4,538 matches
-
fi condțiile categorice de a spune adev]rul sau de a respecta angajamentele f]cute, de a fi corect sau de a respecta libertatea celorlalți. Confucius s-a opus vehement conducerii pe baza legii. Pe de o parte, a condamnat înclinația spre pedeaps] pentru inducerea egoismului. Pe de alt] parte, s-a opus egalitarismului promovat prin codurile de legi, care erodeaz] sistemul bazat pe roluri. Astfel, Confucius a propus înlocuirea legii cu educația social], îmbinând adaptarea denumirilor și îndeplinirea rolurilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fei (greșit); astfel ea a devenit un criteriu atât pentru ordonarea, cât și pentru rectificarea denumirilor în sistemul taoist. Mo Tzi a argumentat c] la originea acestui criteriu st] o voinț] universal] sau divin] care nu este altceva decât o înclinație natural] spre bine, în detrimentul r]ului. Aceast] asociere în sine orientativ] (bine-r]u) a reprezentat punctul de plecare în folosirea tuturor celorlalte perechi de termeni. Ignorând aceast] prim] distincție, înțelegerea clar] a leg]turii shi-fei este imposibil], dup] cum afirm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înn]scute spre comportament. Acestea nu sunt simple predilecții pentru o conservare de natur] egoist] și nici predilecții generale pentru beneficii altruiste. Înzestrarea divin] este morală deplin instinctiv] aflat] în stadiul de s]mânț]. Fiecare om se naște cu o înclinație ereditar] spre comportament. Pe parcursul maturiz]rii, aceast] înclinație se dezvolt] sub aspectul intensit]ții și al sensibilit]ții în raport cu mediul social. Prin anihilarea factorilor de influent] externi, aceast] înclinație va da naștere, în final, unui caracter moral de tip confucianist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
predilecții pentru o conservare de natur] egoist] și nici predilecții generale pentru beneficii altruiste. Înzestrarea divin] este morală deplin instinctiv] aflat] în stadiul de s]mânț]. Fiecare om se naște cu o înclinație ereditar] spre comportament. Pe parcursul maturiz]rii, aceast] înclinație se dezvolt] sub aspectul intensit]ții și al sensibilit]ții în raport cu mediul social. Prin anihilarea factorilor de influent] externi, aceast] înclinație va da naștere, în final, unui caracter moral de tip confucianist. Inima este echivalentul conștiinței din teoriile occidentale, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în stadiul de s]mânț]. Fiecare om se naște cu o înclinație ereditar] spre comportament. Pe parcursul maturiz]rii, aceast] înclinație se dezvolt] sub aspectul intensit]ții și al sensibilit]ții în raport cu mediul social. Prin anihilarea factorilor de influent] externi, aceast] înclinație va da naștere, în final, unui caracter moral de tip confucianist. Inima este echivalentul conștiinței din teoriile occidentale, cu excepția faptului c] în concepția lui Mencius, capacitatea de discriminare moral] sporește în acuratețe de-a lungul vieții. Inclinațiile spre comportament formeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adic] al]turarea inimii și a minții, care dețin împreun] controlul asupra întregului trup; rolul s]u este acela de a direcționa comportamentul uman. Mencius identific] patru surse din care se formeaz] cele patru virtuți esențiale. Prima surs] este tocmai înclinația uman] a c]rei inoculare o promova și Mo Tzi. Simpatia fâț] de cei din jur se manifest] pe plan exterior, iar aceast] exteriorizare ajuns] la un nivel avansat se transform] în virtutea bun]voinței. Cel de-al doilea izvor este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lansat] de c]tre Mencius, prin care natura este cea care îl expune pe om la un conținut specific. De fapt, omul este moral din fire numai în virtutea faptului c] utilizeaz] limbajul în mod firesc, ins] tot el are și înclinația pentru o structur] convențional] sau alta. Xunzi mai afirm] c] toți oamenii dețin capacitatea abstract] de a fi înțelepți întrucât sunt capabili s] își asume orice rol împreun] cu dorințele corespunz]toare acestuia. Dac] oamenii ar fi în stare s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
