2,929 matches
-
crescut pe-o creangă-n suflet, frate bun cu nențelesul / Dor al clipelor de seară și-al visărilor de mai... / Toate dorurile mele, toate visele-mi chemai... Măr de aur, măr de aur, cui o să te-azvârlu oare?" (Victor Eftimiu, Înșir'te, mărgărite!) (d) "Într-o împărăție cam ploioasă, / trăiau un împărat și o împărăteasă / ce-aveau, cum se cuvine, și un prinț, / singur la părinți" (Nina Cassian, Prințul Miorlau) Substantiv Formulați cinci enunțuri în care substantivul viață să fie în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bunica. Ilustrații de Gheorghe Adoc. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1985). Neghiniță. București: Editura Ion Creangă. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (2001). Basme și povestiri. București: Editura Tedit FZH. Dulfu, Petru (1966). Isprăvile lui Păcală. București: Editura Tineretului. Eftimiu, Victor (1922). Înșir'te mărgărite!... Strămoșii. Rapsozii. Editura Librăriei Socec & Co. Eminescu, Mihai (1943). Poezii. București: Editura Națională Gh. Mecu. Eminescu, Mihai (1996). Făt-Frumos din lacrimă. București: Editura Litera. Farago, Elena (1957). Poezii. Ediție îngrijită și postfață de Liviu Călin. București: Editura de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
când statice, precum cele din Pe muntele Obârșia, unde „zănoage găunoase cu ochiuri de zăpadă [...] / Își apără comoara / În țarcuri făurite din colți zâmbați de stâncă”, sau din Bucegii, unde „Din Piatra Arsă până-n Omul, colan de munți se tot înșiră, / Cu late cefe sprijinite în cintra cerurilor goale”, când dinamice, fremătătoare, ca în Nori de vară. Descripția își însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
péchés capitaux (1964), L’ Œuf (1970) și, nu în ultimul rând, studiul monografic consacrat lui Nostradamus (1989) -, a desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
Și cu drag se uită-n aer la un zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan falsificat. Oricum, tăind plictisitoarele dulcegării, desenul rămâne interesant: Pe-un canal îngust ce curge ca un șerpe cristalin Se înșiră chioșcuri albe cu lac luciu smălțuite... Pe sub nalte coperișuri care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne și cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbră înfloresc Și-n ghirlande parfumate se revarsă pe balcoane... Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime vin încă, mănâncă ce află, Cresc, se-nmulțesc; dar timpu-i omoară ca iarna lăcusta. Dintre tragedii, Rienzi se desfășură prea încet și fără nerv. Lăpu-șneanu-vodă aduce complicații împotriva spiritului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
hlamide, Proza lui Anghel, puțină și impopulară, este excepțională. Ea revoluționează arta scrisului. Dintr-o proiectată Arca lui Noe (trecînd peste alte încercări) n-au rămas decât fragmente, în care, sub pretextul experienței școlare a domnului Hube, profesor neamț, se înșiră observații despre tot ce mișună în viață. Poezia mobilelor vetuste găsește și aci un poet cu sensibilitatea materiei grele. Anghel e un metaforist pe urmele lui Jules Renard și pagina lui e plină de comparații ca: "serele ca niște palate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o adopta în formele ei cele mai îmblînzite, evitând ținutele pure. Astfel, din simbolism, Flacăra preferă feericul. VICTOR EFTIMIU Sub înrîurirea teatrului de declamație și fantezie fabuloasă al lui Ed. Rostand și al lui Maeterlinck, Victor Eftimiu se aplică în Înșir'te, mărgărite basmului românesc, străduindu-se a-i accentua simbolurile incluse. Alb-împărat își mărită fetele, Sorina alege la întîmplare pe Buzdugan și fuge în noaptea nunții în căutarea lui Făt-Frumos, care la rîndu-i umblă după Ileana Cosinzeana, pe care o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o omenire ingrată în care totuși crede. Către sfârșitul tragediei el se și confundă cu Isus. Tocmai această analogie de succesiune între mitologia păgână și cea creștină alcătuiește miezul valabil al piesei. Întors la basm, dramaturgul regăsește tot farmecul din Înșir'te, mărgărite. Tebaida, Atrizii sunt reluări foarte spectaculoase de teme tragice cu lăudabilă tehnică teatrală, Don Juan reinterpretează pe celebrul erou ca un inamic al fariseismului, cu ironii pentru intoleranță care aduc aminte de Torquemada lui V. Hugo. Și tablourile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îngeri și metamorfoze. Dănuț se teme ca tras