6,663 matches
-
Andrassy. "Mașina austriacă e atât de exact balanțată încît un singur slav mai mult preste cei actuali ar aduce dezordine", zicea contele, ceea ce nu l-a oprit însă de-a anexa Bosnia și Herzegovina. De la cel din urmă război oriental încoace raporturile între Viena și Berlin au devenit mai intime în detrimentul Rusiei, s-a încheiat convenția austro-germană din noiemvrie 1879. Acuma au crezut la Viena că au mai puțină trebuință de-a menaja pe Rusia; deci, rămânând în bune relații în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ofensivă și defensivă contra Germaniei, însă Waddington i-a comunicat principelui Bismarck propunerea rusască. Cancelarul întrerupe numaidecât cura sa la Gastein și aleargă la Viena spre a încheia o alianță cu Austro-Ungaria, iar Waddington e răsturnat de Gambetta. De-atunci încoace Gambetta și-a ținut discursul de la Cherbourg, în care apelează la justiția istoriei. "Neue freie Presse" cercetează dacă d. de Varnbueler se poate considera ca un martor irecuzabil. Foaia vieneză arată în adevăr cât de mult crezământ cată să i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Andrassy, contele Karolyi și baronul de Haymerle, nici unul dintre cei trei plenipotențiari n-a susținut această pretinsă necesitate? Am reamintit deja {EminescuOpXI 340} că propunerile făcute în Congres de către baronul Haymerle nu aveau nici o legătură cu cele ivite de atunci încoace. Pe atuncea Austria admitea cu desăvârșire ca dreptul de supraveghere să fie exercitat de către toate puterile sub același titlu, exercițiul acestui drept având a se încredința unui delegat al Comisiei Europene a Dunării. Nici că se poate găsi un mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
executare în conformitate cu reglementele. Nu se poate tăgădui că această soluție n-ar fi răspunzând cu mult mai exact decât proiectul austriac nu numai articolului 55 al Tractatului din Berlin, dar și tuturor hotărârilor internaționale câte s-au luat, de la 1856 încoace, în privirea navigației Dunării. Ziarul "Le Parlement" recunoaște că plângerile ridicate prin memorandul român în contra propunerilor austro-ungare sânt întemeiate; socoate însă că combinația sugerată în acea scriere nu ține îndestul seamă de interesele economice ale Austro-Ungariei, căci - zice ziarul - cine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
organul de căpetenie al guvernului, știrea despre o dezbinare în sânul cabinetului no. 36 se mănține. Nu am avea nevoie de-a repeta că, după atâtea schimbări caleidescopice pe cari le-a suferit ministerul liberal de patru ani și jumătate încoace, o configurație mai mult ori mai puțin ne lasă atât de indiferenți precum ne-ar lăsa succesiunea pe tronul Tunisului sau pe scaunul de mare șerif de la Mecca. Ceea ce am dori este schimbarea sistemului, nu a oamenilor. A ținea însă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în anul morții. Acest ziar, care-n opoziție nu cruța numele și onoarea nimărui din țară, începînd de la "agentul d-lui de Bismarck" și sfârșind cu oricare cetățean care n-ar fi fost din gașcă, a ajuns de-o vreme-ncoace să nu mai dea decât lecții de urbanitate presei opoziționale. Iată cum descrie "Romînul" pe ziaristul din opoziție: .... el uzează de nepedepsirea asigurată presei sub guvernul actual afirmând că cutare e un tâlhar, că cutare altul a făcut un gheșeft
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
financiară cuprinse toată țara. Catastrofa veni, statul dete un faliment însoțit de sărăcirea, nevoia și mizeria țării întregi; ba chiar dinastia Sung căzu. S-au mai făcut conversiuni în urmă, unele mai rele decât altele, dar destul că de atunci încoace Imperiul mijlocului a renunțat pe de-a pururea de la expedientul banilor de hârtie și a revenit la înșirarea pe ață a capitalului. Tout comme chez nous! Văzîndu-se încrederea ce-au inspirat-o bilele ipotecare se va da vânt biletelor de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
II-a). E destul nu ca cineva să-și cunoască țara, ci să fi îmbătrînit în ea pentru a ști că poporul nostru a fost până mai alaltăieri un popor păstoresc, că agricultura nu datează, propriu vorbind, decât de la Regulament încoace. Dar, se-nțelege, de vreme ce romanii sânt strămoșii noștri, cată să fi fost și noi popor agricol. Dar să lăsăm aceste semne de profundă știință despre lucruri elementare și să cităm, după întîmplare, câteva mari idei de reformă propuse de autorul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
