4,058 matches
-
rucsac. Ziua era înnăbușitor de fierbinte, cu un cer înnorat ce amenința cu ploaie, iar circulația matinală se întreba... vreau să zic, circulația matinală nu era densă, dar puțini șoferi treceau pe lângă ei fără să se întrebe cine erau și încotro se îndreptau" etc.) este urmat, la o pagină distanță, de focalizarea internă ("Tatăl lui Daniel era profesor de drept la Boston College, patruzeci de mile mai spre răsărit.// Nu i-a plăcut că m-am însurat cu Phyllis, nici mamei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin tensiunea și emoția momentului, pentru înțelegerea faptului că poezia este încarcerată ca și autorul ei, iar destinul operei stă în relație cu destinul scriitorului însuși: Am dormit prost în noaptea aceea. Afară se dezlănțuise un vânt de uragan. Oare încotro putea să-mi rostogolească ghemotocul Zidarului meu? [...]. Și astfel, truda mea de mai mulți ani, săvârșită, dar mai mult concepută, se zbuciuma prin stepă un cocoloș de hârtie neajutorat. Și am început să mă rog. [...]. Dimineața, după deșteptare, la ora
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de ordin cultural, de modificare a valorilor, mentalităților și atitudinilor, atît la antreprenorii potențiali, cît și la muncitori. O adevărată revoluție continuă să se deruleze sub ochii noștri: ea atinge politicul, socialul, economicul și culturalul; este tranziția despre care știm încotro vrea să se îndrepte, dar nu știm cu ce va începe. Nu putem avea pretenția de a face analiza apariției partidelor politice în fostele democrații populare fără să-i acordăm un loc preponderent acestei geneze. 2. Modelul. Paradigma celor patru
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sunt valorile? / 129 6.2.2. Orientările valorice: de la individual la colectiv; schimbare valorică / 131 6.2.3. Indicatori folosiți și metodologie / 133 6.2.4. Identificările valorice la tineri: ce fel? / 135 6.2.5. Identificări valorice la tineri: încotro? / 139 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice / 143 6.3. Reprezentările / 145 6.3.1. Reprezentarea socială definire, caracteristici / 145 6.3.2. Reprezentări sociale asupra identificărilor: metodologie și analize / 146 6.4. Dimesniunea etnospirituală / 149 6
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
două (de tip deschidere la schimbare) să se poziționeze către baza sa. Această "ierarhizare" ne permite totuși să spunem că în 2005 tinerii se identifică mai puternic cu valori din categoria celor tradiționale. 6.2.5. Identificări valorice la tineri: încotro? Am putut observa mai sus că într-o analiză sincronică identificările cu valori de tip tradițional par a prevala în fața celor de tip deschidere la schimbare. În continuare vom vedeacum se prezintă această relație (tradiționalism-deschidere la schimbare) în timp, într-
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu valori de tip tradițional par a prevala în fața celor de tip deschidere la schimbare. În continuare vom vedeacum se prezintă această relație (tradiționalism-deschidere la schimbare) în timp, într-o perspectivă longitudinală. Perioada 1993-2005 ne oferă posibilitatea de a vedea încotro s-au îndreptat preferințele tinerilor și, chiar dacă nu urmărim să facem predicțiik lasă deschisă oportunitatea construcției unor ipoteze. Pentru a surprinde dinamica fenomenului, am urmărit schimbările în identificările valorice ale tinerilor întâi la nivel global, și mai apoi, pentru a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să bubuie, unde n-au început vitele a rage, a zbiera și a alerga mieii înspre oi și vițeii înspre vaci, de credeai că-i sfârșitul lumii, nu altceva. Turcii, văzând una ca asta, se buimăcesc de tot; nu știau încotro să deie și ce să facă. Dar când văzură pilcurile de oaste că se apropie, îi cuprinse o spaimă strașnică și, de frica celor ce se petreceau, gândeau că tot ce aud și văd îi oaste de-a lui Ștefan
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
săpatul viei! Boierii au trebuit să asculte. S-au dus la vie și fiecare a luat o sapă de la lucrători și a început să sape. Era cald în după-amiaza aceea, dar fiindcă și regele săpa cu ei, n-au avut încotro și au trebuit să sape până către seară. La toți le curgeau sudorile și îi dureau mâinile și mijlocul. Seara s-au adunat iară la masă cu regele și atunci i-a întrebat Matei: Ei, ce ziceți, e ușoară munca