de zmeu să nu se înece în văzduh. În volumul întîi metaforele sunt dozate cu sobrietate și apar aproape numai ca sublinieri ale vitalității. Zahărul de gheață se prezintă ca "cețoasele diamante înșirate pe sfoară", din cantalupul tăiat "ca dintr-o besactea orientală" curg "șiraguri blonde și roșcate", zmeul ținut de doi țărani e "arestat", sfoara lui "curge spre cer", iar cerul toarce înăbușit, trenul la orizont e "un punct negru, dușmănos ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să dea fiecăruia iluzia că pricepe"311. Exegetul subliniază în aceste rânduri una dintre cele mai mari calități ale stilului publicistic eminescian: capacitatea de exprimare a ideilor abstracte prin cuvinte simple, facilitând astfel accesul cititorilor la mesajul textelor: "Teoriile sunt înșirate pe ață băbește, sunt desfăcute în pilduri, prefăcute în teatru monologic, spuse în serios și luate-n râs, cu o invenție verbală, cu o proverbialitate neasemuite în care e ceva din Creangă și din Anton Pann, dar subtilizat, adus la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cadîr - Ion Sîrbu Tache - Al. Giugaru Ana - Maria Mohor Ionel - Mihai Popescu Safta - Silviu Dumitrescu Ilie - Jules Cazaban, actori rămași în istoria teatrului românesc pentru calitățile lor excepționale. Dar pe neașteptate dughenele se răresc și de aici în colo se înșiră str. Cuza Vodă cea caracteristic moldovenească, cu case gospodărești, curate și retrase după garduri îngrijite, pline de verdeață și flori, asemănătoare aceleia unde s-a născut Victor Ion Popa. Casele și gospodăriile pământului Moldovei. * Familia institutorului Ion Popa, un bine
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
centre montane (cunoscute pentru civilizațiile amerindiene și carnavaluri: Ambato, Ibarra, Otavalo, San Pablo). Orașul Quito este amplasat la poalele vulcanului Pichincha , în partea central-nordică a țării, într-o zonă depresionară din bazinul râului Guayllabamba și la estul acestei văi se înșiră aparate vulcanice importante: Cotopaxi, Antisana, Cayambe etc. Quito este de fapt singura capitală din lume care este amenințată direct de vulcanii activi din jur. Istoria orașului pleacă de la o așezare amerindiană, atașată ulterior Imperiului Incaș, cucerită apoi de spanioli (1533
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
țin atât de un cadru natural superb, cu țărmuri frumoase, cu insule în apropiere, dar și de o moștenire istorică și culturală, cu multe situri arheologice, centre ale artei, locuri cu rezonață istorică etc. Cele mai cunsocute centre turstice se înșiră în lungul Coastei Amalfitane, în jurul orașului Napoli și în insula Capri. Coasta Amalfitană (Costiera Amalfitana), este o fâșie de țărm la Marea Tireniană ce se desfășoară între localitățile Positano, în vest și Vietri sul Mare, în est. Dramatismul peisajelor costiere
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
stăpâni să nu ți le ofer spre judecare. Fiecare scriitor din generația mea Își aduce aminte de felul cum a debutat În societatea românească din jurul anilor 1930, cu un sentiment penibil de rușine și de revoltă! N-am să-ți Înșir, dragă prietene, toate umilințele pe care trebuia să le Încercăm la fiece pas, În fiece zi, venind În contact cu cutare sau cu cutare clan al vieții noastre artistice de pe atunci, și mai ales venind În contact cu personajele lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să fie un exemplu pentru noi, un Îndemn În muncă, pe care noi să vrem să-l urmăm. Tovarășe, dv. aveți poate prilejul, ca revistă a scriitorilor, să vorbiți cu tovarășul Marin Preda. Noi nu putem să scriem și să Înșirăm Într-o scrisoare toate câte am avea de spus. Noi Îl rugăm, dacă se poate, să-și găsească timp să vină În Întreprinderea noastră fruntașă, care a fost evidențiată și de Ministerul de Finanțe. Am fi bucuroase să-l cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încât scrie negru pe alb, că ultima Întrunire a Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești s-a ținut la Praga (și nu la Budapesta) și care se exprimă Într-un stil agramat («cazul devine din ce În ce mai numeros» etc.) a putut Înșira aceste inepții, nu ne poate mira. Dar faptul că această recenzie a putut fi tipărită În Viața românească, al cărei rol este tocmai justa Îndrumare a scriitorilor, denotă o condamnabilă lipsă de vigilență. Recenzia de care ne-am ocupat constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