număr al "Telegrafului" cuprinde neadevăruri și calomnii asupra d-lui general Florescu. E fastidios de-a mai reveni asupra lor, fiind tratate pe larg și în modul cel mai convingător atât prin foile publice și prin Camerele legiuitoare de la 1849 încoace. E absolut neadevărat că gen. Florescu a fost cândva adiutantul vreunui general străin. Simplu delegat al guvernului românesc pe lângă armata rusească, locotenentul Florescu a luat parte la campanie de buna sa voie și a fost decorat de generalul comandant al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Hahn reprezenta alegerea de la 1866 ca o nenorocire pentru țară, susținea că toate partidele o recunosc aceasta, unele pe față, altele între patru ochi, dovedea că adevărata cauză a dezastrelor politice și economice pe cari țara le sufere de la 1866 încoace se datoresc aproape esclusiv unui singur om... pe care desigur d. Sturza îl cunoaște. Noi n-am fost niciodată de această părere; ba mănținem teoria generală că niciodată un singur om nu poate fi de vină la nenorocirile unei nații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și ceilalți. La tiradele apocaliptice pe cari "Romînul" binevoiește a le revărsa oncțios asupra evenimentului nu vom răspunde nimic; dar vom releva ceea ce ne atinge pe noi direct în articolele pe cari ziarul partidului roșu le publică de trei zile încoace. "Romînul" susține că d. Pietraru a fost aginte electorale la Târgoviște al partidei de la "Timpul" și redactore al ziarului din Târgoviște "Vestea" sau "Tîrgoviștea", organ al acestei partite. Afirmare pentru afirmare. Susținem că acest domn a fost mult timp roșu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recriminațiuni, nu imputări facem, dar ne adresăm omului cugetător, patriotului, care știe a pune interesele țării sale mai presus de ambiția proprie și de interesele amicilor săi politici. Condițiile de existență ale țării noastre au devenit, de la așa-numita Independență încoace, atât de gingașe încît nu mai e permis nici partidului roșu chiar odiosul lux al libertinajului de idei și de procedimente. Dacă vom lua lista revoluționarilor de la Ploiești vom observa că aproape toți sânt azi în funcții și demnități ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și proclamă detronarea principelui Carol și introducerea republicei; aceasta în timpul bătăliei de la Worth, de la care dumnealor așteptaseră victoria Franței și nimicirea Germaniei, pe care-ncercau s-o sconteze. Acest curios erou a fost asemenea distins de către ministeriul Brătianu; de la 1876 încoace avansă la rangul de locotenent-colonel și acum, 2 (14) noiemvrie 1880, stă în "Monitor" că e numit adiutant personal al Domnului în locul unui colonel mai vechi și credincios, care, ce-i dreptul, nu s-a ocupat nicicând cu politica. Față
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
actuală a Principatului României sub dinastia principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen e așadar asemenea o operă a politicei germane și viitorul acestei țări ar trebui să atragă în mod esențial interesul Germaniei. E drept că vremile s-au schimbat de-atunci încoace; cu Ungaria s-a încheiat dualismul, "punctul de gravitație s-a mutat la Buda"; Austria și Germania, inamicii de la 1866, sânt legate astăzi prin cea mai bună "entente cordiale" *. [ 31 decembrie 1880] {EminescuOpXI 460} {EminescuOpXI 461} {EminescuOpXI 462} {EminescuOpXI 463
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
răspund: "Morala n-a făcut nici un pas înainte de la Hristos până azi. Predă în școală câteva axiome de morală și lasă biserica la o parte. Ea e de prisos". E adevărat că morala teoretică n-a făcut progrese de la Bramani încoace; {EminescuOpXI 468} 26. ["O SOFISMĂ ADES REPETATĂ... e adevărat că metafizica filozofilor n-a fost în stare a o-ntemeia pe baze mai sigure decât biserica. Dar oare forma în care biserica o predă să fie indiferentă? Tocmai forma aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
transfigurează, nu mai alunecă în fantastic, nu mai supune lumea metamorfozelor imaginației sale, ci pur și simplu observă. Observă și relatează. Observă și relatează cam tot ce s-a întîmplat important în lume, în țară și în urbe din 1990 încoace. Cu doar o sincopă în 1991-1992. Desigur, relatează într-un stil care nu are cum să nu fie unul artistic, dar unul infinit mai economicos decît în opera propriu-zis literară. Ca și cum artistul ar realiza că nu locuiește doar fragilul turn
