4,963 matches
-
de alunecări de teren și lăsat de izbeliște. Au trecut de poarta unei clădiri joase și lungi. În fața ochilor lui Tommaso, a lui Mario del Tufo și a prietenilor, se desfășură un spectacol îngrozitor: mai multe femei, complet goale, erau întinse pe prispa de pământ; aveau plăgi oribile pe sân, pe brațe, pe pubis, pe picioare, aproape peste tot. Tommaso își făcu loc, se apropie de cel care părea căpetenia sectei ca să-l întrebe: Nu e nevoie de nicio întrebare: sunt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rătăcea cu mintea când prin satul lui, Stilo, când asupra unor detalii ce i se întipăriseră de-a lungul fugii de la Altomonte și, mai cu seamă, în timpul acelei călătorii în Puglia: părăsind locul unde le văzuse pe acele femei rănite, întinse pe jos, se oprise cu privirea pe un zid, ce nu cu mult timp înainte fusese proaspăt dat cu var, striat de pete verzui cu rămășițe de lipici solzos. Tarantule strivite la prima lor sosire? Sau ce altceva? Straniu, în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
putere nouă în picioare și se ridică, încercând să iasă din cercul de lumină. Lumina se stinse brusc și camera se cufundă într-un întuneric gros și umed, pe care, ca să înaintezi, trebuie să-l dai deoparte, ca pe cearșafurile întinse pe frânghie. — Cum să scapi, dacă nici măcar nu știi cine ești ? Pe cine vrei să scapi ? Vocea se auzise acum dintr-o parte. Bătrânul se întoarse spre direcția din care venea sau, neputând zări prin beznă, bănuim că așa a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scriind, rezemându-și capul în cotul celălalt deasupra colii de hârtie, precum un elev al Școlii din Atena. Pantelimon, explicând lecția de anatomie, Efrem, țanțoș, cu mâinile în șolduri și bereta într-o parte, Papi, pe rând nudă și îmbrăcată, întinsă pe sofa, maestrul privind și privindu-se în atelierul său și, în sfârșit, Ionuț, deschizând ușa și poftind-o înăuntru. Făcu doi-trei pași, nu mai putea să zboare, ar fi vrut să reia plutirea și atunci, cu gesturi largi, nefirești
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
meu... Se ridică încet, se încovoie sub stâlpul în formă de cruce și îl ridică. Pe brațele orizontale ale stâlpului rămăseseră câțiva cilindri de ceramică albă din care se răsfirau fire electrice. Cu stâlpul sprijinit în despicătura umerilor și mâinile întinse pe cele două brațe, fata făcu primii pași. Dar curând căzu în genunchi și se ghemui sub povară, abia suflând. Ceilalți tăceau. Lumina lunii le poleia fețele. Începură să urce în urma Magdalenei, oprindu-se odată cu ea. În depărtare, orașul se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Rămase cu mâinile în poală și cu privirile visătoare. Era îmbrăcată în sarafan, ca o școlăriță, cu guler alb, încheiat la spate, și cu fundițe care îi sprijineau, pe umeri, codițele. Avea părul de culoarea mătăsii porumbului și cărarea bine întinsă din creștetul capului îi întregea ovalul feței. Ochii îi erau verzi-sidefii, culorile obrajilor proaspete, sângele curgea subțire, fără opreliști. Bătrânul se apropie, luă cartea și o mângâie pe păr. Fetița zâmbi, mâinile ei apucară, școlărește, poalele rochiei, mototolindu-le fâstâcită
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
astronomice pentru doamne. - Max, îi zicea câte unul, tu nu poți să te "încanaiezi",ai să vii cu noi! Atunci Max dădea drumul râsului său imbeciloid, aluneca în fotolii ca pe un tobogan, cu mâinile în buzunar și cu picioarele întinse pe covor, și protesta vehement "nu, nu", însă în cel mai perfect bonton. De la o vreme, ca să aibă un Ștrengării (fr.). aer farouche 1, venea cu semințe de floarea-soarelui în buzunar, și în salonul doamnei Mavrogheni scoase o sămânța și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
parfum de ambră. Masa era încărcată de cărți franțuzești așezate în ordine, una peste alta, alături de ustensilele de toaletă, pudră, farduri, un pieptene alb, știrb de un dinte. Când intră în odaie, Ioanide rămase surprins de un număr de rochii întinse pe pat, pe fotel, pe margini de scaun. Elvira le scosese probabil din dulap, ca să nu fie mâncate de molii, cu gândul de a le dărui cuiva. Printre ele se afla o rochie foarte scurtă, în care Ioanide recunoscu un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
brățară la cealaltă), primeau musafirii de o parte și de alta a ușii, aproape totdeauna având a răspunde la întrebări asupra vitraliului. Exact la ora legiuită, se auzea mașina lui Gaittany, care curând după aceea apărea în ușă cu brațele întinse superlativ. - Sărut mîinile! Să trăiești! se adresa el succesiv cătrecei doi, apoi, exclamând cu mâinile spre tavanul cu lustre de cristal, dând o revizie cu ochii întregului salon, adăuga: Domnule, e admirabil! Superb! Ești un bărbat plin de daruri, e-mi-nent