importante orașe ale sale, a preg]țiț administratori pentru Imperiu. Că și în cazul Mării Britanii în acest secol, educația, pliat] pe nevoia de a preg]ți oameni pentru adminstrația public], a format oameni cu o cultur] bogat] și o înclinație spre filosofie. În urma acestor invazii, astfel de centre de educație, r]mase sau create, au fost atașate unor m]n]știri situate în zone rurale izolate. În aceste circumstanțe diferite, scopul acestor școli monastice a devenit unul mai limitat, si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un „manual de instrucțiuni” pentru viața omeneasc] și au susținut faptul c] aceasta este o surs] independent] de obligații generate de voință legislativ] a lui Dumnezeu. Revenirea gândirii augustiniene a început din timpul vieții Sfanțul Toma, prin intermediul unor opere cu înclinație mistic] scrise de Sfanțul Bonaventura (1217-1274), Ramón Lull (1235-1315) și Maister Eckhardt (1260-1327), care au subliniat iluminația divin] și întoarcerea voinței sufletului înspre Dumnezeu. O mai mare important] filosofic] totuși au avut scrierile a doi mari gânditori franciscani ai acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este pentru Kant acțiunea pe baza unei maxime a datoriei care aduce un sentiment de „adânc respect pentru lege”. Acest respect este un r]spuns și nu o surs] a valorii morale. El este compatibil cu acțiunile f]cute din înclinație și care aduc, deci satisfacție. Dintr-un punct de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este mai profund
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respect pentru lege”. Acest respect este un r]spuns și nu o surs] a valorii morale. El este compatibil cu acțiunile f]cute din înclinație și care aduc, deci satisfacție. Dintr-un punct de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este mai profund] și conduce la acuzația mai grav] c] etică kantian] nu ofer] o explicație pntru acțiunile incorecte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale. El este compatibil cu acțiunile f]cute din înclinație și care aduc, deci satisfacție. Dintr-un punct de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este mai profund] și conduce la acuzația mai grav] c] etică kantian] nu ofer] o explicație pntru acțiunile incorecte din punct de vedere moral. 6) Nici o explicație pentru acțiunile incorecte din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întrucât se reduce la datoria de a proceda potrivit opțiunilor proprii. Ins], în cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște interese materiale fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în context public. Atunci cand acțiunile noastre îi afecteaz] pe cei din jur în diverse moduri, concluzia specific] utilitarismului care poate fi desprins] este aceea potrivit c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei sunt fericiți sau nu și ulterior înv]ț]m s] fim preocupați de aceste lucruri. Dar, f]r] acea experient], nu numai c] nu am avea cunoștințele necesare pentru a promova interesele celorlalți, dar nici nu am avea aceast] înclinație. Chiar dac] avem probabil unele inclinații biologice în acest sens, acestea nu s-ar dezvolta adecvat dac] nim]nui nu i-a p]sat de noi și nou] nu ne-a p]sat de nimeni. Dac] nu suntem motivați s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moderne. Dar versiunea popular] degradat] a tezei lui Smith („l]comia este bun]”) nu era de natur] s] conduc] la subiectul eticii afacerilor (nu cumva aceast] expresie este o contradicție în termeni?), iar analiza moral] a afacerilor a p]strat înclinația perioadelor antice și medievale de a se împotrivi afacerilor. Oameni de afaceri precum Mellon și Carnegie susțineau conferințe pe tema virtuților succesului și a obligațiilor pe care le au cei bogați (noblesse oblige), dar etică afacerilor ca atare a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Teoriile internaliste sunt în contrast cu teoriile externaliste, care susțin c] cineva poate accepta o judecat] moral] independent de motivațiile sale. Așadar, de exemplu, conform externaliștilor, cineva poate afirma f]r] contradicție sau chiar inconsecvent] practic]: „Ar trebui, dar nu am nici o înclinație”. Prin „inconsecvent] practic]” se înțelege greșeală logic] pe care o g]sim în afirmația: „El era deja aici, dar eu nu cred”. Internaliștii și prescriptiviștii au fost comb]tuți, argumentându-se c] fac imposibil], din punct de vedere al consecventei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
agenți, iar „individul” cerut de piaț] se presupune c] trebuie s] posede o form] de judecat] care s] nu fie pur instrumental], și s] fie preg]țiț s] se plieze obligațiilor și constrângerilor experimentate, ca datorie mai mult decat că înclinație. Totuși, sfera pieței se afl] în contrast cu sfera „privat]” a relațiilor familiale. Deși b]rbații iau parte, bineînțeles, la aceast] sfer] privat], aceasta este sfera unde se reg]sește identitatea feminin], iar aceast] identitate este alc]tuit] din grijă, educarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intervalul dintre 1861 și 1865. Prețioase sub raport documentar, chiar dacă adesea furate de subiectivism, însemnările conțin interesante mărturii despre teatrul vremii, reflecții cu privire la meșteșugul actoricesc, precum și considerații despre rosturile morale și sociale ale artei pe care autorul o slujește. O înclinație pentru memorialistică e sesizabilă la V. În coloanele „Revistei literare” (1896-1899) el publică un lung ciclu de articole sub formă de scrisori adresate lui Th. M. Stoenescu, cu titlul Pagini pentru istoria teatrului român. E un fel de compendiu al
