care trag, la intervale lungi, fumul tutunului de Latakie; cuvinte se rostesc încă și mai rar; nicio vorbă nu se pierde, fiecare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Am vizitat această frumoasă locuință, aflată pe o înălțime ce domină valea Prutului și de unde se vede o mare parte din Basarabia. În parc sunt plantați arbori rari; sub coroanele lor masive și dese domnește o răcoare delicioasă; straturile sunt împodobite din belșug cu flori de preț. Am fost primiți ca oaspeți la castel de către unul dintre compatrioții noștri, dl Mathieu, scriitor valoros, care se numără printre istoricii noștri cei buni. În acest refugiu liniștit își continuă lucrările despre rasele orientale
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Cel din urmă face totuși multă cinste arhitectului său. După un pod din piatră aruncat peste Cerna, se desfășoară o frumoasă stradă mărginită la dreapta și la stânga de hotelurile Ferdinand-Francisc, Maria-Tereza, clădirile administrației și spitalul militar; în mijloc, o fântână împodobită cu o statuie colosală din bronz, ridicată în onoarea lui Hercule pe un monolit de granit gri-roz, datorată sculptorului vienez M. Rademayer; în susul străzii, o rotondă cu portal corintic, dedicată cultului catolic. Principalele stabilimente termale se învecinează cu hoteluri; acestea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe un catafalc. Toți prietenii sunt primiți atunci ca să-l viziteze și să-i sărute mâna; e condus la ultima sa locuință, cu capul descoperit, așezat pe o pernă de catifea sau de mătase; carul funebru care îl transportă e împodobit cu flori și materiale strălucitoare. Cortegiul merge, precedat de popi îmbrăcați în odăjdiile lor de sărbătoare, în sunetele unei orchestre zgomotoase. De obicei familiile bogate sau doar cu dare de mână își îngroapă rudele în biserici sau în cimitirele mănăstirilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dintre ei care au locuit în Franța au adus de acolo mai degrabă limbajul hipic sau de la Palais-Royal. Cărțile în vogă sunt romanele noastre contemporane cele mai puțin serioase și cele mai îndrăznețe dintr-o altă epocă. Există totuși biblioteci, împodobite cu operele autorilor noștri buni: e un obiect de paradă. În casele unde tronează reginele zilei, trebuie să te mărginești la o trăncăneală, la o pălăvrăgeală continuă, în care indiscreția atinge limite extreme, în care se epuizează toate formulele ponegririi
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]