3,006 matches
-
puternic om din Grecia Antică, cel puțin geniul ei tutelar. Pericle a fost un copil frumos, cu trăsături nobile, dar cu capul un pic alungit, lucru care stârnea ironia poeților. Educația pe care Pericle a primit-o a fost extrem de îngrijită, așa cum se cădea unui tânăr aristocrat. La școala de gramatică a învățat să citească, să scrie și să socotească încă înainte de 13 - 15 ani, după care a urmat școala de educație fizică, unde a învățat să lanseze sulița, să se
Pericle () [Corola-website/Science/299785_a_301114]
-
New Delhi, unde a urmat cursurile liceale și post liceale (la Lady Shri Ram College). A studiat apoi la Universitatea Oxford din Marea Britanie și la Școala de Studii Orientale și Africane, Universitatea din Londra. În timpul studiilor din Marea Britanie a fost îngrijita de către Lord Gore-Booth, fostul ambasador britanic în Birmania și High Commissioner în India și de soția acestuia. La casa lor l-a cunoscut pe Michael Aris, un cercetător al culturii tibetane, care i-a devenit soț, ei având doi fii
Aung San Suu Kyi () [Corola-website/Science/298804_a_300133]
-
curtea lui Filip, pentru a desăvârși educația tânărului Alexandru (cel care avea să rămână în istorie ca Alexandru cel Mare). În ceea ce privește înfățișarea sa, se știe că avea ochii mici, picioare subțiri, vorba cepeleagă, însă avea îmbrăcăminte plăcută, tunsoare minunat de îngrijită și inele cu pietre scumpe de o rară frumusețe. Referitor la viața sa personală se afirmă că s-a îndrăgostit de amanta (concubina) prietenului său, s-a căsătorit cu ea, și-i aducea daruri care se aduceau doar divinităților. În
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
Jiu, Primul suspin" și "Cap de expresie" (un portret de fată - probabil cel cunoscut azi ca "Portret de femeie"). Criticile oficiale din anul 1895 au încercat să-l discrediteze pe Luchian catalogându-l un "dandy oarecare", aluzie la ținuta sa îngrijită sau un "leneș distins". La astfel de opinii, Ștefan Luchian a răspuns cu o muncă de creație deosebită și, în spațiul public cu o susținere importantă în acțiunile mediului artistic bucureștean împotriva artei de tip academist. Astfel, în acest an
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Acest articol tratează cîteva din cele mai frecvente greșeli de exprimare în limba română. Corectitudinea este considerată aici din punctul de vedere al lucrărilor românești de specialitate, care reflectă în general modul de exprimare îngrijit al oamenilor culți. Tabelul de mai jos cuprinde cîteva dintre greșelile cele mai frecvente de scriere sau pronunțare a unor cuvinte. Formele greșite sînt marcate cu asterisc. Chiar și la vorbitorii nativi de limba română, cu precădere la cei din
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
M. impresionează atât prin volum, cât, mai ales, prin varietate, originalitate și erudiție. Pe parcursul a cinci decenii a publicat, la edituri de prestigiu și în importante reviste de specialitate din țară și străinătate, peste 400 de lucrări - de la cărți, ediții îngrijite, prefațate și adnotate, studii și articole, până la recenzii, cronici, traduceri - majoritatea în limba română, dar și în limbile rusă, franceză, bulgară, sârbo-croată, polonă. Își publică teza de doctorat, "Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic", în anul 1960. Prin
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
începuturile literaturii române, precum și, în lămurirea unor chestiuni controversate, cum ar fi paternitatea unor texte, filiația și circulația manuscriselor. SCRIERI: "Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, București", 1960; "Literatura română veche (1402-1647)", vol. I-II, Antologie, introducere, ediție îngrijită și note de G. Mihăilă și Dan Zamfirescu, București, 1969; "Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi", București, 1972; "Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești", București, 1973; "Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul sec. X - începutul sec
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Cuvintele de origine autohtonă în limba română". Discurs rostit la 20 ianuarie 2006, în ședință publică. Cu răspunsul academicianului Eugen Simion, București, 2006 (Academia Română. Discursuri de recepție). Ed. îngr.: Ioan Bogdan, "Scrieri alese", cu o prefață de Emil Petrovici. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1968; B. P. Hasdeu, "Cuvente den bătrâni", t. I-III, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1983-1984; "Mihail Moxa, Cronica universală". Ediție critică, însoțită de izvoare, studiu introductiv