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Rusieiʺ este cartea scrisă de „Ion cel fără de țarăʺ, pe nume adevărat Ion Iachim, profesor de română și ziarist. Mai mulțumit ar fi fost să scrie „liniștit și voiosʺ - „Amintirile pițigoiului Zbanțʺ, decât cartea de față, dar n-a avut încotro pentru că de câteva veacuri încoace el vede mereu cum Rusia, vecină cu Moldova lui, îi ocupă mereu din ea, că Bucovina și Gurile Dunării nu mai aparțin astăzi României mame, că de la 1812 - și mai dinainte și până în prezent Rusia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
oprește. Nici nu trebuia să o facă, nu acesta era subiectul cărții pe care ne-o oferă, dar l am invocat ca retorică fie și pentru a afla un răspuns de viitor la spinoasa întrebare a momentului: școala românească sătească încotro? Un lucru mi se pare clar: volumul scris de Gh. Giurcă - Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava - este o carte care înfățișează istoria a două școli românești: aceea de până în 1944-1945 și a celei de după, inclusiv a promoției sale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
VII, p.240, lăsând o eternității, e sem n că și presa de la Bârlad și-a făcut datoria. Că așa este, mărturie rămân și spusele unui G . Că linescu care, deși zgârcit în aprecieri, cu privire la G. Tutoveanu, n-a avut încotro și în a sa „Istoria literaturii româ ne...” referindu-se la perioada de vârf a Academiei Bârlădene a numit Bârladul „un Veimar al României”, iar academicianul Alexandru Zub, undeva, l-a văzut „un oraș cu vocație culturală care a dat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aveam o speranță de câștig. Acum nu mai am unde să joc, toate jocurile de la loterie sunt scumpe și măsluite. Sunt prea bătrân ca să mă duc în străinătate și să mătur pe acolo străzile. Ce fel de societate este aceasta? încotro ne îndreptăm? Aici, în România este iadul pe pământ, oamenii au devenit triști, nu mai au nici o speranță.. Am reprodus exact cele spuse de omul acest,a care cândva, asculta plin de speranțe cele două posturi. Eu le ascultam cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cei din jur după ajutor. Și dacă ar striga, cine l-ar auzi? Și dacă l-ar auzi, cine ar sări să-i dea o mână de ajutor, când și cei care-l înconjoară sunt aidoma lui? Mișună buimăciți care încotro, fără direcție precisă precum oile căpiate. Ca și ele, se-nvârt mereu în același cerc, fiindcă viermele din creier nu le dă pace. Demult și-au pierdut direcția. Trăiesc într-un univers al fricii, a incertitudinii, al absurdului. Și toate
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
poporul de pe scară înjura doar în apartamentele lor, pe când ajunsesem deja la Guvernul Trosc numărul 482 și ne era din ce în ce mai greu să ținem numărătoarea, cu toate că ne ajuta specialista în numărătoare doamna Aftanase de la Camera Parlamentului de Scară. Nu am avut încotro, am modificat Constituția Scării și l-am numit premier pe domul Trosc, nu pe viață, ci doar până la moarte. Cu el la conducerea executivului scării și cu Leanța, Ministru Absolut, al Tuturor Ministerelor, sunt absolut sigur, că o să-mi fie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prieten de-al meu care lucrează pe la Antena 3, dar naiba știe pe unde am pus CD-ul respectiv. Vai ce năluc mai sunt! Naiba știe unde l-am pitit, și el nici n-are gură să strige. N-am încotro, va trebui să fac apel iar la nevastă-mea. Până când apare ea, nu am decât să mă întreb și eu, mai puțin filosofic: „De ce oare bărbații nu se pot deloc orienta într-un spațiu închis, (și una, două îi auzi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ni se trage, ehei, de pe timpul statului în peșteri. Masculii, toată ziua, umblau de nebuni, pe dealuri și câmpii, după vânat mamuți și pescuit, străbăteau distanțe enorme, fără busole, fără hărți și chiar fără GPS, nici nu întrebau pe nimeni încotro e peștera cutare, sau terenul pentru vânătoarea de dinozauri, cutare, că pe vremea aia, pe cine să întrebe, Poliția și birourile de informații, nu se inventaseră? Ministerul Turismului, nici atâta! Și nici Elena Udrea nu era, bunăoară! Așa era pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prelungit, hăt, până când tot o instanță europeană, ne-ar fi făcut de râs, cum ne-a mai făcut și altă dată. Asta pentru că, indiferent de inițiativele tembele și fără nici un orizont, curat românești, vrem, nu vrem, din 2007, nu avem încotro, trăim în UE și suntem obligați să respectăm prevederile legislației europene. Culmea e, că legitimarea încălcării mai multor drepturi ale unui popor amărât și bătut de soartă, cerută de Băsescu, va fi făcută tot de către obosiții mameluci, de la Curtea Consituțională
