3,512 matches
-
Reflexionen): "Prin nimic nu-și dezvăluie oamenii mai mult caracterul decît prin ceea ce găsesc că este ridicol. Omul stăpînit de simțuri rîde adesea și cînd nu-i nimic de rîs. Indiferent ce-l stimulează, plăcerea lui interioară iese la iveală. Înțeleptul gîndește că aproape totul este ridicol, omul rațional socoate că aproape nimic nu-i așa". Iar într-una dintre epigrame spune (ceea ce întărește zisa lui Lichtenberg și e important pentru psihologia și etica humorului): Cine nu-i în stare să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ajuns", dar că "dacă o cantitate mai mare se dovedește a fi necesară, cel care va hotărî aceasta va fi abatele, având grijă să nu existe nici exces, nici beție", întrucât se știe că "vinul îl face chiar și pe înțelept să se clatine". De aici provine în literatura franceză imaginea călugărului "chefliu" și bine dispus, începând cu personajul Ioan Spintecătorul al lui Rabelais, până la venerabilul părinte Gaucher al lui Alphonse Daudet. Întemeindu-se pe această regulă, călugării benedictini au creat
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lecțiile sale nu prezintă atitudini rasiale (ba dimpotrivă), nici o abordare filosofică nu frustrează vreo minoritate, nici unul din tratatele sale nu conțin aluzii antisemite, nici una din polemicile sale (celebre și inegalabile în domeniul științei) nu cuprind referințe antisemite. Și atunci judecata înțeleptului Cajal, „că trebuie făcută o distincție dară între opera științifică și convingerile personale care nu au de a face cu domeniul științei’’, nu spune nimic autorilor acestei cărți? Pentru că amestecul, fără discernământul necesar, al acestor activități distincte în opera paulesciană
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har’. Pentru prima dată în istoria umanității, prin Apostolul Petru, se ia atitudine împotriva celui mai teribil flagel care cuprindea omenirea în întregul ei și anume robia (sclavia), considerată de înțelepții timpului (chiar și de Aristotel) ca o stare naturală și chiar mai mul t, ca un dat natural. Le oferă așadar sclavilor speranța creștină „căci este un har când împlinindu-ți în conștiință datoria față de Dumnezeu care știe totul, înduri
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atare. Eu respect părerile personale ale fiecărui om și cred că nu am voie să leg valoarea omului de știință de concepțiile sale inclusiv cele antisemite. Sunt două probleme distincte și trebuie considerate ca atare. Nu se pot amesteca - spune înțeleptul Cajal. Îmi amintesc că tatăl meu, care a fost studentul lui Nicolae Paulescu, îl respecta și admira deși știa că era antisemit. Când judeca valoarea lui remarcabilă ca profesor și om de știință, nu-l interesa concepția lui filosofică sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de Bunsen, Jacobs Bernays, Helmholtz. Acest lucru se vede. O frumoasă filosofie inspiră opera prin care reputația sa a pătruns mai întâi în Franța: Cugetările unei regine, o cărțulie fermecătoare și nobilă care trebuie să fie cartea de căpătâi a înțelepților. Putem să desprindem și să fixăm câteva dintre aceste flori ale gândirii, hrănite de seva experienței și melancoliei, toate parfumate de bunătate, reflecție gravă și clarviziune: "Tâmplele albe sunt ca și crestele spumei ce acoperă marea după furtună. Dumnezeu iartă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lumii ne-au descris întotdeauna revoluția și dragostea ca două dintre cele mai nerentabile activități omenești. Înainte de război, chiar și în timpul războiului, eram convinși de asta. De la înfrângere însă, nu prea mai avem încredere în ce-au spus bătrânii și înțelepții. Am ajuns să credem că exact opusul a ceea ce spun ei este adevărul absolut în viață. Revoluția și dragostea sunt cele mai grozave și mai plăcute lucruri din lume, fapt de care ne-am dat seama după ce-am gustat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
bun cititul, am putea-o face lăudând latura lui antisocială, nechibzuită, egoistă (asta e părerea mea, Ulrich nu știu ce credeă. Ar fi mai bine să-l trecem sub tăcere pe Platon și a sa definiție a „lucrurilor scrise“, exprimată prin gura înțeleptului rege Thamus: adevărata învățătură nu vine, zicea el, din cărți, care oferă numai lucruri de-a gata, „din afară, cu icoane străine“; să-i lăsăm mai bine să vadă pe pielea lor dacă așa e sau nu, pe pielea cărților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