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
știința doctorului și a familiei. l se recomandă să se dea jos din pat și să stea întins pe canapea sau pe fotoliu, cu geamul deschis (primăvara era călduroasă). Astfel ședea într-o zi Conțescu pe un fotoliu, cu picioarele întinse pe un altul, pus invers, având alături pe Gonzalv și pe Erminia, cel dintâi cu servieta pe genunchi, cea din urmă cu o dantelă la care lucra cu iglița. Cum ședeau astfel într-un colocviu mut, Conțescu făcu un semn
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
teatrul își datorează succesul tocmai acestei nevoi irepresibile a omului de a compătimi alt om? Ori teatrul e poveste prin excelență. Maestrul din Filantropica însă, mai face un pas: Cine are milă, plătește. Nu doar își lasă banii în capcana întinsă de minți agere de hoți, dar își lasă și prestigiul acolo. Păcălitul este într-o complicitate dureroasă cu păcălitorul, păcălitul e prost, chiar dacă uneori bun, în timp ce păcălitorul e inteligent, chiar dacă rău. Răul are această disponibilitate de a parazita binele. Sursa
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
putea scădea cu 30% dacă Japonia nu va atrage 17 milioane de imigranți, lucru foarte dificil pentru o țară care de-a lungul istoriei s-a dovedit refractară la fenomenul imigrării. În plus, limba japoneză nu se vorbește pe teritorii întinse în lume, iar abilitățile japonezilor în materie de engleză sunt potrivit unui jurnalist "printre cele mai scăzute din Asia, făcând dificilă atragerea de talente internaționale la universitățile din Japonia."115 O comisie organizată recent de către primul ministru al Japoniei pe
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
numai ușor apăsat al degetului explorator; pulsul profund sesizat printr-o apăsare mai insistentă, dar fără a comprima complet artera. Pentru cercetarea pulsurilor chinezești se procedează astfel: medicul așezat în fața bolnavului (aflat de 15 20 minute în repaus) cu brațele întinse pe masă prinde în același timp ambele mâini ale bolnavului și palpează cu același deget (de preferință indicele) de la ambele mâini, unul din nivelurile și profunzimile precizate. Este necesar a se cerceta un puls cel puțin pe parcursul a opt contracții
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
nord-congoleză Această regiune vastă de 230 000 km2 (teritoriul Republicii Congo măsoară 350 000 km2 și este locuit de mai puțin de 200 000 indivizi) oferă, încă de la început, o impresie de monotonie dezolantă. Un peisaj fără relief: o câmpie întinsă cu o altitudine medie cuprinsă între 300 și 400 metri, care se înalță ușor spre granița occidentală, atingând în unele locuri 60 metri și coborând la 300 metri spre partea orientală; această zonă de vărsare a râurilor în fluviul Zair
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Alima. Se poate însă vorbi de un contrast absolut care să determine o opoziție în privința populației? Se pot separa populațiile pădurii de populațiile savanei? Se pare că nu, fiindcă această savană este întretăiată de păduri-galerii și de suprafețe silvice extrem de întinse; de fapt, este vorba de o alternanță a câmpiilor și pădurilor, care se succedă reciproc: fiecare sat al savanei are propria configurație de hectare întinse de păduri unde se exercită activitățile de agricultură și de vânătoare. Contextul fizic tinde să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pare că nu, fiindcă această savană este întretăiată de păduri-galerii și de suprafețe silvice extrem de întinse; de fapt, este vorba de o alternanță a câmpiilor și pădurilor, care se succedă reciproc: fiecare sat al savanei are propria configurație de hectare întinse de păduri unde se exercită activitățile de agricultură și de vânătoare. Contextul fizic tinde să plaseze ansamblul populației în condiții identice. Nordul congolez alcătuiește o regiune geografică masivă și uniformă. Poate fi acesta un motiv de bucurie? Într-un astfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fost câștigat: • plantația este proprietatea personală a plantatorului; izolarea parcelei nu este decât concretizarea proprietății individuale; • pădurea (la un popor de vânători cum sunt Mbeti) se află sub incidența unui statut de proprietate colectivă: fiecare grup familial "posedă" spații întinse cu frontiere perfect definite. Opoziția dintre proprietatea individuală asupra plantației și proprietatea grupului de rudenie asupra pădurii a fost semnalată de nenumărate ori, fiind unul din elementele de bază ale apariției satului de țărani. Un ultim element al acestui univers
