3,100 matches
-
În apartamentul meu. Prieteni de-o viață, aș zice. Ca de obicei, la Începutul serii, avocatul Perez-Blanco ne-a amenințat că se va sinucide Într-un mod spectaculos, iar Julienne, soția lui, a râs cu vioiciune, ridicând apoi paharul de șampanie pentru a Închina În cinstea nemărginirii. Prin lentila gălbuie a lichidului, ochiul ei părea imens, de parcă un monstru ar fi stat la pândă pe fundul paharului. După șampanie, noua prietenă mulatră a generalului Bouchot a propus să mutăm petrecerea În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
iar Julienne, soția lui, a râs cu vioiciune, ridicând apoi paharul de șampanie pentru a Închina În cinstea nemărginirii. Prin lentila gălbuie a lichidului, ochiul ei părea imens, de parcă un monstru ar fi stat la pândă pe fundul paharului. După șampanie, noua prietenă mulatră a generalului Bouchot a propus să mutăm petrecerea În stradă. Am făcut toate acele lucruri pe care le fac adolescenții turbați: am băut, ne-am drogat, am strigat, am sărit pe capotele mașinilor, iar când alcoolul și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Kuznețov Într-o vervă de zile mari. Scria la foc automat, iar prin desișul de pe figură i se ițea codița de șoarece a unui zâmbet. Mai mult, pentru prima oară de când Îl urmăream, l-am văzut destupând o sticlă de șampanie și turnându-și o porție generoasă. A scos la imprimantă un teanc grăsuț de foi, pe care l-a așezat sub fereastră. Probabil că licoarea i-a pus capac, căci pentru prima oară În ultimele zile și-a Încălcat programul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dimineață tot spre Billa, Îmbrăcați ca vai de noi, murdari, puturoși și rupți În fund, mimând marginalul extrem. Fiecare dintre noi, Înarmat cu câteva teancuri de bani și Înfruntând privirile scârbite ale casierițelor și clienților, am cumpărat doar caviar și șampanie, cașcaval și prosciuto. Ieșind din supermagazin, ne-am Îndreptat spre gară, ca să Încingem un picnic obscen printre liniile de manevră din gara orașului, laolaltă cu toți copiii străzii și vagabonzii aflați În zonă sau adunați la chemarea lui Sorin, filantropul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
toți copiii străzii și vagabonzii aflați În zonă sau adunați la chemarea lui Sorin, filantropul cu fundație În grijă. A ieșit ceva colosal: fumul de la grătarele pe care prăjeam pâinea Învăluia gara cu mireasma lui inocentă, vagabonzii Își făceau În șampanie prima lor baie după ani de zile, muzica de trei parale exploda prin portierele larg deschise ale dubei cu care călătoriserăm. Fraternizarea asta cu pleava societății ne-a dat o altă idee, Încolțită firav printre șine de tren, dar cultivată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
lecții de pictură, spera să-i angajeze Într-o activitate mai stimulatoare ca vagabondajul, dar care presupunea aceeași libertate. Nu i-a ieșit, bineînțeles, din prima, a fost nevoie să-i aduc aminte ipoteza avansată cu ocazia monstruosului chef cu șampanie, caviar și copii ai străzii: ființele astea au nevoie de provocări extreme, nu de chestii cuminți, las-o mai moale cu arta, oferă-le ceva mai hard. Întâmplarea a făcut ca exact În clipa În care Îi spuneam asta În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să-l convingi și pe papa că Darwin a fost iezuit. Ei, și cum vă spuneam, cînd ajungeam la restaurant, părintele Chris O’Rourke Își scotea mai Întîi ceasul și-l punea pe masă, iar tata comanda două-trei sticle de șampanie: se știa că venim, așa că sticlele ne așteptau În frapiere mari, cu gheață. Apoi tata lua meniul - un carton mare, pe care erau trecute cele mai gustoase mîncăruri - se Încrunta, Îl privea cu seriozitate, Își dregea glasul și-i spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și am luat o cină minunată: În localul acela se serveau cotlete mari și suculente, prăjite În unt, fripturi groase cît degetul, stridii minunate și pește. Știu că sezonul era pe sfîrșite, dar ne-am Început cina cu stridii și șampanie: cred că tînărul nu prea era obișnuit cu băutura. Tata Îi tot umplea paharul și s-a Îmbătat rău de tot. Era tare caraghios și vorbea Întruna despre răspunderea pe care o avea. — E o mare răspundere să știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Sper că nu vă deranjez prea mult dacă mai preiau un comentariu din cele câteva zeci: „Vampuso de la FBI : O, ce veste miiinunatăăăă! Era să dau fuga în colț la nonstop și să cumpăr cu ultimii bani, o sticlă de șampanie. Da' nu-i nimic. Tot răul spre bine. A fost ca o alarmă, ca un exercițiu, pentru cazul în care se întâmplă de adevărat, Doamne ajută!. Uite așa înveți că e bine să ai în casă pusă bine câte o
