16,458 matches
-
patul unde va cădea doborât de lupta cu îngerul (fie, și alcoolul...). Asemenea celui atotputernic, se retrage în sine până la un punct, tocmai pentru ca iubirea să fie posibilă: „te privesc și părul tău crește, crește/ se unduie ca fumul de țigară./ ochii îți ard și părul tău/ se desface în rotocoale/ ca fumul de țigară./ eu mă fac mic. mă rătăcesc/ ca o sălbăticiune./ atenție, fumatul e dăunător/ spun și eu așa./ în timp ce ne ținem în brațe/ prizăm trupurile noastre, ne
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
atotputernic, se retrage în sine până la un punct, tocmai pentru ca iubirea să fie posibilă: „te privesc și părul tău crește, crește/ se unduie ca fumul de țigară./ ochii îți ard și părul tău/ se desface în rotocoale/ ca fumul de țigară./ eu mă fac mic. mă rătăcesc/ ca o sălbăticiune./ atenție, fumatul e dăunător/ spun și eu așa./ în timp ce ne ținem în brațe/ prizăm trupurile noastre, ne drogăm./ spun și eu așa,/ drogurile sunt un pericol./ până la urmă totuna,/ părul tău
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
acest sens, el face parte din familia poeților Acosmei și Ciupureanu, minus o anumită turpitudine maniacală, concrescentă a personajelor poeziei celor doi. Ceea ce vede Jurebie chiar și atunci când scrie poeme de amor este o constelație a nefericirii, ca tot atâtea țigări aprinse în noaptea singurătății personale, miriade de suflete incendiate de la un foc departe de a fi sacru: „poate ești în bucătărie /și eu n-am deschis ușa care trebuie/ sau în baie. în spatele oglinzii./ poate ești pe hol. pleci sau
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
un foc departe de a fi sacru: „poate ești în bucătărie /și eu n-am deschis ușa care trebuie/ sau în baie. în spatele oglinzii./ poate ești pe hol. pleci sau vii.// pe covorul din dormitor/ mă împiedic de tine./ o țigară arde pe balcon/ n-am spus că ești tu acolo.// milioane de mucuri aprinse în noapte./ de vieți care ard./ se fumează în draci./ fiecare cu speranța lui.” (vieți) Atunci când singurătatea sa plăsmuiește o femeie care să-i fie alături
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
printre principalele ocupații ale acestora. Prezent, luni, într-un control pe Litoral, ministrul turismului, Florin Jianu a putut să-și dea seama cum se pregăteau "vamaioții" pentru petrecerea de 1 Mai. Înconjurați de pet-uri de bere și pachete de țigări, aceștia erau strânși în grupuri, așezați pe asfalt și, de plictiseală, se dezbracă și le arată organele genitale trecătorilor, scrie click.ro. Despre o asemenea imagine a avut parte chiar ministrul turismului aflat în inspecție, pe Litoral. La ieșirea din
Primire șoc în Vama Veche pentru ministrul Turismului, Florin Jianu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33769_a_35094]
-
aici e unul în care voința însăși e anulată, iar individul adoptă o postură, așa zicând, minerală: „forfota portavioanelor/ pe încălțările mele de lucru/ muștele se pregătesc de decolare// oamenii vin se așază lângă mine/ lasă în urma lor mucuri de țigară/ hârtii înnegrite de cifre/ cu zerouri mari școlărești/ sume în dolari macheta marelui oraș/ o bucată de plastic tocit/ de atâtea mângâieri și atingeri// n-am niciun chef să mă ridic de aici/ mă uit în continuare la muște/ ca
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
Zarifopol, un alt mare prieten, publică, în Adevărul literar și artistic, o evocare la douăzeci de ani de la moarte, în care-l vedem pe Caragiale fumând compulsiv, în ziua de iunie când avea să dispară (neverosimil, spune Zarifopol), optzeci de țigări. Pe creierul lui perfect alcătuit, după comentariul medicului legist, arterioscleroza se așezase fără milă. Și totuși, în ciuda biologiei, Caragiale tăcând o noapte întreagă, cât Zarifopol l-a priveghiat, este de neconceput. Că el, în spirit, nu va tăcea un secol
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
aici, dar pe cel de la p. 53 l-am mai citit, chiar în romanul la care m-am referit mai sus. Le-a fost citit (dacă e să dăm crezare „stenogramelor”) colegilor de cameră, în iunie 1977: „D. (aprinzându-și țigara): Mersi. Apropo de țigară, am să-ți recit o poezie de-a mea relativ la aceasta... Sunt curios ce părere ai. Ce părere vei avea despre final... I.S.: Dacă scrii și replica asta n-ai s-o mai termini niciodată... D.
