8,189 matches
-
întins pe jos în mijlocul sufrageriei. Înțelegeam că Avdotia nu-și putea permite o asemenea uitare de sine decât în apartamentul bunicii. Căci era sigură că nu avea să fie nici repezită, nici judecată cu asprime... Își termina periplul ei istovitor, îndoită sub povara bidoanelor enorme. Și când se termina tot laptele, urca la „Șura”, cu picioarele amorțite, cu brațele înțepenite. Dușumeaua, întotdeauna curată, goală, păstra încă o plăcută răcoare matinală. Avdotia intra, o saluta pe bunica și, scoțându-și încălțările ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un trup de femeie... În toiul acelei rătăciri sentimentale, am auzit vocea lui Pașka, ascuns în frunziș. Am ridicat ochii. Îmi zâmbea, pe numătate lungit pe o creangă groasă: - Hai, cațără-te! Am să-ți fac loc, a spus el, îndoindu-și picioarele. Stângaci și greoi în oraș, Pașka se metamorfoza de îndată ce se afla din nou în natură. Pe creanga aceea, semăna cu o felină mare, odihnindu-se înainte de vânătoarea nocturnă... În orice altă împrejurare, nu aș fi ținut seama de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în elanul meu, să nu mă aplec iară. Adesea, ajunge un fleac din atitudinea noastră ca să schimbe sensul situațiilor celor mai obișnuite: doi bărbați, într-un cabinet medical strâmt, sub o lumină albă, nemiloasă; unul dintre ei, dintr-o dată, se îndoaie, atinge dușumeaua, aproape la picioarele celuilalt și rămâne așa o clipă, așteptând parcă, încuviințarea lui. Ieșind în stradă, mi-au venit în minte lagărele în care, prin teste fizice asemănătoare, se triau prizonierii. Dar gândul acesta, mai mult decât exagerat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
țara În mișcare: Soli trimiși de Poartă vin la adunare. Toți stau jos, mic, mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român. Solii dau firmanul. Mircea Îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: Padișahul vostru, nu mă Îndoiesc, Va să facă fața un pământ turcesc: Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe! La aceste vorbe sala-a răsunat; Dar un sol Îndată vorba a luat: Tu, ce Într-această nație creștină, Strălucești
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
modernizării, ar putea să constituie paradigma economică. În mare parte, discuțiile și teoretizările vizează răspunsurile la problemele economice fundamentale: Ce și cât se produce? Cum se produce? Pentru cine se produce output-ul național? De acest fapt nu s-au îndoit nici economiștii radicali, nici naționaliștii. Însă ipotezele și modelele de creștere și dezvoltare au fost diferite în funcție de credințele sociale și politice, circumstanțele istorice și evoluțiile relațiilor internaționale. Teoria creșterii economice în sine este neutră din punct de vedere ideologic. În
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cerul... el încredințatu-i Că bolta cea albastră e palatu-i, Cu-asalt el vrea s-o ia... ca pe-o cetate. Rănit de fulgere el se-ncovoaie Și vijelia-l reîmpinge-n patu-i, Apoi adoarme-adînc, copilărosul Titan... un cer în fundu-i se îndoaie, Tot ce-a dorit visează c-are: Tărie, stele... luna drept coroană. Dormind murmură, murmurând tresare... Și când, trezit, el vede iar că cerul La locu-i stă, cumcă nimic nu are Din sînta-i înălțime... el turbează Din nou... Astfel sînteți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce-nvinge și esistența? - Ca să arate-n urmă că-i minciună. Negațiune a vieței. TEXTE AFERENTE 1 2254 Că zmeii Daciei, Ca constelații sîngeros-profetici, Au strălucit în fața Romei vechi, O lume-a tremurat la arătare Și marea-i și-a-ndoit spumații muri Naintea mândrei fulgerări a lor. 2 2254 [LONGIN] Nu-i rolul meu să cercetez mînia-ți * Sau ce gândești. Pin gura mea vorbește Imperiul și lumea... Mă ascultă Și-mi răspunde. [DECEBAL] Da, da... imperiul... El cade s-universu-i liber
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