mare în anumite familii și se recomandă mamelor ai căror primii doi prunci băieți au fost supuși ritualului circumciziunii și au murit din cauza hemoragiei să nu mai aplice operația și celorlalți nou-născuți băieți. De aici, putem deduce chiar înțelegerea de către înțelepții antici a naturii sex-lincate și ereditare a acestei condiții patologice. Astăzi se știe că hemofilia este o condiție patologică severă în care lipsește din sânge un factor de coagulare, astfel că o tăietură mai adâncă poate fi fatală pentru un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unificare a Ciprului de către regele Evagoras al Salaminei (411-374 î. H.). El transformă insula într-un important centru politic și cultural, după modelul grecesc. Fondatorul imperiului persan, celebrul rege Cyrus cucerise o seamă de teritorii între Asia Mică și India; înțeleptul rege Darius I a fost creatorul unui sistem administrativ aproape perfect. Xenofon în Cyropaedia menționează că perșii nu cucereau, ci foloseau regii locali pentru extinderea imperiului. Herodot afirmă că Cipru, Siria, Fenicia și Palestina formau a cincea satrapie a imperiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
aflat neoficial că la Nicosia se avea în vedere o conferință a miniștrilor justiției din toate statele europene. Duminică, 7 iunie, cu cursa "TAROM", sosea la Nicosia domnul Mircea Ionescu Quintus, ministrul justiției, o persoană mai vârstnică, aș spune un înțelept, cu care, în autoturismul ambasadei, până la Hotelul "Hilton", și apoi la reședință, am reușit să găsim un limbaj comun și să punem bazele unei echipe. Domnia sa îmi spusese că eram locțiitorul său în delegația României la "a 18-a Conferință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
greșeli făcute în viață, care-i însoțesc până în mormânt. Sunt răni care nu se pot vindeca nicicând, cu niciun medicament sau tratament balnear, nici măcar cu ierburile pădurilor, cu vrăjile ghicitoarelor sau cu rugăciunile preoților în biserici. Cred, așa cum spunea un înțelept, că totul depinde de destinul omului scris atunci când se naște, de steaua lui norocoasă. Îmi amintesc de povestirile unui fost coleg de cătănie, oltean de baștină de prin părțile Dăbulenilor-Doljului. Stanca Ilie, căci așa se numea, ne-a povestit cum
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
țări, le-a cunoscut. Ostaș, aviator, bărbat. Zborul era adevărata lui identitate. Iar ruperea de avion a fost, fără îndoială, o veritabilă sfâșiere spirituală. Dar a știut să piardă cu o eleganță perfect patriciană. Eroul învingător a fost înlocuit de înțeleptul stoic, supunându-se cu demnitate și seninătate diktatului noii epoci. Trupul e cel care a receptat din plin neajunsurile sistemului, spiritul a rămas intangibil, consubstanțial zborului ca atare. Pentru că dintotdeauna a crezut cu tărie în puterea regeneratoare a miracolului. Așadar
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Ai suferit pentru cunoaștere?“ De întrebarea aceasta, la care Măra nu putea răspunde, ar trebui să ne servim ori de câte ori vrem să măsurăm valoarea exactă a unui spirit. În chipul cel mai vădit, un Montaigne n-a suferit pentru cunoaștere: un înțelept și nimic mai mult. Un Pascal, dimpotrivă, a plătit pentru cea mai mică afirmație sau nega ție pe care și-a îngăduit-o; de aici faptul că tot ce afir mă are o pondere pe care cu greu am găsi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și cu seriozitate. În fond, cultura britanică nu e un monolit, ori, cum e cultura franceză, împărțită pe genuri. Comparați-l pe Shakespeare cu Racine. Noi toți romancieri și dramaturgi ne tragem din Shakespeare, pentru care nebunul e înțelept iar înțeleptul nechibzuit. Sau și mai portivit omul e un amestec din cei doi și e în egală măsură supus greșelii, ori răsplătit cu calea cea dreaptă. LV. În Flaubert's Parrot, faci roman polițist dintr-un text aparent de critică literară
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
afla la nivele diferite de organizare socială, unde doar efectele acțiunilor sale vor fi diferite. Raportarea omului la trecutul său animalic și preistoric rămâne un plan de analiză mereu valabil și interesant; în primul caz, acesta se comportă ca un înțelept, pe de altă parte, nu odată a ajuns să decidă nefast asupra vieții și destinului celorlalți. Acest lucru era cunoscut din vremuri îndepărtate, vorbesc de așa ceva implicit desenele magice din peșteri, cu profeții atribuite animalelor, căruia omul le aducea ofrande