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
în sceneta Blond sau brun, de un comic absurd. Ceva din verva comediilor lui I. L. Caragiale se găsește aici. O spaimă este o comedie de salon, o farsă frivolă, în care doi soți își pun la încercare fidelitatea. În proză înclinația de moralist a lui V., interesat de caractere, se dă de îndată în vileag. Titlurile, chiar, sunt elocvente: Cămătarul (Un profil din trecut), Profiluri, Tipuri de acum 20 de ani. Sunt fiziologii (Schițe din viața contimporană) comprimate, surprinzând șarjat tipuri
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
el era numit locțiitor al domnului (caimacam). Căsătorit, după moartea Eleniței Rizu (mama poetului Alecu Văcărescu), cu Elena Caragea, apoi, la pierderea acesteia, cu sora ei, Ecaterina (cu ea având un al doilea fiu, Nicolae, ce va dovedi și el înclinații pentru poezie), V. este scurt timp ginerele domnitorului Nicolae Caragea. Spătar în timpul acestuia și sub Mihail Suțu, succesorul lui, din nou vistier, V. a construit, la Brăila și Silistra, poduri pentru armata otomană aflată în pregătiri de război cu Austria
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
1965; Acoperiș deasupra capului, Chișinău, 1966; Cascade, Chișinău, 1968; Marghit, Chișinău, 1970; Strada, Chișinău, 1972; Scrieri alese, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Vorbește creația, „Octombrie”, 1956, 7; Mihail Știvelman, A doua carte a scriitorului, „Nistru”, 1957, 6; F. Levit, Înclinații și orientare, „Nistru”, 1962, 2; Ion Ciocanu, Din mii de tone, „Nistru”, 1964, 8; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 41-70; Victor Prohin, Revenire: Boris Vlăstaru-Wexler, „Scrieri alese”, LA, 1993, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216-217. I. C.
VLASTARU-WEXLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
atacurilor pe care V. le dezlănțuise împotriva socialiștilor. Junimiștii (în cercul cărora Vlahuță nu era apreciat) sunt ironizați (Un grav bolnav, Convorbirile), răspunderea pentru soarta nefericită a lui Mihai Eminescu e pusă în seama Junimii, care i-ar fi susținut înclinația către pesimismul schopenhauerian. Junimea e acuzată de lipsă de interes în problema Ardealului și pentru „frații de dincolo”. Memoria lui Eminescu era scumpă redactorilor, deși poetul nu este înțeles în profunzime. Plivitor (un pseudonim al lui Vlahuță, semnificativ pentru atitudinea
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
sardele” aflat în cârdășie cu „sora morfină” și în compania „prietenului vermut șpriț”. Elementul (auto)biografic alunecă de la cotidianul derizoriu la metafizicul corupt ori la aleatoriul prefabricat. Formula se reia în Eclipsa (1999) și în Studiu de bărbat (2002), cu înclinație vizibilă, cu precădere în primul caz, către jocul trimiterilor de la text în versuri la text în versuri/ proză. Șapte poezii, fiecare asociind o abstracțiune filosofică unei zile a săptămânii: despre om (luni), despre ființă (marți), despre abjecție (miercuri), despre tăcere
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
în cadrul acestui mediu. Dintre cele mai importante trăsături ale sale, menționăm: - este orientat spre latura socială, colaborativă și participativă a fiecăruia dintrenoi; - de asemenea, este orientat și spre personalizare, fiecare putându-și crea propriul mediu de vizualizare, în funcție de dorințele și înclinațiile sale; - informațiile și instrumentele de lucru pot fi partajate cu ușurință; - este foarte ușor de folosit, fără a necesita cunoștințe avansate în domeniul TIC; - nu necesită programe speciale, iar dacă alegem totuși un program anume, majoritatea sunt extrem de accesibile sub
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cadrul acestui mediu. Dintre cele mai importante trăsături ale sale, menționăm: - este orientat spre latura socială, colaborativă și participativă a fiecăruia dintrenoi; - de asemenea, este orientat și spre personalizare, fiecare putându-și crea propriul mediu de vizualizare, în funcție de dorințele și înclinațiile sale; - informațiile și instrumentele de lucru pot fi partajate cu ușurință; - este foarte ușor de folosit, fără a necesita cunoștințe avansate în domeniul TIC; - nu necesită programe speciale, iar dacă alegem totuși un program anume, majoritatea sunt extrem de accesibile sub
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]