6,539 matches
-
Elvira M., dar acum continuă cu numele real (Spre Bucovina, Din depărtare, Către pace), sau Octavian Goga, care semnează poemul Cântăreților de la oraș și căruia i se reproduc versuri apărute în „Luceafărul” ș.a. Se alătură Corneliu Moldovanu, D. Nanu, la îndemnul înflăcărat al lui Iorga. Istoricul, adus în redacție de Ilarie Chendi, semnează texte precum Rostul închipuit și cel adevărat al literaturii (34/1903), în care poetul român este îndemnat „să stea cu luare-aminte, ca unul care ar aștepta să i
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
și istoria manuscrisului „Ilustrium poetarum flores”), Ioan Rânca (Ideile Școlii Ardelene în formația intelectuală a lui Avram Iancu), Carmen Maria Andras (Reverberații ale modelului filosofic englez în opera lui Samuil Micu). Contribuie cu versuri, la rubrică „Poesis”, Zeno Ghițulescu (Șincai, Îndemn), Carmen Păsculescu-Florian, Amalia Maria Vasilescu, Eugeniu Nistor, alături de poeți basarabeni: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi. Sunt republicate poezii de Mihai Eminescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic. Alte rubrici constante: „Perenitatea spiritului iluminist”, „Interviul nostru” (interviuri realizate cu Pompiliu Teodor și
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
Academia Mihăileană. În 1838 urcă treapta de singhel, fiind numit totodată predicator și catihet la Mitropolie. Rodul îndeletnicirilor de acum va fi un catehism tipărit cu litere latine în același an, Catihis sau Învățături de căpitenie ale Bisericii Răsăritene. La îndemnul profesorului său Eftimie Murgu, va studia în 1838-1839 la București, la Colegiul „Sf. Sava”. Revine la Iași, ca predicator la Mitropolie și catihet al școlilor publice de la Trei Ierarhi, fiind ridicat la gradul de protosinghel. Într-un Cuvânt rostit în
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
are talent”, ar fi zis criticul. Încurajat, tânărul revine cu o proză dură, Calul, care descumpănește pe Lovinescu: „Descriptiv, descriptiv”. Un intim al cenaclului (s-a dovedit mai târziu că e vorba de prozatorul Dinu Nicodin, om bogat) cumpără, la îndemnul lui Lovinescu, manuscrisul nuvelei Calul. O formă delicată de a-l ajuta. Scriitorul, încolțit de mizerie, acceptă oferta: „reprezentau cam două salarii ale mele de proaspăt secretar de redacție”, notează el. În 1943, primăvara, este încorporat în armată, la Turnu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de definit. De ce ratează acești tineri făcuți să fie triumfători și fericiți în viață? Intrusul reia tema într-un roman mai substanțial. O istorie simplă: un tânăr, Călin Surupăceanu, ucenic vopsitor într-o mahala bucureșteană, ajunge pe un șantier. La îndemnul inginerului Dan, se califică, devine electrician, ajută la ridicarea unui oraș nou și se pregătește, după o complicată poveste sentimentală, să se stabilească în mijlocul unei lumi venite de peste tot. Omul este sociabil, se împrietenește repede, are ceea ce se cheamă vocația
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în speță cu lumea țărănească: „Acolo e un suflet mare, care cere lumină. Acolo stau genii ascunse, gata să zbucnească, asemenea izvorului care așteaptă în stâncă lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și viitorul nostru”. Prin asemenea îndemnuri, directorii publicației, Alexandru Vlahuță și George Coșbuc, se străduiau să mențină și să revitalizeze orientarea tradițională a literaturii române, amenințată, după ei, de proliferarea spiritului occidental modernist, care aducea „în altarul vieții sufletești a noastre câte și mai câte bolnave
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
până la altul, o cultură care să fie a noastră, cărți pe rândurile inspirate ale cărora să cadă deopotrivă lacrima înaltei, bogatei doamne și a săracei, cărți smulse de mâini nerăbdătoare până unde răsună graiul acestui neam.” Pentru realizarea acestui țel îndemnurile erau tranșante: „Jos nemernica băiguială străină din saloanele cosmopolite, pentru întreținerea cărora curg sudori de sânge pe lanurile muncite din greu, jos cărțuliile de simțire falsificată și de corupție, cu care Apusul otrăvește țeri nepricepute, jos maimuțăria nelegiuită! O nouă
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
sapientiorum). Juvenal este cel care ne-a lăsat celebrul adagiu „Mens sana in corpore sano”, exprimând raportul de echilibru fericit al sufletului cu trupul, care este dat de sănătate. Considerând dragostea o suferință sufletească, Ovidiu oferă o „remedia amori” în îndemnul care pune accentul pe măsurile de profilaxie: „Principiis obsta sero medicina para tur”. Pentru Boetius, nenorocirile care suprimă libertatea individului, cufundându-l în disperare și tristețe, au remedii morale. Cele mai importante dintre toate aceste citate sunt, incontestabil, contribuțiile lui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
