9,382 matches
-
de declarare a zonei defavorizate; ... b) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicație, iar infrastructură este slab dezvoltată. ... (2) Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă este indicator statistic, calculat lunar, exprimat în procente și determinat prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (3) Pentru ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se iau în calcul numărul șomerilor cu domiciliul stabil în respectiva arie geografică, înregistrați la sfârșitul lunii de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125851_a_127180]
-
slab dezvoltată. ... (2) Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă este indicator statistic, calculat lunar, exprimat în procente și determinat prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (3) Pentru ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se iau în calcul numărul șomerilor cu domiciliul stabil în respectiva arie geografică, înregistrați la sfârșitul lunii de referință, și numărul populației stabile a zonei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (4
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125851_a_127180]
-
indicator statistic, calculat lunar, exprimat în procente și determinat prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (3) Pentru ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se iau în calcul numărul șomerilor cu domiciliul stabil în respectiva arie geografică, înregistrați la sfârșitul lunii de referință, și numărul populației stabile a zonei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (4) La nivel național ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125851_a_127180]
-
muncă se iau în calcul numărul șomerilor cu domiciliul stabil în respectiva arie geografică, înregistrați la sfârșitul lunii de referință, și numărul populației stabile a zonei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (4) La nivel național ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se va calcula conform aceleiași metode, prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la nivel național la totalul populației stabile cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (5) Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125851_a_127180]
-
la sfârșitul lunii de referință, și numărul populației stabile a zonei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (4) La nivel național ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se va calcula conform aceleiași metode, prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la nivel național la totalul populației stabile cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (5) Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivelul zonei și la nivel național se stabilește de Comisia Națională pentru Statistică, pe
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125851_a_127180]
-
4) La nivel național ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă se va calcula conform aceleiași metode, prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la nivel național la totalul populației stabile cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (5) Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivelul zonei și la nivel național se stabilește de Comisia Națională pentru Statistică, pe baza datelor privind numărul șomerilor, furnizate de Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională. ... ----------- Art. 1 a fost modificat de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125851_a_127180]
-
la totalul populației stabile cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (5) Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivelul zonei și la nivel național se stabilește de Comisia Națională pentru Statistică, pe baza datelor privind numărul șomerilor, furnizate de Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională. ... ----------- Art. 1 a fost modificat de art. 1 din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 75 din 16 iunie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 282 din 22 iunie 2000. Articolul 2 (1
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125851_a_127180]
-
producție, restrângerea activității de investiții, eliminarea în unele sectoare a surplusului de forță de muncă au determinat, îndeosebi în ultimul an și jumătate, o creștere rapidă a celor în căutarea unui loc de muncă; la sfîrșitul lunii octombrie a.c. numărul șomerilor a ajuns la circa 940 mii, ceea ce reprezintă 8,5% din populația activă civilă. Scăderea ofertei de produse românești la export, ca urmare, în principal, a diminuării producției industriale, prăbușirea unora din piețele noastre tradiționale, climatul economic mondial nefavorabil au
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 noiembrie 1992 privind acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
prin utilizarea disponibilităților la fondul de șomaj, mai ales în agricultură, industria alimentară, turism, servicii și producția bunurilor de consum, vor fi create noi locuri de muncă, de natură să absoarbă un număr cât mai mare de persoane din rândul șomerilor sau prin trecerea directă în aceste sectoare a celor eliberați din industrie. Pentru a asigura o mai mare mobilitate profesională a forței de muncă, în concordanță cu exigențele ce se vor manifesta pe piața muncii, vor trece cât mai curând