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu epoleții schimbați, armata e cu noi!, castelul scapă de furia gloatei, (stră)bunele fantome se întorc mirate (după o jumătate de secol) din păduri, (re)iau totul în stăpînire. Și, uite, nu e nici anul de cînd cărările spre încoace erau gîtuite: staiii! nu e voie!, o luai pe altă cărare, pe alt versant, staiii! înapoi!, cei doi pîrîți faraoni își însușiseră (și) munții, staiii! nu! doar atît, să fi zărit de departe marele turn, doar atît, nu! înapoi!, helicopterul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Steriadi, necontaminați, dar a cedat treptat presiunilor propagandei și s-a văzut infestată, adesea chiar prin marile ei nume, de produsele indigeste ale realismului socialist. Mai rămăseseră, dincolo de hotare, să mențină un prestigiu neafectat, un Victor Brauner și, mult mai încoace, un Horia Damian. În țară, începuseră să prevaleze profitorii graselor stipendii ale propagandei, șmecherii, adulatorii și imnografii. Sindromul duplicitar a marcat importante figuri ale noii generații, determinînd astfel abdicarea cvasigenerală de la menirea artei. Dacă aservirea cohortei de simbriași ai puterii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
postcomuniste de după așa-zisa abdicare din 1947. Da, Carol este tot acolo, într-o țară în care îndrituitul imn regal, alungat, a lăsat loc unor marșuri impostor-hidoase compuse, parcă, de înșiși prezidenții care se perindă de aproape cincizeci de ani încoace. Pentru că aici nu e Anglia, nu e Germania, nu e Spania, Suedia, Olanda, nu e nici degenerata Franță, cu Marseilleza ei vindicativă (dar, oricum, iată, dăinuitoare), aici e țara în care fiecare prezident vine cu... imnul lui. Da, Carol I
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
costume negre, cel mult bleumarin, și scuipînd coji de semințe în capul clasei muncitoare de la galerie, le luaseră locul inși corpolenți, cu aer prosper-afacerist, dar... dar și figuri ale protipendadei intelectual-artistice bahluiene. Semne bune. Iată însă că de cîteva meciuri încoace, tabloul se colorează tot mai altfel. Pe fotoliile din față, iau loc acum vîrfurile politic-administrative ale urbei, unele din ele cu mină total străină sportului, sănătății locului. În pauză, deranjînd pe oficialii de rînd, cum ar veni, își fac loc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bine se potrivesc lucrurile, dacă ne gîndim că adevărul despre ce s-a întîmplat în decembrie 1989 a fost confiscat rapid, după zilele fierbinți, de formațiunea securisto-comunistă care a pus mîna pe putere, păstrînd acea redutabilă armă verificată din 1917 încoace: minciuna. La noi, în varianta ei balcanică, asociată șmecheriei. Cu cît treceau anii (se pare că matrapazlîcurile au cam încetat), numărul celor cu certificat de revoluționar creștea în progresie geometrică. Un caz: mielușeii travaieuri de la I.M.G.B., mari amatori de stîlcit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
coperișul C.C.-ului a providențialului helicopter, moment la care a pus umărul (sau piciorul) și invitatul de-acum. Dacă-l asculți așa, leger, balansul lui în hamacul matrapazlîcurilor (interne și internaționale), la care ia parte, cu discreție zîmbită, din '89 încoace, îți lasă impresia unei întremătoare mișcări aerobice. Necesară sănătății. Celui ce-o recomandă. Dar și nouă, păguboșii secolului. Ochii mi se dilată admirativ, invers cu cei zîmbitori-mijiți ai personajului... istoric, cînd vedem cu ce ușurință obține tot ce-și dorește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
firi iconoclaste, răzvrătite chiar împotriva lor însele, negăsind împăcarea cu "stai, bre, că nu dau turcii!", optau pentru plecare. Plecarea într-un Occident al tuturor posibilităților și al tuturor riscurilor. Dacă îi avem în vedere pe Brâncuși, Brauner și, mai încoace, pe Horia Damian, Paul Neagu, nu ne putem gîndi nicicum la mofturi aventuriste, ci, realmente, la opțiuni grave, dramatice, menite să propună exprimări ieșite din serie, din aliniere, apte a modifica relieful general. Oricum suspecte, toate acestea, aici, în mioriticul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
curte și în interioare. Orașul, de la un capăt la altul, e marcat progresiv de implantarea din ce în ce mai densă a unor bizarerii arhitecturale, scăpate, cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă dorință de altceva, de ceva care să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
operează și în cazul, subiacent, al unui "istoric" de alcov ideologic C.C., devenit peste noapte... antonescian. Occidentul, la rîndu-i, a vehiculat recent, în timpul alegerilor noastre, în supărătoare necunoștință de cauză, concepte care, la noi, nu mai sînt operante de la război încoace. Cu atît mai puțin acum, cînd confuzia (manipulată) dreapta-stînga poate fi teribil de derutantă. Nu pentru toată lumea, evident. Cortegiul de urîciuni care a traversat sărbătorile de la un capăt la altul: căluț, capră, urs (altădată, în acea Românie încă nealterată de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]