putrejuni va reînvia o auroră nouă, va răsări un cer nou, o nouă credință peste zeii asfințiți - un rival. Și soarta vi-l dă - moartea *. Și poarta pe unde vor curge popoarele asupra Romei. Concede- i totul acestui om simplu. Îndoiește-i lanțul * coroanei lui, împarte pământul cu el, dar lasă-l în pace... Adu-ți aminte de căderea Cartaginei. Cu pierderea acelui rival s-a născut discordiile Romei, astfel încît astăzi pacea și dreptatea sânt o întîmplare ce atârnă de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l pomenească, turcii luase Chilia și Cetatea Albă. Ai privit și tu prea adânc în ochii sărmanei mele fete... dar, în orce caz, mai bine e să fie nevasta ta, a unui visător, decât țiitoarea unui desfrânat... căci nu mă îndoiesc... el va urmări și se va folosi de cel întîi prilej ca să puie mâna pe ea... s-o răpească. O! însă or fi și făcut socoteala fără mine... nu știe că leul bătrân veghează în noaptea lui și va sfâșia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să te văd la ospățul meu... arborul bătrân între arborii tineri! (Arb[ore] se-nchină și iese) SCENA III ȘTEFAN (singur ) 2257 Arbore e un brad putred, dar e un brad bătrân, Când arborele-i tânăr l-apleci și se îndoaie, Dar când bătrân e bradul el gâtul nu-și înmoaie. 2254 O! el are dreptate! Sânt mic, sânt [un] mișel... Ștefan din ceri aruncă o umbră pe pământ Și acea umbră pală, stafia lui, eu sînt! {EminescuOpVIII 163} Ce mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
n-aibă teamă, {EminescuOpVIII 396} Ademeniri și viclenie Le-alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Pe-un copilandru ei știură Să-l împle cu durere Și sufletu-i curat să-l împle Cu chin și cu durere. A se-ndoi de-a lui iubire Cine pe ei i-nvață Și inima lui s-o rănească Cu-amar cuvânt de gheață? Oacheș copil cu ochi de flăcări, Noroc și bine nu e Pentru-n cioban ce-și lasă turma Pe seama nimănuie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
încet) Da! Tratează-l rău. LAIS (lui PSAMIS) Se poate? Nu cred tu să fii în stare Ca să faci așa. CHALKIDIAS Ia lasă-l. Doi talenți... aciia-mi pare Fac să fiarbă fierea-ntrînsul. Însă în prea scurtă vreme I se va-ndoi necazul lui cel mare, nu te teme. PSAMIS Bine, bine, bucură-te! LAIS Nu-i curaj, ci nebunie De-a mai irita calăul ce-ți întinde ștreangul. CHALKIDIAS Fie, Dară ștreangul se va rupe LAIS Psamis, tu ești econom, Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acest fideicomis, zise el, așa-i că are seamăn cu o locuință de strigo? E curios, urmă el, că căutăm în astfeli de locuri relațiuni mai intime cu lumea spiritelor, ca când aceste n-ar manifesta prezința lor pretutindeni. Vă îndoiți? Clătinați din cap? Ei bine, dacă nu e o lume de spirite, de ce am avea o voace în întru care ni spune că este? - Nu toți au o astfeli de voace, zisei zâmbind. - Atunci ești în rătăcire, părinte, zise contele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ele. Eu îl vizitam și-l aflam adesea ocupat cu lectura, însă el ascundea totdeuna cartea dacă vineam eu. O dată însă o văzui totuși; erau scriptele lui Jung-Stilling. - Domnule conte, zic, dumneavoastră citiți istorii de viziuni și spirite. Mă-ndoiesc să crezi în așa ceva. - Și de ce nu, părinte? Oare e ceva nepotrivit în aceasta, sau crezi că omul ar forma terminul estrem a creațiunii și ar fi îndată după Dumnezeu? Nu crezi să se poată ca să îmbrace sufletul omenesc, liberat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în acea parte nu se află crocodili, încît n-aveam nici o teamă; nu putui să tălmăcesc băgarea de seamă a privitorilor decât într-un chip lingușitor pentru mine, că adică se miră de înotatul meu. Ușurința și îndemînarea mea se îndoiră; îmi desfăcui tot meșteșugul și toate chipurile înotării înaintea ochilor blejdiți ai acelor ce mă privea. Dar deodată simții în coapsa dreaptă un fel de descărcare electrică atât de tare încît jumătate trupul mi-l simții paralizat; eram pe spate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
proveni înăuntrul acestei [sfere] între noțiunile rațiunei. Suntem într-adevăr în posesia unor cunoștințe sintetice apriori, ceea ce se vede din principiele minții (Verstandesgrundsatze) cari anticipează esperiența. Dacă cineva nu-și poate explica cum de-s posibile, poate să se și-ndoiască la-nceput dacă într-adevăr sânt în noi apriori; dară nu poate susține nici că ele sânt cu neputință prin puterile proprii a minții, nici că toți pașii pe care rațiunea-i face după această călăuză sânt nuli. Numai atâta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
