35,844 matches
-
Târgu Mureș, cinci lei per bucată și cetățenii îi aduc pe câinii comunitari, pentru că sunt prieteni cu ei, la centrele de achiziții căței. În șase luni de zile nu o să mai vedeți un câine fără stăpân în București. După ce se adună câinii, ei intră în centrele-tampon de precolectare a cățeilor, centre care există și acum în sectoarele 1, 3 și 6, unde sunt preluați de Vier Pfoten. Vier Pfoten îi cipează, îi castrează, îi deparazitează, îi ține 15 zile în custodie
Planul lui Prigoană pentru a scăpa de maidanezi () [Corola-journal/Journalistic/44796_a_46121]
-
minute, când își ridică privirea, în birou nu mai era nimeni. Gheorghe plecase încet, așa cum, de altfel, și intrase cu o oră în urmă. Afară se întunecase, cu toate că mai erau câteva ore până să se lase noaptea: nori negri se adunaseră peste întregul oraș. În stradă, Tălparu îi făcu semn șoferului să plece. O porni pe jos, dar se opri la prima intersecție, neștiind parcă ce are de făcut sau încotro să o apuce. În sfârșit, păru să se fi hotărât
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
l-ar fi schimbat pe primar, adică pe Dumbrăveanu. Au adus tot un bețivan, un fost învățător care fusese dat afară din învățământ. De ce? De bun ce era! La două-trei zile după Crăciun, Chetraru, adică acel profesoraș în rezervă, a adunat oamenii la o ședință ad-hoc. A vrut să o țină la primărie, dar femeia de serviciu nu i-a dat voie. L-a amenințat că-i rupe picioarele și l-a trimis la bufet. El a luat-o de bună
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
că demersul fusese doar o pierdere de timp și de energie. Din când în când, mai primeam câte o povestire care-mi dădea speranțe, apoi altele zece care făceau ca proiectul să-mi pară o utopie. Până la urmă s-au adunat. Toate astea de-aici. Există autori cărora le-am cerut câte zece variante de titlu, pe alții i-am pisat la cap să-și scurteze povestirea. Acum grupul Ficțiuni Reale continuă să existe, chiar dacă și-a îndeplinit misiunea imposibilă - cartea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
la doi metri sub zăpadă. Aproape de noi văd o fată, probabil de vârsta mea. Ține în mână o plăcuță de înmatriculare, a fost în cealaltă mașină. Are câteva zgârieturi și nu spune nimic. Salvarea nu vine, o fi plecată să adune bețivi și babe nevrotice. Pe lângă locul accidentului trec mulți cunoscuți, am senzația că tot nenorocitul de sat a ieșit la plimbare. Mai oprește o mașină din care iese colega mea de bancă din generală. N-am mai văzut-o de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
trăs nise-n cap. Mi-am dat sea ma că tutuitul acela nu era în stare să mă salveze atunci. Evident că-mi oferea cu drag altceva, având în vedere că berea cea mai ieftină se epui zase. M-am adunat și l am întrebat, calmă, ce altceva mai are. Nu am uitat de atitudine și mi-am arcuit sprân cenele, între bătoare. Mi-a oferit bucuros o sticlă de Y, pentru care am mai scos vreo doi lei din buzunar
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mea. Târfă moartă de foame, în blugi vechi și hanorac. O uit imediat. Dau fade out privirii și mimicii speciale pe care le iau în caz de defilare feminină și mă întorc la computer. Stăteam în pat ieri-noapte, cu mâinile adunate sub cap, și lângă mine dormea tipa asta frumoasă pe care o cunoscusem cu câteva ore în urmă la cina amicului Dorian. Fata e fotograf la un ziar central și a insistat să-și folosească aparatul imediat ce și-a aruncat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
putut trece acum pe strada asta, s-a întâmplat să treci tu. Și nu spui nimic. Dar eu nu mai respir, și amețesc, și tot pământul se învârte cu mine. Îmi curg milioane de lacrimi odată, toate câte s-au adunat, îmi bate inima atât de tare, încât simt că o să-mi spargă pieptul, am o durere as cu țită în tot corpul, în fiecare celulă, simt toată neli niștea, tot dorul, toată ciuda, toată frustrarea și, mai ales, toată vina
