4,770 matches
-
abilitate, nicidecum vreunei autorități locale, oricare ar fi aceasta. Acestea pot și trebuie să fie consultate, în formele prevăzute de lege, așa cum este consultată și populația din unitățile administrativ-teritoriale în cauză. Decizia însă este întotdeauna a Parlamentului. 2. Acțiunea trebuie îndelung și temeinic pregătită, urmărindu-se asigurarea, în primul rând, a tuturor condițiilor corespunzătoare (economice, politice, sociale), care să conducă la stabilirea momentului optim al punerii ei în practică. Pregătirea acțiunii, ca și alegerea momentului punerii ei în operă este în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
globală, poți trăi din cules de căpșuni sau din producția de software, dar, evident, din software se trăiește mai bine.” (Manoilescu M., 1986 ) Problema competitivității economice se regăsește constant pe agenda publică, în ultimii ani. Competitivitatea este un concept complex, îndelung dezbătut în prezent de economiștii și politicienii din întreaga lume, de presă și chiar de simplii cetățeni. Reprezentând gradul în care, în condițiile pieței libere, o națiune este capabilă să producă bunuri și servicii care să poată fi lansate cu
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
înv...țațe, ofer... o protecție psihic... destul de puternic.... Hon Sha Ze Sho Nen se poate folosi și pentru realizarea acordajelor la distant..., metod... de inițiere frecvent folosit... în Statele Unite ale Americii, în special pe forumurile de discuții de pe internet, si îndelung dezb...țuț... în rândurile asociațiilor de maeștri Reiki. Acordajul la distant... presupune în fapt inițierea unei persoane f...r... că ea s... fie prezent..., folosind oricare dintre metodele proxy prezentate mai sus. În legatur... cu acest subiect, maeștrii se împart
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Așa a apărut The Daily Drucker: 366 Days of Insight and Motivation for Getting the Right Things Done. Această lucrare oferă o viziune de ansamblu asupra unei părți importante a teoriei managementului. Atunci când am scris cartea de față, am cugetat Îndelung la Capcanele care meritau „locul cel mai de seamă”. Simțeam că cea mai importantă Capcană ar trebui să fie cea care să le dea cel mai mult de gândit managerilor. Eram convins că Drucker procedase la fel, așa că abia așteptam
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
este negativ. Primii Homo sapiens, de acum 50 000 de ani, aveau aceeași capacitate craniană ca noi, fapt ce dovedește că performanțele intelectuale ale individului actual nu se datorează decât mediului. Limbajul, lectura, matematica etc. nu sunt decât produsele unui îndelung proces de învățare, ce a durat milenii întregi și s-a transmis prin educația familială, școlară, socială etc. Un psiholog american, Harold Skeels, de la Institutul de Cercetare pentru Protecția Copilului din Iowa, a demonstrat influența esențială a unui mediu favorabil
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
PUF, Paris, 1991. Trăiască siesta! Suntem la fel de vigilenți pe parcursul întregii zile? Vigilența și ritmurile școlare Dacă pentru a învăța trebuie să fim treji, vigilența nu este totuși optimă pe toată durata zilei. Un specialist francez, François Testu (1989), a studiat îndelung aceste variații în mediul școlar. În cadrul uneia dintre cele mai complete cercetări ale sale în privința momentelor zilei, elevii trebuie să realizeze activități de scurtă durată în diferite momente: în cursul dimineții (la sosirea în clasă - ora 8.40 -, în mijlocul dimineții
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în a descrie un domeniu mai puțin cunoscut - realitatea umană - în funcție de relațiile dintr-un domeniu fictiv, dar mai bine cunoscut - fabula tragică -, „folosind toate virtuțile capacității de desfășurare sistematică existente în această fabulă”97. Asupra acestor chestiuni, Paul Ricoeur zăbovește îndelung și în trilogia amintită, unde insistă, pe de o parte, asupra legăturii dintre mimesis și lume, pe de alta, asupra relației dintre acestea și temporalitate. Ipotezei de bază - aceea conform căreia corelația între activitatea de a povesti istorii și caracterul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lingvistice sunt arbitrare și afirmația că poezia folosește semne motivate? Posedă poezia un limbaj special, imposibil de confundat cu alte limbaje? Care ar fi raporturile între limbajul său și cel al prozei? Toate acestea sunt întrebări asupra cărora vom zăbovi îndelung în cele ce urmează (desigur, fără pretenția de a oferi răspunsuri sau soluții definitive). Despre unele dintre aceste aspecte s-a scris deja enorm (bibliografia poate să constituie, desigur, și ea o dificultate, dar una mai degrabă fertilă), însă nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
