7,853 matches
-
PROZA SCURTA Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului DORIN RADU (Bucuresti) - PREMIUL III la Concursul International "MEMORIA SLOVELOR", editia a II-a, 2016 - Sectiunea PROZA SCURTA METRIX Mare vedetă locală, Metrix, țigan frumos din Broscărie, se plimba prin central orașului, pe interzis, în Mercedesul său de colecție, decapotabil, alb, bot de cal, model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
-A, 2016 - SECȚIUNEA PROZA SCURTĂ, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. DORIN RADU (București) - PREMIUL III la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTĂ METRIX Mare vedeta locală, Metrix, țigan frumos din Broscărie, se plimba prin central orașului, pe interzis, în Mercedesul sau de colecție, decapotabil, alb, boț de cal, model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
dă un aer de bărbat ajuns. În gură are un trabuc aprins. Cand zâmbește, zâmbește cu ... Citește mai mult DORIN RADU (București) - PREMIUL III la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTAMETRIXMare vedeta locală, Metrix, țigan frumos din Broscărie, se plimba prin central orașului, pe interzis, în Mercedesul sau de colecție, decapotabil, alb, boț de cal, model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Trupul de nimfă se unduie, Sub palme tremurânde... În ochii triști se-aprind scântei Și se scurg lacrimi fremătânde... Treizeci de ani nimeni nu știe Cine-i femeia în năframă... Doar pictorul bătrân și-aude Inima, pulsând în ramă! LEGENDA ȚIGANILOR Casă, le este pădurea... Acoperiș, bolta cu stele... Acolo își duc "țiganii" traiul... Vremuri bune, vremuri rele... Nu au aproape mai nimica, Dar nu duc grija zilelor... Vinul le dansează în sânge Sub coardele viorilor... Și chiar dacă, din întâmplare Mai
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
aprind scântei Și se scurg lacrimi fremătânde... Treizeci de ani nimeni nu știe Cine-i femeia în năframă... Doar pictorul bătrân și-aude Inima, pulsând în ramă! LEGENDA ȚIGANILOR Casă, le este pădurea... Acoperiș, bolta cu stele... Acolo își duc "țiganii" traiul... Vremuri bune, vremuri rele... Nu au aproape mai nimica, Dar nu duc grija zilelor... Vinul le dansează în sânge Sub coardele viorilor... Și chiar dacă, din întâmplare Mai izbucnește căte-o ceartă... Noaptea-s ca frații, lângă foc... Luna, domnește peste
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
Vinul le dansează în sânge Sub coardele viorilor... Și chiar dacă, din întâmplare Mai izbucnește căte-o ceartă... Noaptea-s ca frații, lângă foc... Luna, domnește peste șatră... Într-un colț, sub un stejar, Lângă un foc pălpăitor, Povestește o bătrână "Legenda țiganilor"... "Dumnezeu, stăpân pe ceruri, S-a gândit ce-i de făcut... Cum să aducă un om pe lume... Și-a plămădit un trup de lut... L-a băgat într-un cuptor... Dar nu prea a avut răbdare.... Și s-a
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
de cărbune... Ochii , dansând sub gene dese... Și un zâmbet ce răpune... I-a pus în mână, o vioară, Doi galbeni și un arcuș... În piept, o inimă fierbinte, Și-n minte....un spiriduș... I-a spus: De astăzi înainte... Țigan pribeag...asta ți-e viața... Îți vei câștiga mâncarea Cu vioara și romanța..." "Așa a fost"...spune bătrâna... "De-a lungul anilor... Și așa va continua Legenda Țiganilor"! Referință Bibliografică: FANTEZIE SI LEGENDA / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
fierbinte, Și-n minte....un spiriduș... I-a spus: De astăzi înainte... Țigan pribeag...asta ți-e viața... Îți vei câștiga mâncarea Cu vioara și romanța..." "Așa a fost"...spune bătrâna... "De-a lungul anilor... Și așa va continua Legenda Țiganilor"! Referință Bibliografică: FANTEZIE SI LEGENDA / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1695, Anul V, 22 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ada Segal : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