considerații de natură practică cată a se lua în vedere și principiul propagării rasei, deși aceasta constituie o abatere de la orânduirea strict științifică. (J. S. Mill. System of Logic, Book VI ch. 8) ["POPULAȚIA FRANȚEI... "] 2264 Populația Franței s-a îndoit de la-nceputul secolului trecut, a Angliei s-a îndoit de la-nceputul celui de față; cantitatea materiei însă nici s-a sporit, nici e capabilă de-a se spori. Omul nu poate adăoga materiei nimic, el nu-i poate decât schimba
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vedere și principiul propagării rasei, deși aceasta constituie o abatere de la orânduirea strict științifică. (J. S. Mill. System of Logic, Book VI ch. 8) ["POPULAȚIA FRANȚEI... "] 2264 Populația Franței s-a îndoit de la-nceputul secolului trecut, a Angliei s-a îndoit de la-nceputul celui de față; cantitatea materiei însă nici s-a sporit, nici e capabilă de-a se spori. Omul nu poate adăoga materiei nimic, el nu-i poate decât schimba forma și locul. De aceea e clar că o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ripostă, pentru că nimeni nu s-a gândit vreodată că terorismul care nu era decât o formă extremă de protest sau de supunere prin voința celui mai puternic ar putea deveni război, și încă război planetar. Și astăzi, mulți analiști se îndoiesc de o astfel de dimensiune dată terorismului. Poate că, într-un fel, asta s-a și dorit: să se creeze imaginea unei amenințări permanente, a unui război permanent, cu care lumea să se lupte, vrând-nevrând, până în pânzele albe... Totuși, atacurile
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
cerului și stâlpi ai pământului, bradul și paltinul sunt primii afectați de manifestarea stihiei haotice. Fie că stihia ia forma furtunii, ca în balada Meșterul Manole : Suflă, Doamne, un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne (93, p. 199). Fie că stihia meteorologică este un potop declanșat de „bourul negru”, ca în colinde : Munții înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară, Și devale c-apucară, Rupse maluri, rupse dealuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Descrierea pământului, II, 2, 16). Ca martor ocular, Ovidiu nota că geții lăsau vinul să înghețe („Și-n vas îngheață vinul/ De-l scoți în bolovani, păstrând figura oalei”), probabil ca o metodă de concentrare a tăriei lui. Unele populații îndoiau vinul cu apă, altele (ca geții) extrăgeau apa din vin prin înghețare. În orice caz, metodele consemnate de Mela și Ovidiu sunt folosite de țăranii români până în zilele noastre. Țăranii români - scria C. Caracaș pe la începutul secolului al XIX-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un Dumnezeu invidios și înspăimântat de puterea propriei sale creaturi. De-a lungul secolelor, diferiți cărturari au încercat să demonstreze faptul că limba originară, Ursprache, a fost una sau alta dintre limbile cunoscute. Philon Alexandrinul și Origen nu s-au îndoit de faptul că a fost vorba de ebraica Bibliei : „Numai ebraica era pură, de vreme ce era anterioară păcatului” (2, p. 87). în Talmud, răspunsul la întrebare nu este diferit : „Primul om [Adam] a vorbit aramaica” (Sanhedrin, 38 b). Vor reveni cândva
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
convingeri mai conservatoare, adecă cu adversari de-ai săi de pîn' acum. O poate însă face, este în stare de-a o rupe cu totul cu tradițiile vechi și cu partizanii vechi? lată un lucru de care cată să ne îndoim. Dar că Brătianu a avut gust să facă o asemenea întoarcere 'mprejur ne-o dovedește atitudinea sa în anul trecut, când fratele și adversarul său, Dimitrie Brătianu, a luat prezidenția Consiliului. Această icoană a situației situației politice din România n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru funcționari administrativi; stabilitatea celor judecătorești. Este una din aceste idei cu care liberalii independenți de la "Binele public" să nu se unească? Credem că nu e. Dar asupra mijloacelor de executare sunt deosebiri? Fie. Le vom discuta și nu ne îndoim că onor. confrați ne cred îndestul de capabili de-a primi pe cele mai bune, fără a invidia sau contesta paternitatea ideilor cuiva. Daca onor. confrați împărtășesc asemenea idei și se intitulează liberali și democrați, am putea s-o facem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]