altceva nu știe decât să piuie în cuib și să caute căldura mamei. Fiul meu nu este un suflet care să fie tratat ca un delincvent. Și totuși în epistolă e scris că fiul tău și Giordano Bruno au vorbit îndelung despre soarta Bisericii și despre cea a oamenilor, și e scris negru pe alb că fra' Tommaso i-a dat confratelui său multe sfaturi. Adevărul va ieși la suprafață și-atunci și tu vei fi acuzat de complicitate, drept care ne
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și încruntat în răutatea lui fără margini. Se spune că ar fi mâncat carne de om, bucățele din cei osândiți pentru a fi sigur că au murit cu adevărat. Tommaso se uită la el din cap până-n picioare, se opri îndelung asupra gulerului scrobit, a părului cărunt, a nasului acvilin; se gândea: "Ticălosul ăsta se teme de moarte ca nimeni altul, și vrea să o exorcizeze asistând la agonia mea și la agonia a încă o sută". Îl compătimi. Individul era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
simți viu. Câte una din acele jivine venea să vadă ce mai fac în fiecare după-amiază ieșind dintr-o gaură în podea, iar eu încercam să-i dibui secretele felului ei de a fi. Nu prea avea încredere și mirosea îndelung frimiturile pe care i le păstram. Puțin, îmi spuneam, căci nu-mi permiteam să risipesc, și sfârșea prin a se înfrupta până când percepea zgomotul cheilor, scrâșnetul gratiilor în vaietul balamalelor. Le recunoșteam după pașii lor minusculi și după felul de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de data asta în hohote, văzând că i-a băgat în toți sperieții și pentru a-și fi dovedit sieși că puterile iadului îi sunt alături". Când gardienii au revenit, l-au găsit pe Tommaso dormind adânc. L-au iscodit îndelung; ochii nu-i scoteau flăcări și gândacul, care lor li se păruse că dansase, era cu burta-n sus, lângă salteaua de paie negricioasă și găurită. XV Douăzeci și șapte de ani de pușcărie. Era târât dintr-o temniță într-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
strecură mâinile pe sub basma, să caute rădăcina șuvițelor. Ea își deznodă basmaua și lăsă părul să-i cadă pe umeri. Apoi îl privi din nou, brusc nedumerită și serioasă. Când buzele li se atinseră, închiseră ochii. Rămaseră așa, furându-și îndelung unul altuia respirația. Dintr-o dată, bărbatul o strânse în brațe și începu s-o sărute mai apăsat, buzele li se îmbucătățiră unele într-altele, de parcă strigau, dar fiecare prin celălalt, încât sunetele, ca o piatră scufundându-se în apă, nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
într-un tors de pisică. Mai târziu, când și acesta încetă, Petrache înțelese că Aurica, așa încălecându-l, pe jumătate dezvelită, adormise cu capul culcat pe umărul lui. Îi ridică paltonul pe umeri și i-l strânse peste șale. Privi îndelung, prin parbrizul macaralei, stelele și luminile orașului, cerurile amestecate, căută din pri viri castelul care se deslușea ca un contur negru, încremenit, un corb cu aripile strânse, apoi adormi și el. Tresări, după o vreme, și privi în jur, derutat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lumina se așternea pe pervaz sub chipul unei păsări albe. Dar se gândi la ea mai mult decât ar fi trebuit și pasărea își luă zborul. Atunci bătrânul se întoarse, zâmbind : — Ce faci ? Nu scrii ? Cosmina se spălă pe mâini îndelung, până când apa din chiuvetă se limpezi. Stropi marginile pe care mai rămăseseră câteva picături de sânge, ele se strânseră ca niște păianjeni, înainte de a se risipi în jetul de apă. — Fascinant, șopti. Sângele care țâșnește din trup se încăpățânează să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
își dădu seama Cosmina cât era de înalt. El îi luă privirea surprinsă ca pe o încuviințare și își așeză tăvița în fața ei. Puse deoparte cartea pe care o ținuse la subsuoară, apoi ceru sarea și piperul din care presără, îndelung și precaut. Cosmina pufni în râs. — Adică ? întrebă el, zâmbind. — Așteptam să presărați și pe amandină. — Doar puțin piper, râse, la rândul lui, și rămase s-o privească. Fata își coborî ochii în farfurie și continuă să mănânce, până când simți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o juma’ de oră... Mai și ciocănim, boncănim și huruim din bastoane, cârje și toate alea, ca o fanfară damblagită... Dădu din mână a lehamite și luă un mititel