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
de la p. 53 l-am mai citit, chiar în romanul la care m-am referit mai sus. Le-a fost citit (dacă e să dăm crezare „stenogramelor”) colegilor de cameră, în iunie 1977: „D. (aprinzându-și țigara): Mersi. Apropo de țigară, am să-ți recit o poezie de-a mea relativ la aceasta... Sunt curios ce părere ai. Ce părere vei avea despre final... I.S.: Dacă scrii și replica asta n-ai s-o mai termini niciodată... D.: Nu, deși e scurtă
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
replica asta n-ai s-o mai termini niciodată... D.: Nu, deși e scurtă... (recită poezia): Ceea ce-ți cer eu, iubito,/ e ca niciodată să nu mă/ admonestezi când cer un foc/ unui trecător/ și nici atunci când/ îmi scutur țigara în ritm/ de blues... R. Bucur (din pat): Dac-o mai citești la mulți, cu siguranță c-ai să ne înnebunești pe toți.” Este posibil, așadar, ca în aceeași situație să se afle mai multe poeme de aici: eboșe numai
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
avea un grad de dificultate ridicat... Atâta timp cât tinde să zărească și să atingă apoGeul, de ce nu??... Îmi place să cred că un “G” veritabil ar alege ca prieten o carte de Matei Vișniec în locul Elenei Băsescu. Și că în locul unei țigări ar alege creionul. Cât despre controversata dezbatere (cine știe, cunoaște!) despre ce am alege, dintre o carte bună și o femeie frumoasă.... las la latitudinea potențialilor “G”subiect de meditație...)! Astrid Corina Bagireanu
A FI SAU A NU FI “G”.... In: APOGEUL ARHITECTURĂ ȘI DESIGN by COLEGIUL NATIONAL „OCTAV BANCILA“ - IASI () [Corola-journal/Journalistic/326_a_562]
-
situații de criză, înțelegi că nu este o eroare conjuncturală, este adevărul despre acești guvernanți. O gașcă de șmecheri a pus mâna pe țară! Puteau să își facă un Cazino, puteau să aibă un club de noapte, puteau să traficheze țigări, puteau cu banii astfel câștigați să fie acum la Monte Carlo sau în Dubai, dar, ghinionul nostru, ei conduc țara! Nu înțeleg ce au de făcut și nici de ce ar trebui să facă anumite lucruri. Adică, dacă nu este treaba
Elena Udrea, despre USL: O gaşcă de şmecheri a pus mâna pe ţară () [Corola-journal/Journalistic/32823_a_34148]
-
să se suprime. Sergiu zâmbi din nou; îi făgădui că �va studia chestiunea". Burdea ieși, în sfârșit, obidit, îndoit, ca și cum ar fi dus în spate destinul neamului întreg. Pe scară îl întâlni pe Ilarie, rotund, tuciuriu, cu un muc de țigară lipit de un colț al gurii, privind, ca de obicei, lateral. - Dragă Ilarie, suspină el extatic, aseară am avut una din cele mai puternice emoții; ședeam cufundat în meditațiile mele obișnuite, cu foaia de hârtie albă dinainte, așteptându-mi inspirația
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
-mi restul vieții ortodoxiei. Când mă trezii, plin încă de lumina cerească, ca de un polen divin, am scris un psalm de mulțumire lui Dumnezeu, povestind și viziunea, adevărata cale a Damascului. Privind tot pieziș și scuipându-și mucul de țigară pe treptele de marmoră, Ilarie îi strânge moale mâna, fără convingere și cu teama ca să nu se apuce și Apostol Burdea să vadă îngeri. - Cam târziu, dragă. Dar, în sfârșit. Să vedem. Dă-o la Ara. Burdea plecă amar, obidit
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
de vînzare soda (sifon la sticlă de plastic), dar nu și apă minerală. Motivul: nu există un izvor în țară, iar turcii nu vor să importe nimic. Totul se fabrică aici, sub licență sau după rețete proprii, de la băuturi și țigări pînă la mașini de mai toate mărcile. Ca să ajungi în Antalia ai nevoie de avion. Costisitor, dar comod. Pe coasta Mediteranei au înflorit, în doar cîțiva ani, numeroase cluburi, în care vilegiaturiștii și personalul formează o comunitate care, vreme de
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
mână... Deocamdată, îl prezint cititorilor României literare cu două schițe. Antologice. Radu Aldulescu No man's land Faianță și Grasu stau sprijiniți de perete, în pat, într-o cameră igrasioasă, cu pete de la inundații vechi prin colțurile tavanului. Fumează o țigară cu hașiș. Deasupra capetelor lor, pe perete, este atârnat un afiș înfățișându-l pe Einstein, sub care scrie: "Vreau să aflu gândurile lui Dumnezeu. Restul sunt detalii". Dedesubt, cineva a mâzgălit stângaci un alt gând, probabil tot al fizicianului: "Ca să
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