vieții.... Am iubit un meteorit, Strălucitor, dar fără suflet... Ce-o viață-ntragă m-a rănit... Dacă va face ântâmplarea Să citești poema mea... Vei ști...să te iubesc pe tine... A fost cum sa iubesc o stea. VOI UITA Un țigan și o vioară, O țigară și un pahar... Și în fiecare seară Sub același felinar... Să mă scufund iar în vârtejul Care trage tot la fund... Să mă rotesc în val de ape Secretul mării să-l pătrund... Îngeri, demoni
ALE VIETII VALURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379609_a_380938]
-
sau iudei... Prin urmare, mozaicii zilelor noastre neavând nimic în comun cu evreii biblici, ar trebui desemnați în continuare prin termenul vechi și expresiv de jidani, care este tot așa de puțin ofensator ca englezescul Jews sau franțuzescul Juifs. N.B.Țiganii din România postdecembristă, sătui până peste cap de vechiul etnonim (aproximativ același în toate limbile europene pentru lăbărțatul neam gitănesc), au pretins că sunt romi și că așa este normal să li se spună în acte și în adresarea cu
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
exemple de sinonime: „ROM„ - este numele masculin pe care rromii și l-au atribuit ei înșiși, care înseamnă . Folosesc de asemenea ROMNI, la feminin, si Romă, la plural masculin și feminin. Termenul de “ROM” este atribuit rromilor din Europa centrală. Țigan - din cuvântul grec „athinganos”, care înseamnă “acel care nu vrea nici să atingă, nici să fie atins >. GITAN - aceștia au ajuns în Grecia în secolul IX, rromii regrupându-se în Peloponez, la poalele muntelui Gype. Mai tarziu, voiajorii italieni au
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
gaj, iubitulSă-mi dea nemărginirea cuvintelor nescrise.Ma-ntorc apoi în timpuri să sorb din amintire, Un strop de nemurire, un pic de infinit, Să umplu cu speranță dorință și-mplinire,Acele riduri goale ce chipul mi-a umbrit.... XVII. ȚIGANUL..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1678 din 05 august 2015. Un țigan din Ruginoasa, om sărac bătut de soartă, Ce își completa venitul cu cerșeli din poartă-n poartă, Într-o zi de joi spre vineri neavând ce
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
din amintire, Un strop de nemurire, un pic de infinit, Să umplu cu speranță dorință și-mplinire,Acele riduri goale ce chipul mi-a umbrit.... XVII. ȚIGANUL..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1678 din 05 august 2015. Un țigan din Ruginoasa, om sărac bătut de soartă, Ce își completa venitul cu cerșeli din poartă-n poartă, Într-o zi de joi spre vineri neavând ce să mai fure, A luat din cui securea și-a plecat înspre pădure. Era
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
poartă-n poartă, Într-o zi de joi spre vineri neavând ce să mai fure, A luat din cui securea și-a plecat înspre pădure. Era început de iarnă, frig și soba lui de lut, Nu văzuse încă focul, deci, țiganul abătut, S-a decis să fure vreascuri în pădurea de pe deal. Avea el un loc anume, unul foarte special, Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac. Când, în față îi apare unul mare, un malac, Ce c-
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. Citește mai mult Un țigan din Ruginoasa, om sărac bătut de soartă,Ce își completa venitul cu cerșeli din poartă-n poartă,Într-o zi de joi spre vineri neavând ce să mai fure,A
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. Citește mai mult Un țigan din Ruginoasa, om sărac bătut de soartă,Ce își completa venitul cu cerșeli din poartă-n poartă,Într-o zi de joi spre vineri neavând ce să mai fure,A luat din cui securea și-a plecat înspre pădure.Era
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
poartă-n poartă,Într-o zi de joi spre vineri neavând ce să mai fure,A luat din cui securea și-a plecat înspre pădure.Era început de iarnă, frig și soba lui de lut,Nu văzuse încă focul, deci, țiganul abătut,S-a decis să fure vreascuri în pădurea de pe deal.Avea el un loc anume, unul foarte special,Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac.Când, în față îi apare unul mare, un malac,Ce c-