provine formalismul poeziei amintite a Ninei Cassian? Din vechea sa orientare artistică, Însușită de la decadenți. A scrie poezii formaliste nu e greu. Formalismul, ca și pe alte planuri schemantismul, reprezintă linia minimei rezistențe În domeniul creației artistice. E ușor a Înșira cuvinte goale «ce din coadă au să sune», spunea pe bună dreptate Eminescu. E ușor, dar nu folosești oamenilor muncii prin exercitarea unei astfel de Îndeltiniciri sterpe. (Ă). Necunoașterea vieții și lipsa de cultură determină a altă deviere de la realism
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mod autocritic asupra unor afirmații eronate În studiul său Realismul În literatură. Există În schimb fenomenul contrar, de respingere a criticii, lucru ce arată scăzutul nivel ideologic și mai ales slaba noastră viață de colectiv”. În Contemporanul, Marcel BRESLAȘU 34 Înșiră alte aspecte condamnabile ale limbajului critic cu referiri la cronici literare din Iașul nou, Viața românească, România liberă, Contemporanul: „Ca scriitor nu pot decât să salut cu bucurie faptul că, În ultima vreme, critica noastră a Început să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intermediarilor, oamenii satelor ajungeau să vândă rodul muncii lor pentru prețuri derizorii. Un raport înaintat Ministerului Agriculturii (19 august 1902), descrie foarte clar acest tip de comerț: „(...) câte 40-50 de inși, misiți și copii nevârstnici, pe la ora unu noaptea, se înșiră pe drumuri unu câte unu, afară de barieră, și ajung până în marginile satelor vecine, (...) încât spoliază bieții oameni care vin la târg cu tot felul de mărfuri, într-un mod foarte neomenos, atât cu prețurile, cât și cu măsurătoarea mărfurilor. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
răspunde-mi, domnule Flask! Ă Cîți ani crezi c-o fi avînd Fedallah, Stubb? Ă Vezi arborele mare de colo? îStubb arătă spre corabie). Să zicem că-i cifra unu. Ia acum toate doagele butoaielor din cala vasului nostru și înșiră-le lîngă catarg, în chip de zerouri, pricepi? Ei bine, încă n-ai aflat vîrsta lui Fedallah. Nici la toți dogarii „din lume n-ai putea găsi destule doage pentru zerourile de care e nevoie pentru treaba asta. Ă Bine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cît mai avea această ultimă șansă, să-și arunce lancea de la o distanță, ce i se va fi părut neobișnuit de mare. Dar abia se ridicase harponistul lui în picioare, că Tashtego, Queequeg și Daggoo săriră ca niște tigri și, înșirați în diagonală, își lansară simultan harpoanele; zburînd peste capul harponistului neamț, aceste trei harpoane din Nantucket se înfipseră în trupul balenei. Un nor orbitor de spumă și de vîlvătăi albe! Cele trei ambarcațiuni, zguduite de fuga furioasă a monstrului, izbiră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nu numai că trebuiseră să scoată din cală butoaiele cu carne și cu pîine, pentru a face loc mult mai prețiosului spermanțet, dar fuseseră nevoiți să cumpere butoaie în plus, de la corăbiile întîlnite în drum; aceste din urmă butoaie erau înșirate pe punte și în cabinele căpitanului și secunzilor. Mai mult încă: masa din careul ofițerilor fusese prefăcută în lemne de foc, iar ofițerii mîncau acum pe capacul unui poloboc de ulei, fixat în mijlocul punții. La teuga, marinarii își călăfătuiseră și-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mărturisesc de la început scriitorii vremii. M. Kogălniceanu, în 1855, zice: " În Moldova, care nu inspira aceleași îngrijiri revoluționare ăsubl. de Kogăln.î, apăsarea spiritelor fu mai blândă. De aceea și inteligența au dat mai mult semn de viață..."1 Și înșiră cărțile și publicațiile apărute în anii 1849- 1854. În Muntenia, "cea mai mare parte din junime fiind silită a se desțăra, cu dânsa emigrase și toată viața intelectuală a Țării Romînești". Constantin Negruzzi ne spune același lucru - numai că el
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vânat și citirea psaltirii și a Vieții sfinților. El își bate joc din toată inima de "noutăți", fără însă a lupta împotriva lor: "... mă pot giura pe cei patruzeci de sfinți părinți de pricep ceva din toate cimiliturile câte le înșirați d-voastră, iști de vremea nouă, care vă ziceți... cum, Doamne, iartă-mă ?... civirasalisiți... Ha ! civirasalisiți; d-voastră, ipochimene alese, cărora vă este rușine a trăi și a grăi ca părinții voștri; d-voastră, oameni procopsiți și mai ales pricopsiți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]