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
puțin decît par: să slujesc cu credința pe cel ce va avea încredere-n mine, să iubesc pe cel cinstit, să conversez cu cel ce-i înțelept și vorbește puțin, să mă tem de judecată, să lupt cînd n-am încotro și să nu mănînc peste. LEAR: Cine ești? KENT: Unul c-o inima tare cinstită și la fel de sărac că regele. LEAR: Daca esti tot asa de sărac că supus cît și el că rege, ești destul de sărac. Ce dorești? KENT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-și încerce nebunia. REGAN: În ce-l privește, -l voi primi, dar nici Unul din ceata-i. GONERIL: Am de gînd la fel. Unde-i lord Gloucester? CORNWALL: A condus bătrînul. (Intra Gloucester) Iată-l, s-a-ntors. GLOUCESTER: Regele-i furios. CORNWALL: Încotro pleacă? GLOUCESTER: El cere-un cal, dar nu știu încotro. CORNWALL: Mai bine să-l lăsăm, facă ce-o vrea. GONERIL: My lord, entreat hîm by no means to stay. GLOUCESTER: Alack, the night comes on, and the high winds
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
primi, dar nici Unul din ceata-i. GONERIL: Am de gînd la fel. Unde-i lord Gloucester? CORNWALL: A condus bătrînul. (Intra Gloucester) Iată-l, s-a-ntors. GLOUCESTER: Regele-i furios. CORNWALL: Încotro pleacă? GLOUCESTER: El cere-un cal, dar nu știu încotro. CORNWALL: Mai bine să-l lăsăm, facă ce-o vrea. GONERIL: My lord, entreat hîm by no means to stay. GLOUCESTER: Alack, the night comes on, and the high winds Do sorely ruffle. For many miles about There's scarce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
este cel mai rău"? Mai rau mi-e că oricînd. BĂTRÎNUL: E Tom, bietul nebun. EDGAR (Aparte): Dar mai rau poate-a-mi fi; nu-i cel mai rău, Cît timp putem a spune: "-I cel mai rău". BĂTRÎNUL: Băiete, încotro? GLOUCESTER: E-un cerșetor? BĂTRÎNUL: Nebun și cerșetor. GLOUCESTER: Mai are minte,-altfel n-ar ști cerși. Azi-noapte-n vifor, astfel de-om văzînd, Mi-am zis că omu-i vierme. Fiul meu atunci În minte îmi veni, deși-a mea minte
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
hotărăște în sfârșit la o carieră și solicită un post de profesor, Lică se eschivează (catedra era vizată de cineva mai puternic), sfătuindu-l să încerce mai degrabă la Institutul de chimie agricolă, condus de un anume Ieronim Gotcu. Neavând încotro, Bizu merge în audiență la directorul institutului, unde o cunoaște și pe asistenta acestuia, Diana Serea ("sveltă, siluetă grațioasă, mlădie, frunte înaltă, netedă, senină, ochi cafenii, bărbie proeminentă, rotundă"), de care se îndrăgostește instantaneu, fără tatonări ("privea doar spre asistentă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de spini nu cred să crească ceva. Nu vezi că soarele acesta pârjolește tot? Nici un râu pe nicăieri, un izvor, o fântână, nimic. Apoi deodată spre cai: Hoo! Ptrr! Nene ia vezi ce este acolo lângă linie. Nenea se uită încotro arăta Mihu cu coada biciului, holbându-și caraghios ochii miopi din care cauză fusese dat la partea sedentară a marii unități de infanterie. Zise cumpătat: - Ce să fie mă? Vreun stârv de sălbăticiune, ce crezi că ai putea găsi pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la altul, cu sticla la mine să cinstesc pe careva dar nu întâlnesc pe nimeni. O singură dată era cât pe ce să pot sta de vorbă cu vreo trei oameni veniți la pădure dar și aceștia au țâșnit care încotro, spre marginea pădurii când m-au văzut. Degeaba i-am chemat, nici unul nu s-a întors. Atunci de mâhnire am băut eu toată sticla și nu m-am mai atins de țuică două luni de zile. Vrei să mănânci ceva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
păcatul minciunii pe care o spui. Să nu te mai prind pe la poarta mea că dau drumul la câini. A stat mult timp acolo în mijlocul drumului cu bucata ceea de mămăligă în mâini, parcă nu știa ce să mai facă, încotro s-o apuce. A plecat într-un târziu pe lângă garduri, abătut și îngândurat, cărând bucata de mămăligă pe care până la urmă o aruncă unui câine costeliv care se uita cu ochi flămânzi la el. Sărman câine, poate demult nu mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]