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dorință de a nu-și pierde imaginea. Pentru cine și de ce, nu s-au Întrebat și nici nu-și fac probleme În acest sens. Se cred nemuritori. Asta este nenorocirea lor, chiar dacă li s-au rupt buzunarele de cât au adunat. Am asistat, de asemenea, la lupte interminabile și disperate ale unor pensionari inimoși și cu temeinice cunoștințe În domeniu care au Încercat pe la diferite emisiuni televizate, chiar și la "Recurs la morală" (mare cuvânt morala asta dom'le!), să demonstreze
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
dacă este vinovat sau nu, În final nu asta contează, ci faptul că se dau exemple, nenumărate, zilnic și cetățeanul "simplu" trebuie să știe că nu are voie să Încalce legea care-i Îndrăgește numai pe marii spoliatori ai averilor adunate cu trudă de "simplul cetățean". Și ce dragoste mare Între legislația noastră și cei câteva zeci de mii de "sus". Se pedepsesc chiar și justițiarii mai "de jos" care Încearcă să urmeze exemplul celor "de mai sus". În rest totul
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste." E Mircea, e Mihai, e Decebal, e Zamolxe, e Ștefan, e Bolintineanu, e Coșbuc, e Eminescu, sunt toți adunați la hotarul nostru, cu noi, În noi, În jurul nostru și cu ei, prin noi, Învingem, pentru că de-a lungul veacurilor n-am vrut decât dreptul nostru la libertate, lumină, adevăr, pentru că am luptat pentru ele numai cu Domnul și Dreptatea
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cu toate că În momentul când am trecut deasupra ei ca funcție m a tutuit, ca și când am fi fost prietene de-o viațăfrumos nu?). Ei, și cum spuneam, În acea zi de luni, am ajuns la serviciu după ea; toată lumea era deja adunată În biroul din față și discuta evenimentele. În momentul când am intrat ea m-a și interpelat: "Doamna C., ce-o să vă faceți acum, că ați fost lector la Învățământ politic?" Am rămas un moment stupefiată de Întrebare, În mijlocul biroului
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Și mai e Încă un aspect deloc de neglijat: vă rugăm să nu mai acceptați nimănui și nici voi să nu mai folosiți termenul de „balcanici”. Nu vă zgârie urechile, sau iar ați lipsit de la lecția de geografie?!? Noi suntem adunați În jurul CARPAȚILOR, munți mândri și vii, munții care ne dau, de când ne știm, tot ce ne trebuie pentru viață și pentru ocrotirea ei. De ce, de atâția ani, Îi negați?! Balcanii Încep dincolo de Dunăre, n-avem nici măcar un crâmpei din ei
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de pe boltă și hienele de pe pământ. Și e foarte aproape timpul acela, când vom crea, lucra, Învăța, cerceta, cânta liberi, cu cerul curat deasupra noastră și cu pământul Înviorat de ploaia care l-a spălat de tot jegul și gunoaiele adunate În ultimii ani. Să vedeți ce frumos va fi. Nici nu vă Închipuiți. Dar să trecem mai departe, că de asta pusei mâna pe pix. -Aș dori să mă opresc puțin la domnul Adrian Păunescu și la activitățile principale ale
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cei talentați pentru că altfel decad și ei văzând cu ochii. Și această ultimă remarcă este valabilă la modul general și pentru orășeni și pentru săteni. Lăsați crâșmele și discotecile de prost gust, lăsați băutura și alte prostii, oameni buni și adunați vă la seri culturale, la râs, cânt, dans și voie bună, măcar pentru câteva ore. Și nu mai vindeți unuia , ceea ce aparține de drept, tuturor. Eforturile părinților noștri și ale noastre au fost mult prea mari, ca să vă bateți voi
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
lună din acest an decisiv. Și câte nu se pot Întâmpla Într-o lună și nu numai că „se pot”, dar s-au și Întâmplat - și bune-și rele. Dar cum la noi Încă predomină relele, iaca că s-au adunat destule rele doar Într-o lună. Și, ca să nu mai lungim vorba, Începem : pensiile s-au mărit cu 2-3% ; salariile cu 6% ; dările - fiecare În parte - cu 15% = În total 60-70% Am ajuns deci , să fie „mai mare daraua decât
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
4.2) adică după o direcție tensiunea are valoarea maximă,iar după direcția perpendiculară, o valoare minimă, adică: 2= 22 4)( 2 1 2 xyyx yx τσσσσ +−±+ (4.3) Semnul “+” corespunde tensiunii normale maxime σ1, iar semnul “−” tensiunii minime σ2. Adunînd cele două tensiuni principale rezultă: σ1 + σ2 = σx + σy = constant Se procedează analog și pentru Cunoscînd tensiunile σx,σy și τxy se pot determina tensiunile σ și τ (ce acționează pe secțiunea înclinată), utilizînd cercul lui Mohr (fig.18). Se