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-i nimic. Tot răul spre bine. A fost ca o alarmă, ca un exercițiu, pentru cazul în care se întâmplă de adevărat, Doamne ajută!. Uite așa înveți că e bine să ai în casă pusă bine câte o sticlă de șampanie, că nu se știe ce motive de bucurie se iscă, și mai ales, când. Hai să sperăm că e și el măcar o dată în viață băiat serios, se ține de cuvânt și chiar dă colțu'." Urmează unul scris doar cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Altminteri ne-am împiedica și ne-am rostogoli cu toții în lac. Printre zăbrelele gardului de la Club privim terenul imens de golf pe care se preumblă sastisiți doi burtoși cu crose moi. În ultima noapte petrecută la hotel, după cina cu șampanie franțuzească și stridii, el a condus-o pâna la ușa camerei. Aici a început să se roage de ea cu lacrimi în ochi să-l lase să intre. - Ne înțelegeam în engleză, pe care el o vorbea destul de prost. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pierdea apărând și dispărând pe după cocoașele de gheață ale pieței. Își luase doar o sacoșă de mere pentru un alt început. Șarpele începuse să-și înghită coada. Mâine va fi de atunci totdeauna un ieri pentru mine. Tanti Mizi destupă șampania. Tanti Clemanza chiuie: au supraviețuit și anului ăstuia. Ciocnesc cu ei doar de formă și, cu gura plină de carnea spumoasă roșie a unui ionatan, le urez resemnat: La Mulți Ani! LXV În București e zăpușeală și nori mici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se scoseseră băncile, iar pe mesele dispuse în potcoavă tronau, acoperite cu fețe de masă, platouri cu friptane, ciozvârte, fleici, antricoate, cașcavale, înghețate și torturi cremoase cu glazuri din cele mai îmbietoare. În centrul potcoavei adăstau lăzi de sucuri, vinuri, șampanie. La asemenea agape luau parte cel puțin treizeci de educatori. Festinul se prelungea până seara, după care cei mai bazați chemau un taxi și se prăbușeau în el. Cioflingarii, majoritar tineri, care mâncaseră cel mai cu spor - să bifeze problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
te iubesc! L LVI Sala restaurantului fusese eliberată, iar în centrul ei era aranjată o masă lungă, capabilă să ridice moralul a o sută de burți. Pe platouri lungi erau frumos dispuse aperitivele. Aveam și lumânări și două feluri de șampanie. Ciorba, purceii de lapte, sarmalele și tortul supraetajat se aflau în frigidere, urmând a fi puse în valoare după sosirea invitaților. La cinci metri de masa nupțială, pe un soclu, se găsea orchestra compusă din șase țigani: acordeon, țambal, tobe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
În primul rând, pentru că nu se câștigă voturi din protestele antinucleare. Majoritatea oamenilor din această țară îi iau pe unilateraliști exact drept ceea ce sunt: o adunătură de țicniți. Se oprește ca să-i permită unui valet să le reumple paharele cu șampanie. Știi care e vestea cea mai bună pe care am auzit-o luna asta? — Bertrand Russell face șapte zile de pușcărie? — Da, asta m-a făcut să zâmbesc, recunosc. Dar eu mă gândeam mai degrabă la Hrușciov. Ai auzit probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mică încăpere intimă fusese rezervată în spatele unui restaurant foarte liniștit și scump în centrul Bagdadului. Erau doar cinci invitați: Mark, Louis, Graham, un olandez sever și un neamț gălăgios. Mâncarea era franțuzească (condamnau toți cu vehemență bucătăria din orientul mijlociu); șampania era excepțională (Roederer Cristal ’77) și din belșug. Fiecare invitat beneficia de atențiile unei micuțe chelnerițe filipineze, care chicotea și se prefăcea încântată când o mână i se strecura pe sub minijupă sau sânii îi erau frământați grosolan în timp ce încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cu chelnerița lui între primul și al doilea fel. Au lipsit aproape o jumătate de oră. După ce s-au întors, a fost rândul olandezului. În timp ce se întâmplau toate astea, reușiseră să se consume, după socoteala lui Graham, opt sticle de șampanie. Simțea nedumerirea Lucilei față de faptul că nu se purta cu ea la fel cum ar fi făcut tovarășii lui. Nu era la