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 noiembrie 1992 privind acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
mai mare mobilitate profesională a forței de muncă, în concordanță cu exigențele ce se vor manifesta pe piața muncii, vor trece cât mai curând posibil, împreună cu toți partenerii sociali, la reorganizarea de fond și intensificarea activității de calificare, recalificare a șomerilor, precum și la elaborarea programelor de reconversie profesională ca urmare a restructurării activității în anumite ramuri sau zone ale țării. În domeniul salarial avem pregătire concluziile privind stadiul actual și propunerile cu privire la mecanismul ce considerăm că trebuie aplicat în perioada următoare
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 noiembrie 1992 privind acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
la art. 24 din Ordonanță Guvernului nr. 73/1999 , astfel: a) asupra diferenței dintre venitul brut din salarii realizat într-o lună la funcția de bază și următoarele sume reprezentând: ... - contribuțiile obligatorii reținute pentru pensia suplimentară, pentru protecția socială a șomerilor și pentru asigurările sociale de sănătate; - cheltuieli profesionale; - deduceri personale de bază și suplimentare, acordate în luna respectivă, după caz; b) asupra diferenței dintre venitul brut realizat într-o lună, altul decât cel de la funcția de bază, și contribuția la
HOTĂRÂRE nr. 1.065 din 29 decembrie 1999 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi asimilate acestora, realizate în anul 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126519_a_127848]
-
de către agențiile pentru ocupare și formare profesională județene și a municipiului București de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, de la direcțiile generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București și, respectiv, de la centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor se considera transferat în interesul serviciului. ... (2) Personalul prevăzut la alin. (1) își va păstra salariul de bază și celelalte drepturi salariale avute anterior, dacă va ocupa aceleași funcții, grade și trepte profesionale. ... (3) Numărul de posturi din structura Ministerului
LEGE nr. 145 din 9 iulie 1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121207_a_122536]
-
generală forță de muncă și șomaj din cadrul ministerului, respectiv cele utilizate de oficiile de forță de muncă și șomaj din direcțiile generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București, de centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor, precum și alte bunuri mobile și imobile. ... (2) Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională are drept de administrare asupra bunurilor mobile și imobile dobândite din activități proprii, subvenții, donații sau din alte surse. ... (3) Pentru dezvoltarea activităților proprii, autoritățile publice
LEGE nr. 145 din 9 iulie 1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121207_a_122536]
-
cu nevoi speciale etc. 2. Atribuțiile îngrijitorului la domiciliu sunt cele prevăzute în fișa de atribuții. 3. Calificarea de îngrijitor la domiciliu se obține după absolvirea cursurilor de pregătire teoretică și practica. 4. La cursuri se pot înscrie persoane adulte, șomeri și persoane provenite din alte categorii de personal disponibilizat, precum și alte categorii de persoane care doresc să practice această ocupație. 5. Cursurile se organizează de către ministerele implicate, prin organismele teritoriale abilitate prin lege. 6. Cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului de
ORDIN nr. 356 din 31 mai 1999 privind aprobarea Programului de pregătire pentru practicarea ocupaţiei de îngrijitor la domiciliu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125034_a_126363]
-
să practice această ocupație. 5. Cursurile se organizează de către ministerele implicate, prin organismele teritoriale abilitate prin lege. 6. Cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului de pregătire (plata lectorilor, utilizarea spațiilor etc.) vor fi asigurate din taxele plătite de cursanți, iar pentru șomeri și persoanele provenite din alte categorii de personal disponibilizat contravaloarea cursului va fi asigurată de către Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională, în condițiile legii. 7. Cursurile se desfășoară în sistem modular, astfel încât accesul la curs să fie permis tot
ORDIN nr. 356 din 31 mai 1999 privind aprobarea Programului de pregătire pentru practicarea ocupaţiei de îngrijitor la domiciliu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125034_a_126363]
-
mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar, că o anumită rată a conformismului nu se datorează neapărat unei apartenențe etnice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de ani ajunsesem să fiu "FEMEIA", "mama, soția/soțul", dar nu copilul. Tatăl meu și-a pierdut serviciul din nou, de data asta din cauza alcoolului. Dacă prima dată postul lui de subinginer dintr-o fabrică comunistă a fost restructurat, fiind șomer pentru mulți ani, cel de-al doilea post de electrician l-a pierdut pentru că șocul provocat de boala mamei l-a făcut să nu se mai poată controla deloc și să ajungă să meargă beat la serviciu. Am fost încă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Forțelor Aeriene cunoscuseră în 1965 astfel de manifestări (idem, 581). În literatura de specialitate există o tendință de a asocia apariția teribilismelor cu indivizii care sunt, într-un fel, detașați de segmentele stabile ale societății, cum ar fi adolescenții sau șomerii. Aceștia se implică în episoadele pasagere ale comportamentelor isterice fie din cauză că nu au mijloacele instituționalizate necesare de a-și face auzite opiniile, fie în cazul în care necesitățile lor sunt reprimate de autorități sau de către părinți. Pentru Orin E. Klapp
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu ÎRA ar fi murit de fapt ca urmare a unor accidente. 6.2. Resursele umane ale PÎRA La începutul anilor 1970, autoritățile britanice au crezut că membrii ÎRA se aflau la periferia societății nord-irlandeze și a comunității catolice (huligani, șomeri etc.). James Glover, comandantul general al forțelor militare britanice staționate în Irlanda de Nord, a fost desemnat să întocmească un raport despre ÎRA. Acest raport secret a fost interceptat de ÎRA și a fost publicat la 21 februarie 1978 în ziarul sud-irlandez
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
fabricat sau serviciul prestat, profesia... Aceste dimensiuni au fost validate printr-o analiză factorială realizată pe date culese de la 1800 de persoane (Harpaz, 1986). Analiza empirică permite regăsirea lor la grupuri foarte diverse în planul componenței (pensionari, cadre didactice, muncitori, șomeri, lucrători temporari, studenți, ingineri). În lucrări mai recente, Estelle Morin (1997), pornind de la analiza unei vaste literaturi, definește sensul muncii prin trei dimensiuni. 1.5.1. Semnificația Prin "semnificație" înțelege reprezentarea muncii și caracterul ei central. 1.5.2. Orientarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
este, pentru victimele crizei, în primul rând instrumentală (asigurarea traiului). Nu se pune problema unor valori expresive precum căutarea dezvoltării și realizării personale. Alte cercetări (Joulain, 1995) demonstrează că valoarea muncii nu a scăzut pentru tinerii în situație precară (tineri șomeri) sau pentru persoanele angajate pe contracte de solidaritate (Joulain, Mergault, Prim, 1998). Toate rezultatele converg în a stabili că o centralitate puternică a muncii răspunde unei situații de lipsă. Vom vedea că ea este afectată și de variabile culturale și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
2), am subliniat că separația dintre muncă și viața din afara muncii și-a pierdut din forță... Acest lucru justifică locul capitolului de față într-o carte de psihologie socială a organizațiilor. 1. Definiție și repere Biroul Internațional al Muncii definește șomerul prin trei condiții: trebuie să nu muncească (este o condiție strictă: definiția exclude orice persoană care a muncit câteva ore în perioada de referință); trebuie să fie absolut disponibil pentru a munci și să fie apt, în fine, trebuie să
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
baza criteriilor fixate de BIM: • șomajul le afectează mai mult pe femei decât pe bărbații; • șomajul îi afectează mai mult pe tineri decât pe cei vârstnici; • șomajul este legat și de nivelul educației. De exemplu, în 1997, 20,9% dintre șomeri nu aveau o diplomă superioară bacalaureatului (sursa: INSEE); • două categorii socioprofesionale sunt mai expuse: muncitorii și funcționarii: în 1977 (sursa: INSEE), șomajul era de 5,1% în rândul cadrelor, față de 15,8% printre muncitori. Evoluția locurilor de muncă în Franța
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
interior. Cercetătorii au scos în evidență faptul că, treptat, șomajul duce la o reducere a activităților sociale, la o dezintegrare a reperelor temporale, la conflicte familiale, la demoralizare, depresie, apatie, descurajare și pasivitate... după o lungă perioadă de inactivitate, unii șomeri se refugiau în alcoolism. Aceste rezultate subliniază așadar efectele negative ale șomajului. Jahoda va regăsi rezultatele proprii în altă cercetare sociografică, în Țara Galilor, în timp ce Lazarsfeld va avea posibilitatea, în aceeași perioadă, de a le verifica în SUA. Cercetările asupra șomajului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
orientare, șomajul este definit ca o pierdere; dar el poate cuprinde și aspecte pozitive pentru individ. Un studiu realizat în Bulgaria de Kotzeva și Todorova (1994) încearcă să identifice consecințele pozitive și negative. Autoarele propun unui număr de 100 de șomeri o listă cu nouă consecințe pozitive și nouă consecințe negative ale șomajului, întrebându-le ce efecte resimt (pentru fiecare categorie trebuie date 3 răspunsuri). S-au obținut următoarele rezultate: la nivelul efectelor nefaste, respondenții indică în odine descrescătoare a importanței
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]