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
și, lăsând-o să creadă că nu auzea și nu vedea nimic, ea de fapt auzea și vedea totul, ca o zgripțuroaică. Auzea și vedea totul și prin somn. Înaintă, pășind pe vârfuri, până la celălalt pat. Obișnuită cu întunericul spăimos adunat din unghere, ca niște duhuri la pândă, desluși pe laviță trupul nemișcat al bătrânei, cu mâinile împreunate pe piept. Camera-ntreagă, sufocată de mirosuri grele ca de etuvă, părea cavou deschis din care fața bătrânei o înfiora cu prezența ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse sub lună, curgeau, înecate-n lunci grase, pe malul Siretului. Totul mișuna de exodul mărunt al lighioanelor și vietăților adunate în turme nesfârșite să-și găsească sfârșitul pe drumul pierzaniei. O pornire tainică, înspăimântătoare, le mâna odată cu vântul ce creștea năvalnic și se tânguia fierbinte, noapte de noapte, de la mijlocul nopții până în zori, să se adune în soboruri lungi, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
al lighioanelor și vietăților adunate în turme nesfârșite să-și găsească sfârșitul pe drumul pierzaniei. O pornire tainică, înspăimântătoare, le mâna odată cu vântul ce creștea năvalnic și se tânguia fierbinte, noapte de noapte, de la mijlocul nopții până în zori, să se adune în soboruri lungi, în mase compacte, de sute și sute de mii, ca-ntr-un cataclism al speciilor amenințate și să se arunce în apele râului. Veverițele purtau cu ele miresmele răcoroase ale pădurilor de brazi. Veneau din cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ochilor forfota și zbaterea de jos, apoi, la urmă, răspunzând la o chemare neauzită de urechea oamenilor, începură să chirăie și să piuie zvârlind pădurii și câmpiei mii de semnale scurte, agitate, zburătăcind de ici-colo, ca-n preajma unei furtuni. Adunându-se în stoluri, se înălțară cu foșnete grele umplând văzduhul de dangăte ca de clopote. Norul zburător întunecă cerul. Lumina stelelor păli. Trupul ei se umplu de dorul desprinderii de pământ. Ar fi vrut să zboare. Să se înalțe. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Trase cearșaful învelind-o cu grijă. Cerboaica își aminti la trezire cum văzuse prin somn un zăvod scoțând urlete prelungi, tânguitoare, apoi altul, aplecându-se peste ea și-ncepând să schelăie. Se uit mai bine și pricepu că erau mai mulți adunați pe muchia dealului, cu urechile ciulite, ochii deschiși și boturile ridicate, cuprinși de-o deznădejde atât de mare, cum numai pe câini poate să-i apuce câteodată. Lătrau sau urlau cu rândul spre lună. Bătrâna, în sfârșit, se desprinse de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-ntr-o alunecare în gol, o alunecare pe nesimțite în vis, și-ntreaga ei ființă începu să se desprindă din tot și din toate și să plutească. Acum, că s-a sfârșit, trebuia să încheie o suferință dublă, să-și adune inima, care îi era împărțită între răsărit și apus, hărțuită de toți trei, sfânta treime de-o ființă cu ea. Era ca o plutire. Da, sau nici plutire. Îi zărea clar, îi vedea, îi auzea și-i simțea în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mozaicului, temându-se să nu cadă. Cerboaica se opri în stradă s-o aștepte. Chiar ai de gând să mergi la secerat? o-ntrebă când veni. M-am gândit as-noapte că nu-i rău să avem și noi ceva de adunat. Poate se isprăvește cu războiul și ne lasă la casa noastră. Or să se-ntoarcă ai noștri, și ce-o să mâncăm? Tot câmpu a rămas în părăsire, atâta amar de grâu s-a risipit, când or să vină toți, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu palmele și, ridicându-se, își legă basmaua la spate, să nu-i cadă părul în ochi. Luă secera de la bătrână. Vezi să nu te tai! Ai grijă! Paiele țepoase erau gălbui, cu noduri negricioase, frunzele rare, răsucite de uscăciune. Aduna mănunchiuri mici, să nu se scuture ce mai rămăsese pe spic, tăia dintr-o zvâcnitură, potrivind vârful secerii în jos, și tot atât de repede, fără să se uite, nevăzând decât țărâna zgrunțuroasă și grâul din față, arunca brațele pe spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]