din care molfăi până ce gingiile desprinseră o bucată. Și-o plimbă îndelung prin gură, ca pe o bomboană. Fane Chioru își trecu mâinile cu degete lungi ca doi păianjeni pe masă, până când ajunse la mâncare. — Eu, spuse Coltuc, mulțumindu-se să privească spre cazna tovarășilor lui, unul care bâjbâia, altul care molfăia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de identitate ? Rada se mai întoarse din ușă să salute, dar nu-i mai răspunse niciunul dintre ei. Se opri pe coridor, acolo era o chiuvetă. Dădu drumul la un firicel subțire, așteptă până când căușul se umplu și își spălă îndelung fața. Abia când văzu cerul înnegurat și simți picăturile își dădu seama cât de mult stătuse înăuntru. Rămase câteva clipe pe trotuar, strada era pustie, viața mergea liniștită înainte. Secția de poliție avea o firmă mică, din sticlă, ce, probabil
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ferestre cu pușca cu lunetă. Berti râsese de grija ei de a acoperi geamurile împotriva oricărei raze de lumină care ar putea să intre sau să iasă din cameră. De data asta însă admisese că îndemânarea de a trage draperiile, îndelung exersată, își avea rostul ei. „A intrat cineva în casă !“, șoptise, când săriseră amândoi în capul oaselor, buimăciți de zgomotul de geamuri sparte. Le trebuise ceva timp să înțeleagă ce se întâmplase, după ce găsiseră piatra. Rada desfăcu sfoara și netezi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ușă. — Să vă puneți la loc medalionul... L-am reparat unde se rupsese. Coborî cele câteva trepte de la intrare pe dibuite. Merse până la banca de lemn ținându-se de gardul de sârmă împletită. Se opri, cu umerii căzuți, și tuși îndelung, lăsându-se pe bancă. Rada îl privi pe fereastră, cum rămâne ghemuit acolo, săltându-și din când în când umerii aduși. Apoi cum se ridică greu, ținându-se de speteaza băncii. Îl însoți cu privirea până se pierdu în întuneric
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se depărtară fără să se mai uite înapoi. Totuși, ceva ce nu le dădea pace plutea între ei. Se traseră mai lângă foc, cenușa fumega încă, ațâțară un foc nou pe locul celui vechi, cu găteje mai mari, ca să mocnească îndelung. — Toate lucrurile care lumea zice că nu sunt bune, medită Bunelu, se fac folositoare într-o zi, ba începi să și crezi în ele. — Republica Populară... își aminti Chisăliță, neînțelegând, de altminteri, nimic din ce spusese bătrânul. Nici nu sună
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu știe ce-i păcatul, copilul nu știe nici ce-i spaima. Sau cruzimea. Ar trebui să citești din nou Capra cu trei iezi, ca să-ți dai seama cât de crudă este. Tili trase adânc aer în piept, îl păstră îndelung, de parcă voia să-l lase să cotrobăie prin toate firidele corpului, apoi îi dădu drumul încet, cu buzele țuguiate, șuierând. Maestrul începu să-și adune cutiile. — Bine că s-a terminat pe ziua de azi. Cine știe ce grozăvii îți mai treceau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Atunci îl vedea, ședeau față în față, moțăind amândoi resemnați, el de o parte, norocul de alta. Semănau în multe privințe, norocul nu ajungea nici el cu picioarele la pământ, bălăngănindu-le și nedibuind. Era îmbrăcat cu aceleași haine purtate îndelung, cu guler subțire, mototolit. În toată înfățișarea sa, norocul lui Jenică avea un aer chiar mai trist decât el. Asta îl făcu să nu se aștepte la cine știe ce atunci când îi întinse mapa cu lozuri, îmboldindu-l să încerce. Norocul ezită
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fel și degetele grăsuțe, dovedind simțuri din cale-afară de treze. Era îmbrăcată cu grijă, eșarfa se asorta perfect cu poșeta și cu botinele, făcea, adică, lucrurile cu migală. Și, colac peste pupăză, era minionă, cu alte cuvinte, putea să stea îndelung de partea cealaltă a ghișeului, în dreptul pătratului de la vorbitor, fără să trebuiască să se aplece sucindu-și gâtul. Jenică încercă să nu-și trădeze îngrijorarea și împinse deoparte mapa cu lozuri, fără să știe că nu de acolo va veni
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Uite-așa, o poveste pentru oamenii mari. — Bun, acceptă Maca. Și care-i povestea ? — Povestea e că mie mi-e frică de norocul altora. Această mărturisire îi strepezi dinții. Luă o dușcă de bere pe care o ținu în gură îndelung și o dădu pe gât cu noduri. — Și mai e că sunt vânzător de lozuri și de bilete la loterie. Dar cele mai grase câștiguri rămân tot la loto, cât pentru zece vieți. Vă imaginați ? — Ce ? întrebă Tili, nu pentru că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]