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat?-Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i...Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui.Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măligaSpune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga.... XVIII. M-AM NĂSCUT ÎN DICTATURĂ, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1677 din 04 august 2015. M-am născut în dictatură și eram de ură ros! Nu puteam uita la stele, că aveam
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
distrugere a suflețelelor lor pure și a onoarei rome. Fata romă trebuie să fie virgină SUFLETEȘTE, nu doar trupește. Onoarea casei stă în puritatea sufletească a fetei rome. Doamna Tesăr, dumneata ai văzut vreodată o Fecioară? Jignești întreaga etnie a țiganilor! Chiar dacă ar fi fost așa, aceste lucruri trebuia să le oprești! Antropologie lingvistică zero. Doamna Tesăr este prezentată ca mare cunoscătoare de cultura romilor: Este interesată de manifestări contemporane ale unor teme clasice din antropologia socială precum rudenia și căsătoria
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
declarînd că înseamnă și "om". Eronat doamnă. La "om" noi zicem "manush", ca orice indian. Domana Tesăr descrie numele instituțiilor care i-au finanțat cercetarea: Wadsworth International Fellowship from Wenner Gren Foundation, UCLResearch Bursary, Ratiu Foundation Fellowship. Concluziile mele de țigan, ca urmare a lecturării articolului doamnei Tesăr Dacă nu aș fi un cercetător, ci doar un țigan simplu, și aș citi articolul, aș fugi de romii cortorari din Baleni. Doamna Tesăr este sclava a stereotipurilor și le întruchipează, le actualizează
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
descrie numele instituțiilor care i-au finanțat cercetarea: Wadsworth International Fellowship from Wenner Gren Foundation, UCLResearch Bursary, Ratiu Foundation Fellowship. Concluziile mele de țigan, ca urmare a lecturării articolului doamnei Tesăr Dacă nu aș fi un cercetător, ci doar un țigan simplu, și aș citi articolul, aș fugi de romii cortorari din Baleni. Doamna Tesăr este sclava a stereotipurilor și le întruchipează, le actualizează. NEAGĂ existența etniei rome , a culturii romilor, dar și a meșteșugurilor țigănești(4). În acest caz, nici
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
dar și a meșteșugurilor țigănești(4). În acest caz, nici doctoratul ei NU EXISTĂ, pt că romii nu există. Cătălina Tesăr îi prezintă pe romi în fața Europei civilizate ca pe niște animale. Oricare cetățean european va citi pe internet că țiganii sunt niște animale unde se poate practica turismul sexual. Doamna Tesăr GENERALIZEAZĂ pe baza unui caz izolat, dacă va fi existând o așa comunitate de romi. Domnule Yaron Matras, cu doctorate ca acela al doamnei Tesăr se construiesc politicile de
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
adoptarea (subtiliZarea identitară!) numelui de ROM. Mai pe scurt de VOTANGII. Ai cui votangii? Ai oricărui partid care oferă o ciorbă de burți sau un cârnaț și două ouă. Iată alineatul în care PĂRINTELE ONGISTICII "RROME" recunoaște că au reușit țiganii kahstale, nu romii autentici, precum și ideea principală a oricărui ONG rrom, aceea de a schimba numele de țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
oferă o ciorbă de burți sau un cârnaț și două ouă. Iată alineatul în care PĂRINTELE ONGISTICII "RROME" recunoaște că au reușit țiganii kahstale, nu romii autentici, precum și ideea principală a oricărui ONG rrom, aceea de a schimba numele de țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
și două ouă. Iată alineatul în care PĂRINTELE ONGISTICII "RROME" recunoaște că au reușit țiganii kahstale, nu romii autentici, precum și ideea principală a oricărui ONG rrom, aceea de a schimba numele de țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]