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Când bogăția de bunuri e slabă, are loc o simplă acumulare în valize și coșuri a pieselor de veselă mai întâi, apoi a hainelor. Comoara e "scoasă" în mod excepțional pentru a fi arătată: piesele de veselă etalate pe platouri întinse în fața casei, hainele agățate pe o sârmă instalată tot în acest scop în fața casei. Însă nu există o utilizare directă, aceste obiecte nu sunt folosite. ▪ La un grad superior de acumulare, aceste bunuri încep, cu timiditate, să fie utilizate: pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cele care se găseau pe teritoriile Tunisiei, Algeriei și Marocului de astăzi. În Europa, cei mai vechi viticultori au fost tracii. Viile ilirice și celtice sunt amintite în operele lui Strabo și Dio Cassius (155-236 e.n.). Xenofon amintește de vii întinse pe malul Pontului Euxin. Se pare că grecii au luat vița de vie și vinul de la ei, odată cu mitul dionisiac. Imitând mai întâi pe greci și apoi perfecționându-se, romanii nu au întârziat să-i egaleze, devenind la rândul lor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
pacienții nu au răspuns la alte tratamente cu antidepresive. La acești pacienți ECT a dat rezultate la aproximativ 50% dintre cazuri. Terapia prin expunere la lumină Nu ar fi minunat ca pacienții cu depresie să se poată vindeca doar stând întinși la lumina soarelui, timp de câteva ore pe zi? Se pare totuși că terapia prin expunere la lumina este ceea ce au nevoie cei care suferă de un subtip de depresie: tulburarea afectivă sezonieră (SAD). De reținut faptul că pacienții cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
controlul academic începe să se facă simțită aproape în toate sferele artelor frumoase. Artistul se distanțează de o tradiție ale cărei canoane de frumusețe îi dirijau convențional, până atunci, practica (scene mitologice, modele istorice, portrete ilustre, naturi moarte). Această deplasare, întinsă pe câteva secole, are drept consecință poziționarea artistului ca autodidact în fața școlilor oficiale și a stilurilor dominante care transmit conținuturile și reproduc valorile tradiției clasice. El părăsește sistemul corporațiilor. Impresioniștii și neoimpresioniștii, ca Édouard Manet, Claude Monet, Paul Signac, simbolizează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
transformat în solicitant. Proprietate funciară, agricolă, industrie, comerț, marină, companii industriale, toate se vor agita pentru a reclama favorurile statului. Trezoreria publică va fi, literalmente, jefuită. Fiecare va avea motive întemeiate pentru a dovedi că fraternitatea legală trebuie să fie întinsă în acest sens: "Avantajele pentru mine și poverile pentru alții". Efortul tuturor va tinde să smulgă legislaturii mielul privilegiului fraternal. Clasele care suferă, deși ar fi cele mai îndreptățite, nu vor avea întotdeauna cel mai mare succes; or, multitudinea lor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sau mai multă frumusețe decât corpul uman. A redat corpul femeii cu o remarcabilă știință a modelului, considerându-l o capodoperă a naturii. Lirica iubirii ocupă un loc de prim ordin în creația lui Rodin, creație desfășurată de o gamă întinsă de la forme nevinovate la dezlănțuiri păgâne. Mulți consideră "Sărutul" capodopera lui Rodin. Poate că și artistul a considerat-o prototipul frumuseții absolute și a scris pe această marmură versuri de Baudelaire: "(...) și sânii mei (...) poeților o mută iubire le inspiră
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
zăpadă, copaci frânți și beznă desăvârșită. Sîntem obosiți, la recepția hotelului nu e nimeni și situația începe să devină puțin dramatică. Locul pare devastat și părăsit. Urc cu Andrei colina către vila lui Noica, ținîndu-ne de mână, cu mâinile libere întinse în față, pentru a nu ne izbi de copaci. Sîntem precari și ridicoli. Noica era îngrijorat (ne aștepta de la 3 după-amiaza). Preia rapid situația și, în timp ce își pune hotărât paltonul și își ia lanterna, mormăie adagial, parcă pentru a forța
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
străzii. Câți români din țară au bâjbâit prin Paris pentru a nimeri în locul acesta, mândri, sfioși, emoționați, duplicitari, calculați, resentimentari, iubitori, detestând în ascuns, aducând vești, cerând sfaturi, comentând, sperând, plecând, revenind. Și în mijlocul acestui balet, al acestei comedii umane întinse peste ani, cei doi, Monica și Virgil, spiritele acestui loc, cei prin fața cărora s-a perindat zi de zi vreme de câteva decenii acest cortegiu de măști izvorâte dintr-o istorie bolnavă. Cineva, sosit după anii '90 la Paris, s-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]