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un amestec de culturi și populații cu tradiții grecești, egiptene, evreiești, siriene ș.a. Alexandria devenise un centru cultural și științific, cu grădini zoologice și botanice, cu un Mouseion al lui Ptolemeu, pe măsura Academiei lui Platon, unde s-au adunat înțelepții și savanții lumii. Ordinea aristocratică elenă a dispărut de acolo, și în locul ei a apărut conglomeratul spiritual alexandrian, un nou puzzle, dominat de concepții fanteziste și extravagante, încărcat cu numeroase superstiții, dar cu interes pentru sufletul individual, pentru destinul acestuia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost așezată la baza tuturor lucrurilor și a vieții sufletești. În vechea Grecie, Thales s-a bucurat de mult respect, ca fiind un ideal de înțelepciune și erudiție. Platon, la rândul său, îl consideră a fi unul din cei Șapte Înțelepți ai lumii. Întrebat fiind care este cel mai frumos lucru din lume, Thales a spus: cel mai frumos este universul, căci este opera divinității; cel mai mare este spațiul, pentru că el le cuprinde pe toate; cel mai iute este spiritul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-a realizat un amestec de culturi și populații cu tradiții grecești, egiptene, evreiești, siriene ș.a. Alexandria devenise un centru cultural, cu grădini zoologice și botanice, cu un Mouseion al lui Ptolemeu, pe măsura Academiei lui Platon, unde se adunaseră înțelepții și savanții lumii dar și cu o multitudine de concepții fanteziste și extravagante, de superstiții curioase. Intraseră în centrul atenției acestora sufletul individual, destinul acestuia după moarte și o serie de tendințe mistice. Reprezentant de seamă al acestui loc și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asigurînd libertatea ansamblului. Dacă libertatea e gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate, una dintre problemele care se pun este, evident, cea a modelului care orientează creșterea și dă măsura împlinirii ei. în Grecia veche se vorbea despre theios aner sau despre înțelept, despre omul asemănător zeilor în ce privește contemplarea adevărului și independența față de contingent Omul comun nu își gîndea totuși împlinirea după acest model maximal, ci mai degrabă ca pe o realizare naturală a măsurii puse în ființa lui care, asemenea plantei, are
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
finalul lui Timaios. Același păcat intelectual al idolatriei e denunțat de Cusanus 1, care face din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale divinului de monoteiști. Cei din urmă sînt înțelepții fie ei creștini, evrei sau romani care iau aceste explicații în transparența lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a lui Dumnezeu. Primii, în schimb, le iau nu ca pe o imagine, ci ca pe un adevăr și constituie, cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
apoi văd că-n seara asta Și proverbele-și fac treaba! Unde școala se ivește, pământul se-mbogățește. învățarea e ca aurul, are preț oriunde. Banii nu aduc învățătură, dar învățătura aduce bani. Nimeni nu se naște înțelept, dar devine înțelept învățând. Prostul întâi vorbește, și apoi gândește. Nevoia învață pe om. Ce ție nu-ți place altuia nu face. Timpul pierdut nu se mai întoarce. La treabă se vede omul ce poate. Nu sta, că-ți stă norocul. Politețea e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Tucidide, Plutarh, Platon, Aristotel, Filon. Sofocle, Thulis, împăratul Eghipetului, „vrăjitorul Valaam”, și „înțeleapta Sivilla”. Acest grup din care fiecare persoană pictată după indicații anumite trebuie să poarte câte o inscripție, care c câte un extras din scrierile lor, se numește: „înțelepții Elinilor, când au proorocit și au gâcit pentru iconomia cea trupească a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru lisus Hristos”. Erminiile îi numesc Elini în sensul de păgâni, desigur, fiindcă acești „înțelepți, prooroci și gâcitori” nu sunt toți de origine
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
câte un extras din scrierile lor, se numește: „înțelepții Elinilor, când au proorocit și au gâcit pentru iconomia cea trupească a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru lisus Hristos”. Erminiile îi numesc Elini în sensul de păgâni, desigur, fiindcă acești „înțelepți, prooroci și gâcitori” nu sunt toți de origine greacă; unii sunt reprezentanții Egiptului, alții, ai Indiei, alții ca Sibylla, ai Romei antice, iar alții sunt evrei din afara Vechiului Testament, cum e losif Flaviu, citat în altă Erminie. Adică reprezentanții tuturor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cum e losif Flaviu, citat în altă Erminie. Adică reprezentanții tuturor marilor popoare, care au jucat un rol în antichitate. în paranteză: dl. Vasile Grecu, care dă într-un volum câteva texte din aceste Erminii. crede că Apolloniu citat între înțelepți ar fi zeul Apollo(Vasile Gafencu: Cărțile de pictură bisericească bizantină, pag. 360), ceea ce, evident, e o regretabilă greșeală. Un idol nu poate ghici și prooroci despre Hristos. În realitate e vorba de un Apolloniu scriitor, autor de tratate Și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]