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Simion, București, 2006 (Academia Română. Discursuri de recepție). Ed. îngr.: Ioan Bogdan, "Scrieri alese", cu o prefață de Emil Petrovici. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1968; B. P. Hasdeu, "Cuvente den bătrâni", t. I-III, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1983-1984; "Mihail Moxa, Cronica universală". Ediție critică, însoțită de izvoare, studiu introductiv, note și indici de G. Mihăilă, București, 1989; P. P. Panaitescu, "Catalogul manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române", vol
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române", vol. III. Ediție îngrijită de Dalila-Lucia Aramă și revizuită de G. Mihăilă. Cu o prefață de Gabriel Ștrempel. București, 2003; "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare". Ediție îngrijită, traducere, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 2005; "Epilogurile celor trei cărți tipărite de ieromonahul Macarie (1508-1512)", în "Liturghierul lui Macarie 1508/2008. Studii introductive și traducere", Arhiepiscopia Târgoviștei - Biblioteca Academiei Române, 2008, Târgoviște, "175-185" (†Dr. Nifon Mihăiță, Arhiepiscopul
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
de studii la Roma, tânărul teolog Vasile Suciu, doctor în filosofie și teologie, îl întâlnim în calitate de profesor la Seminariul teologic din Blaj, prefect de studii, profesor de religie la liceul de băieți, precum și bibliotecar al Bibliotecii arhidiecezane. Purta o barbă îngrijită, tradițională în rândul îndrumătorilor sufletești români. A intrat în politica militantă, ca membru al Partidului Național Român, și a obținut succese în circumscripția Vințu de Jos, din actualul județ Alba. În anul 1912, când era deja canonic, a fost trimis
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
aprilie 1903, tatăl lui Gable s-a căsătorit cu Jennie Dunlap (1874-1924), dar cuplul nu a avut copii. Jennie cântă la pian și îi dădea fiului ei vitreg lecții acasă. L-a crescut pe Gable să fie bine îmbrăcat și îngrijit; el ieșea în evidență dintre ceilalți copii. Lui Gable îi plăcea să repare mașini cu tatăl său; la 13 ani era singurul băiat din trupa de barbati din oraș. Chiar dacă tatăl lui Gable a insistat că acesta să facă lucruri
Clark Gable () [Corola-website/Science/308039_a_309368]
-
pentru a lărgi breșa realizată în ziua precedentă între văile Țuțkan și Țarița (atacând puternic și diviziile blidate 1 română și 22 germană) pentru a încercui definitiv Gruparea "general Lascăr". În seara zilei, un căpitan sovietic, cu "o ținută destul de îngrijită și un aspect milităresc", se prezintă la comandamentul Diviziei 6 infanterie, la Golovski, și prezintă o scrisoare "scrisă prost la mașină", cu următoarul conținut: "Sunteți încercuiți, nu mai aveți nici o scăpare. Nemții fug și vă lasă. Vă dăm termen de
Nicolae Mazarini () [Corola-website/Science/307506_a_308835]
-
de locotenent, apoi căpitan. Urmează Școala Superioară de Război din Paris (1921-1923), la absolvirea căreia, generalul de divizie Debeney, comandantul școlii, îl caracteriza astfel: Ofițer bine dotat, inteligent, vioi, sclipitor, cu multă judecată și ușurință în a judeca. Lucrări foarte îngrijite, bine studiate, bine prezentate, care arată un spirit clar și ordonat. Vede bine terenul și ia hotărâri logice. Foarte muncitor. Ofițer de valoare, care s-a plasat cu totul în fruntea ofițerilor străini. Merita a fi în special recomandat guvernului
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). Bilețchi formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu luciditate și în toată complexitatea lui pro-cesul literar. Ediții alcătuite, îngrijite și prefațate de Nicolae Bilețchi - membru al colegiului redacțional Articole, studii, recenzii* 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 210. Bilețchi, N. Pâinea - motiv etern de meditații
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
pentru scurtă vreme. Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul, ediție de Tatiana-Ana Fluieraru și Ovidiu Pecican, traducere de Tatiana-Ana Fluieraru, Limes, Cluj, 2005, 209 p. ; ISBN 973-726-003-1. Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului, traducere și note Tatiana-Ana Fluieraru, ediție îngrijită și prefațată de Ovidiu Pecican, Cluj, Limes, 2002, 212 p. ; ISBN 973-8089-67-7.