putere” se interpun ca formă de „comunicare”, care de fapt maschează „manipularea”, reclama, sloganurile, propaganda, diversiunile, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire etc. Ele sunt susținute de „obiectele de consum” de o mare varietate și abundență. Persuasiunea, ca „repetare” invariabilă a „îndemnului/invitației” de a utiliza, de a alege, de a prefera „ceva” anume, dezvoltă printr-un mecanism de condiționare, conduite reflexe, inițial condiționate prin asociație (stimul-răspuns) și ulterior devenite, prin „însușire repetată”, forme de conduită automată, nereflexivă. În felul acesta, mecanismele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și chiar „evadarea prin aventuri la care visează copilul în timpul liber și pe care, un dascăl rigid i le poate spulbera cu dispreț”. Chiar dacă nu există reguli și nici „formule” pentru captarea atenției, putem apela, fiecare dintre noi, la un îndemn care ne poate ajuta oricând: DACĂ VREI SĂ CAPTEZI ATENȚIA CELOR PE CARE ÎI ÎNVEȚI, STRĂDUIEȘTE-TE SĂ „GÂNDEȘTI ÎN MINTEA LOR” ! E, oare, chiar atât de dificil ? Desigur ! Dar, parcă și noi, învățătorii, am fost cândva copii, educați de
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Răsfățați-i și participați cu drag la fericirea lor de a fi copii! Descoperiți-le talentele ascunse! Recompensați-i pentru devotamentul și perseverența cu care participă la toate activitățile școlare și extrașcolare! Motivați-i, fiind pentru ei niște sfetnici.! Aceste îndemnuri nu sunt gratuite! Sunt, din păcate, cadre didactice care afișează un grad de superioritate față de colegi și copii, stârnesc zâzanie între aceștia, alimentând starea de nesiguranță a copilului în colectivitate, trimit mesaje verbale și nonverbale către copii și familiile lor
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
creativitatea acestora. Cadrul didactic trebuie să fie la rândul lui creator pentru a aprecia creativitatea elevilor, să înregistreze progresul creativității acestora în fișele psihologice, să acorde șanse egale copiilor care au porniri creative. Mesajul către cadrele didactice, cuprinde mai multe îndemnuri: să nu se subjuge suferințelor trecute, să nu evite să aleagă, să asculte, să îndemne, să înțeleagă, să găsească soluții care să „meargă”, să fie creativi în școală și-n afara ei. Cadrele didactice care nu încurajează creativitatea, nu reprezintă
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
se cunoaște, vechile practici politice ale deceniilor trecute, depășite moral, s-au aplicat și cu ocazia tratativelor pentru recunoașterea independenței, Încercându-se mereu să ni se impună limite ale manifestării suveranității. O șansă favorabilă pentru noi a fost prefigurarea, la Îndemnul Berlinului, a unei strategice alianțe austro-române. În consecință, Austria se angajează să susțină recunoașterea independenței, o posibilă lărgire a graniței Dobrogei, iar, pe viitor, promitea o atitudine favorabilă și În problema regatului <ref id="37">37 Ion Bălăceanu c. I. C
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Apostoli. De acum Sfinții Apostoli au tras la sorți și au mers în toată lumea să răspândească învățătura lui Hristos. Nimic nu mai conta, nici chiar viața lor, ei aveau o singură dorință și anume: să răspândească învățătura lui Hristos conform îndemnului Său: „ Drep aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându‐le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh....... învățându‐ le să păzească toate câte v‐ am poruncit vouă”. (Mt. 28, 19‐20) La români creștinismul a fost adus de Sfântul
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
îl cunoaștem prin credință; ne îndreptăm spre El prin nădejde; ne unim cu El în modul cel mai deplin , încă de aici de pe pământ, prin dragoste. Marea poruncă a iubirii Mântuitorul Iisus Hristos, a rezumat cele zece porunci la două îndemnuri: „ Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” În aceste două îndemnuri este cuprinsă toată Legea. Un bun creștin iubește
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
Hristos, a rezumat cele zece porunci la două îndemnuri: „ Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” În aceste două îndemnuri este cuprinsă toată Legea. Un bun creștin iubește și pe vrăjmașii săi: „Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștrii, binecuvântați pe cei ce vă bleastemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați‐vă pentru cei ce vă vatămă
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
la Bârlad, bilunar, de la 15 iunie la 15 septembrie 1923. Articolul-program, Cuvantul nostru, semnat de B. F. Păuceanu, analizează situația economică și politică a țarii după încheierea primului război mondial și face un apel la salvarea morală a societății românești. Îndemnuri literare emite Petre Constantinescu-Iași, în articolul Probleme noi. Poezie semnează David Braunstein, iar Ion Pas publică un fragment de român, Gheorghe Ciungu. Orientarea revistei este de stânga. Un articol semnat de Ioan Mehedințeanu (Mișcarea umanista) arată că revista avea simpatii