fel de atrăgătoare în sensul convențional precum celelalte: piele era ușor pătată și ciupită de vărsat și nu știa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de lung înainte de a coborî. Apoi, Lucila își aminti ceva și, deschizând un sertar al comodei, scoase de acolo un pachet de cărți. Nici unul nu știa un joc de cărți propriu-zis, așa că jucară câteva mâini de Snap. Mai era niște șampanie într-o sticlă de pe noptieră și în scurt timp chicoteau amândoi necontrolat. După toate strategemele, pânda, tensiunea permanentă din ultimele zile, Graham se simțea dintr-o dată eliberat: nu exista nimic pe lumea asta mai plăcut decât să joace acest joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Cozile fracurilor flutură prin aer ca rândunelele. Un tânăr care seamănă cu visătorul cântăreț al lui Caravaggio, numai că în loc de alăută poartă o tavă, execută o piruetă desăvârșită, apoi fandează stânga, forța centrifugă îi șterge tava din mână, cupele de șampanie se fac țăndări, toate deodată, pe parchetul de stejar. Izabela îi șuieră în ureche: Din cauza ta! Dar Pascal ripostează: ─ Știi ce? Bag divorț! Românii iau un aer speriat, americanii se amuză, sincer poate. Dintre toți, de neuitat va rămâne o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Macomber În timp ce-și tăia friptura. Apoi Își puse niște piure, puțin sos și ceva morcovi pe furculița Înfiptă-n bucata de carne. Cred că aș putea, răspunse Margot, mai ales când mă rogi așa frumos. — Diseară o să bem șampanie În cinstea leului, spuse Wilson. Acum e prea cald. — A, leul. Uitasem cu totul de leu. Aha, se gândi Robert Wilson, chiar nu-l slăbește deloc. Sau poate că așa Înțelege ea să se dea-n spectacol? Ce ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
terminate cu două cârlige. — Hai, du-te, Îi spuse Manuel. Țiganul intră Încet În arenă. Manuel lăsă plosca din mână și se uită la ce se-ntâmpla. Se șterse cu batista pe față. Criticul de la El Heraldo apucă sticla de șampanie caldă pe care o avea la picioare, bău o gură și-și termină paragraful: „...âmbătrânitul Manolo n-a reușit să smulgă aplauze pentru pasele lui vulgare și așa am intrat În a treia parte a sindrofiei.“ Singur În mijlocul arenei, taurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dădu semnalul ultimului act și Manuel traversă arena spre locul În care bănuia că ar trebui să se afle președintele, Într-una din lojele Întunecate. Așezat În primul rând, criticul de rezervă de la El Heraldo luă o gură mare din șampania Încălzită. Se hotărâse că n-are sens să scrie În timpul desfășurării și că va relata corrida din redacție. Și, până la urmă, ce mare șmecherie era? Doar o nocturnă. Dacă Îi scăpa ceva, o să afle totul din ziarele de dimineață. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
n-are sens să scrie În timpul desfășurării și că va relata corrida din redacție. Și, până la urmă, ce mare șmecherie era? Doar o nocturnă. Dacă Îi scăpa ceva, o să afle totul din ziarele de dimineață. Mai luă o gură de șampanie. Avea o Întâlnire la doișpe, la Maxim. Și până la urmă cine mai erau și ăștia? Puști și haimanale. O grăma’ de haimanale. Își Îndesă carnețelul În buzunar și-l privi pe Manuel, care stătea mai degrabă singur În arenă, gesticulând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o parte. Primele perne pe care le aruncară nu-l nimeriră. Și apoi una Îl nimeri direct În fața plină de sânge, În timp ce se uita spre mulțime. Veneau una după alta, repede. Cineva aruncă de aproape cu o sticlă goală de șampanie. Îl lovi În picior. Stătea acolo, privind În Întuneric, de unde veneau toate chestiile alea. Și apoi ceva fâșâi prin aer și căzu lângă el. Era sabia. O Îndreptă pe genunchi și gesticulă cu ea către mulțime: — Mulțumesc, spuse, mulțumesc. Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Erau bătrâni. — Wollen Sie trinken? Întrebă. Unul dintre ei dădu din cap și zâmbi: — Oui, monsieur. — Vorbiți franceza? — Oui, monsieur. — Ce să bem? Connais-vous des champagnes? — Non, monsieur. — Faut le connaâtre, spuse Johnson. Fräulein, Îi spuse chelneriței, vrem să bem șampanie. — De care, domnule? — Cea mai bună, spuse Johnson. Laquelle est le best? Îi Întrebă pe conductori. — Le meilleur? — Da, exact. Conductorul Își scoase din buzunarul hainei o pereche de ochelari cu rame aurite și parcurse lista. Urmări cu degetul cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]