Cruciada a patra () [Corola-website/Science/306635_a_307964]
-
constatat și de medicii care, la autopsie, observară că inima era atât de mărită încât două coaste erau rupte pentru a-i permite expansiunea. La funcțiile liturgice participa cu bucurie, în special la cele celebrate de călugări pentru că erau mai îngrijite și făcute cu devoțiune, și nu de puține ori era însoțit de câte cineva pe care-l târâse după el. Frecventarea sacramentelor și meditația personală au fost izvoarele de unde și-a tras forța și învățătura pentru a progresa în viața
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
Vânători și transgresând astfel o tradițională barieră etnică. Lui Nică îi place munca pe care o prestează, deși este una asociată în mod tradițional cu sexul feminin, dar este iritat de alte sarcini ce îi sunt atribuite, cum ar fi îngrijitul fratelui său cel mai mic. Neascultând de mama sa, băiatul lasă pruncul singur în leagăn și fuge să se scalde în râu. După ce amintește ritualurile-superstiție pe care copiii le practică în cursul acestor escapade (cum ar fi scurgerea apei din
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
hermeneutică de texte", Cluj-Napoca, 1999; "Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene", Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001; "Transilvanica", Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003; "Petru Pavel Aron", Editura ASTRA, Blaj, 2007 (coautor Niculina Iacob). II. Ediții critice. "George Bariț și contemporanii săi", ed. îngrijită, prefețe și note (alături de alții) de ~, I-IX, Editura Minerva, București, 1973 - 1993; "George Bariț magyar levelezése", ediție documentară, text îngrijit și note de ~, [[Editura Kriterion]], București, 1974 (coautor Ferenc Kovács); Nicolae Pauleti, "Scrieri", ediție îngrijită, introducere și note de
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Petru Pavel Aron", Editura ASTRA, Blaj, 2007 (coautor Niculina Iacob). II. Ediții critice. "George Bariț și contemporanii săi", ed. îngrijită, prefețe și note (alături de alții) de ~, I-IX, Editura Minerva, București, 1973 - 1993; "George Bariț magyar levelezése", ediție documentară, text îngrijit și note de ~, [[Editura Kriterion]], București, 1974 (coautor Ferenc Kovács); Nicolae Pauleti, "Scrieri", ediție îngrijită, introducere și note de ~, Editura Minerva, București, 1980; "Kelt Baláysfalváan... A román-magyar levelezés múltjából 1746 - 1916", ediție documentară, text îngrijit și note de ~, Editura Kriterion
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
și contemporanii săi", ed. îngrijită, prefețe și note (alături de alții) de ~, I-IX, Editura Minerva, București, 1973 - 1993; "George Bariț magyar levelezése", ediție documentară, text îngrijit și note de ~, [[Editura Kriterion]], București, 1974 (coautor Ferenc Kovács); Nicolae Pauleti, "Scrieri", ediție îngrijită, introducere și note de ~, Editura Minerva, București, 1980; "Kelt Baláysfalváan... A román-magyar levelezés múltjából 1746 - 1916", ediție documentară, text îngrijit și note de ~, Editura Kriterion, București, 1985 (coautori Ștefan Pascu și Ferenc Kovács); Samuil Micu, "Istoria românilor", ediție princeps îngrijită
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
magyar levelezése", ediție documentară, text îngrijit și note de ~, [[Editura Kriterion]], București, 1974 (coautor Ferenc Kovács); Nicolae Pauleti, "Scrieri", ediție îngrijită, introducere și note de ~, Editura Minerva, București, 1980; "Kelt Baláysfalváan... A román-magyar levelezés múltjából 1746 - 1916", ediție documentară, text îngrijit și note de ~, Editura Kriterion, București, 1985 (coautori Ștefan Pascu și Ferenc Kovács); Samuil Micu, "Istoria românilor", ediție princeps îngrijită după manuscris inedit, prefață și note de ~, I-II, Editura Viitorul Românesc, București, 1995; Petru Maior, "Istoria Bisericii românilor", introducere
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
îngrijită, introducere și note de ~, Editura Minerva, București, 1980; "Kelt Baláysfalváan... A román-magyar levelezés múltjából 1746 - 1916", ediție documentară, text îngrijit și note de ~, Editura Kriterion, București, 1985 (coautori Ștefan Pascu și Ferenc Kovács); Samuil Micu, "Istoria românilor", ediție princeps îngrijită după manuscris inedit, prefață și note de ~, I-II, Editura Viitorul Românesc, București, 1995; Petru Maior, "Istoria Bisericii românilor", introducere și text îngrijit de ~ I, Editura Viitorul Românesc, București, 1995; "Procese politice antiromânești care au zguduit Transilvania în toamna anului
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Gelu Neamțu); Andreas Freyberger, "Historica relatio unionis Walachicae cum Romana Ecclesia. Relatare istorică despre unirea Bisericii românești cu Biserica Romei", versiune românească și studiu introductiv de ~, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996; Petru Maior, "Scripta minora. (Ars literaria. Animadversiones. Epistolarium. Ultimae)", ediție îngrijită, prefață, traduceri din latină și note de ~ , Editura Viitorul Românesc, București, 1997; Petru Maior, "Protopapadichia", ediție îngrijită și studiu introductiv de ~, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1997; "Icon lacrymans Balasfalvensis. Icoana plângătoare de la Blaj", ediție după documente inedite, introducere și traducere din
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
cu Biserica Romei", versiune românească și studiu introductiv de ~, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996; Petru Maior, "Scripta minora. (Ars literaria. Animadversiones. Epistolarium. Ultimae)", ediție îngrijită, prefață, traduceri din latină și note de ~ , Editura Viitorul Românesc, București, 1997; Petru Maior, "Protopapadichia", ediție îngrijită și studiu introductiv de ~, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1997; "Icon lacrymans Balasfalvensis. Icoana plângătoare de la Blaj", ediție după documente inedite, introducere și traducere din latină de ~, Cluj-Napoca, 1997 (colaboratori János András, Ambrus Miskolczy și Luminița Dobriban); Inochentie Micu-Klein, "Arhieraticon", ediție îngrijită
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]