TRIBUNA LIBERA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290250_a_291579]
-
universal un program de perspectivă europeană, în egală măsură etic și estetic. Preocuparea esențială a publicației va fi aceea de receptare critică a valorilor contemporane: „Creatorul vine cu inconștientul său bogat și impune în domeniul viu al faptei literare fără îndemnuri și precepte. Criticul e însă obligat să deschidă ochii cititorului în mod cinstit și să-l lămurească și pe scriitor lui însuși pentru a-i da un sprijin, o încurajare; ca acesta să nu se creadă un nebun într-o
TRIBUNA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
o mână”, focul divin (ceresc) „își pune limba într-o teacă de fum” - cum se poate citi într-un poem intitulat Trompeta astupată (imaginea cântului refuzat, ratat revine și aiurea: flautul „e umplut cu țărână”) -, „vântul spre mocirle dă cerului îndemn”, în locul soarelui se ivește o „geană adâncă”, apa se face „scuipat otrăvit”, din verze „ies moliile”, „Steaua Venerii” e „stinsă” și „rece”, îngerul ei „se clătina ca un păianjen”, altă dată „îngerii au somn de plumb” și „evantaie de hârtie
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
o descriere tehnică amănunțită, în favoarea organizării în școli a colecțiilor mineralogice, a insectarelor, ierbarelor, mulajelor de animale sălbatice etc., ca și pentru înființarea unor coruri la căminele culturale. Apare și material folcloric cules din Basarabia - cântece, proverbe, ghicitori, însoțite de îndemnul de a se indica „din ce sat și de la cine sunt auzite”. Personalitatea tutelară a lui N. Iorga - ale cărui cugetări revista le presară printre texte - ocupă spații largi cu ocazia sărbătoririi a șaizeci de ani de viață și a
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
Noapte de echinox (1964), Poezii (1966) ritmurile argheziene, în special de „creion” și „copilărești”, utilizate și în unele dintre numeroasele versuri pentru copii ale lui T., sunt concurate de ritmuri ca la Lucian Blaga („Prin reci luminișuri/ azi pasul mi-ndemn/ precum prin trestiișuri/ o luntre de lemn”) și mai ales de versuri libere cu funcții descriptive, analoage acelora din poemele lui Adrian Maniu: „...Târau în urma lor iepuri cenușii, mărunți, mirosind a lapte de măr,/ dar sfârtecați de răni cumplite,/ cerbi
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
1910, 4; C.C.-R. [Constantin Cehan-Racoviță], George Tutoveanu, „Bucovina”, 1919, 154; Al. Al. Busuioceanu, „Balade”, „Lamura”, 1920, 4-5; G.M. [G. Ibrăileanu], „Balade”, VR, 1920, 3; Alexandru Bilciurescu, „Tinereță”, „Clipa”, 1924, 59-60; Perpessicius, Opere, VII, 374-375, XII, 535-537; Ovidiu Papadima, „Patria”, „Îndemnul”, 1926, 5; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 220-223; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 65-66; G.G. Ursu, Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Nicolae Roșu, Un om și o operă supraviețuiesc, CRE, 1931, 1 134; Iorga, Ist. lit.
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
metaforice, este elogiat aportul lui Urmuz, care „lucrând în colțul obscur [...] a deschis robinetele frigului care acum cuprinde pe toți”. Scriitorilor li se recomandă opoziția neconcesivă la vechi, mobilitate în afirmarea opțiunilor, dinamism în exprimare, pledoaria încheindu-se vibrant cu îndemnul adresat confraților de a se ralia direcțiilor noii publicații. Într-un articol despre condiția poetului se afirmă tranșant că „acest animal de o proveniență cu totul dubioasă a făcut revoluție. Îi știați locul pe o panoramă [...] în fața mulțimii imense și
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
laude. În urma obținerii Premiului Hillel pentru pedagogie, i se încredințează suplinirea Catedrei de geografie la Seminarul Pedagogic Universitar. În 1910 este numit profesor titular la Târgu Jiu. Concomitent funcționează ca asistent la Catedra de geografie a Universității din București. La îndemnul lui Titu Maiorescu și al lui Simion Mehedinți face studii de specializare în geografie fizică și etnografie la Universitatea din Berlin (1911-1912) și la Paris (1913-1914), unde, la Sorbona, frecventează cursurile și seminariile lui Emmanuel de Martonne. În 1916 devine
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
Serghei Esenin și din poetul polonez Titus Czyzenski. În primul număr Ionel Teodoreanu creionează un portret sentimental al lui Mihail Sadoveanu, în care este rememorată cunoștința cu marele prozator, dar și cu G. Ibrăileanu și cu G. Topîrceanu, petrecută la îndemnul și în casa lui Demostene Botez, unde revista „Însemnări literare” își stabilise efemer redacția; numărul 3 inserează un fragment din Prăvale-Baba, romanul lui Ionel Teodoreanu. Mircea Eliade dă comentariul intitulat Teama de necunoscut, Ion Frunzetti figurează cu textul polemic Pictura
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]