scot în lume și-o să-i trag zece copii, și-o să trăim ca boierii, o s-o iau de nevastă și-o s-o iubesc și n-o s-o las, bă, n-o s-o las... n-o s-o las... Faianță tace. Țigara fumegă, aproape stinsă. Amândoi privesc nemișcați o fotocopie înrămată după "România revoluționară" a lui Rosenthal... Șoferul Abrașa are 28 de ani, un nume scurt, un mestecău mare și o pasiune și mai mare: mașinile. În parcarea încinsă de soarele care
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
Abrașa are 28 de ani, un nume scurt, un mestecău mare și o pasiune și mai mare: mașinile. În parcarea încinsă de soarele care acum a intrat în nori, privește cu ochii mari o mașină scumpă. O bijuterie. Tacticos, stinge țigara, strivind-o fără nici un fel de grabă cu talpa pantofilor săi noi-nouți. Scoate apoi o pereche de mănuși chirurgicale. Desface încet punguța de plastic, le scutură bine și și le pune - întâi una, apoi pe cealaltă. Se uită apoi discret
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
a înserat... Muzica lui Ceaikovski se pierde în praful drumului, stârnit de bolidul care dispare în câteva clipe cu totul... În oraș, Abrașa oprește artistic lângă o bordură. Faianță se uită amuzat la mașină, în timp ce Abrașa coboară, își aprinde o țigară și abia apoi îi întinde cheile lui Faianță. - Ia, moșule! Ai grijă de ea. E fierbinte și sălbatică. Face o pauză înainte să continue. - Vezi... vreau s-o duc înapoi dimineața... - o mângâie - ...e o bijuterie. - Bine, sandilăule...
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
figurație prin mai multe producții cinematografice și are oricînd la el un scenariu ori o piesă de teatru, pe care ți-o citește contra unei sume modice, din care să-și ia și el o vodcă plus un pachet de țigări. Maria, cea mai în vîrstă prostituată din zonă, stă la aceeași masă cu Flaviu. Sunt prieteni. Maria e țigancă, dar de oraș, adică nu se amestecă niciodată cu pirandele în fuste colorate, fumează folosind un țigaret subțire și are o
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
unde, la "Lumina", am văzut filmul sovietic "Ciuk și Ghek". Îmi amintesc de parcă ieri s-a întâmplat. Apoi am băut și bere, la "Gambrinus", în vecinătate, rămânându-ne din cei zece lei puși la bătaie cât să ne cumpărăm și țigări. A doua zi apăru, într-adevăr, Fănuș Neagu, căci el era vânzătorul de pepeni salvator, o namilă blondă cu alură izbitoare de rusnac. De pe urma acesteia s-a ales, peste ani, cu un rol într-un film de Andrei Blaier, acela
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
nu mai fumez", a răspuns el și a plecat. Peste o jumătate de oră au venit securiștii și l-au arestat pe Corneliu Coposu și pe Serghie. Asta mi-a povestit-o Vinea, adăugând că dacă rămânea să fumeze acea țigară americană, îl ridicau și pe el. Atunci, după război, se lăsase de fumat și nu l-a mai reluat niciodată. Ce date cunoașteți cu privire la epurarea din presă a lui Vinea? Vinea fusese președintele sindicatelui ziariștilor sau, cum se numea exact
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
în gară Mînca semințe prăjite De bostan Am strigat-o dar ea S-a pierdut în mulțime Mi s-a părut apoi Că Fumînd tăcută Mă spionează Din spatele castanilor uzi O zi îndepărtată Privind pădurea de stejari vuind Cu o țigară umedă în colțul gurii Degeaba ar ieși de-acolo Ca o copilă proastă Cu părul încîlcit Sălbăticită de însingurare O zi îndepărtată din copilăria ta Și te-ar privi rugătoare Ce ai putea să faci cu ea Ai risca să
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
Alexandru Dohi Vedeam tuturor de mâncare grație afară ningea amenințător și romantic era o perfectă transpunere a lui mahler pentru surzi era una din acele nopți rotunjite de insomnie cu fum de țigară și vin și visare în fața hărților pătate cu ceai verde prin febre gălăgioase rătăceam agățat de gânduri abrupte dorințe alunecoase mult ninse cu sentiment din frigul întrebare scenele unor situații de viață se perindau odată cu fulgii de zăpadă prin fața geamului
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
valurile mării negre ciorapii virginiei wolf cocoașa lui lichtenberg mistria cu care minerva chira și-a reconstruit casa dărâmată de o mașină cuțitul lui tzara împlântat în litera d pistolul lui jarry dintele lui chichere găsit într-o fântână o țigară și manșetele lui bruno k. öijer briciul lui ekelöf gunnar lădița cu nisip a lui mazilescu umbra lui dan damaschin la cluj fotografiată de jean pop într-o ninsoare din praf de cristal pianul lui zanca cu urme de pahare
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]