6,798 matches
-
mele, tremură, plâng și se duc îngălbenite în tăcerea singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu știe nimic. Rând pe rând, pe șoaptele vântului Timp, vor pleca toate. Inconștiența face să palpite ultimele lor clipe de vrajă, freamată, dansează, plutesc agățate firav de firul subțire de viață, se leagănă aninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ... Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
mele, tremură, plâng și se duc îngălbenite în tăcerea singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu știe nimic.Rând pe rând, pe șoaptele vântului Timp, vor pleca toate. Inconștiența face să palpite ultimele lor clipe de vrajă, freamată, dansează, plutesc agățate firav de firul subțire de viață, se leagănăaninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ...Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
unde oare ne-a fost să ajungem Pierduți într-un spațiu fără spațiu mai îndurăm un timp. Evacuați în locuri rarefiate plutim fără ancore, ne menținem echilibrul în așteptarea unei lumi ce nu se mai potrivește cu piesele noului puzzle. Agățați de fiecare speranță, rug, rugă, scenariul nu se mai respectă, actorii își pot continua drumul separării purtând aceleași măști, baricadați în buncarele fricii nici ei nu știu ce așteaptă... Deschizând cufărul cu vise piesa se rescrie la dorința actorilor din ochiul furtunii
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
e în ordine,ne întrebăm unde oare ne-a fost să ajungemPierduți într-un spațiu fără spațiumai îndurăm un timp.Evacuați în locuri rarefiateplutim fără ancore,ne menținem echilibrul în așteptarea unei lumice nu se mai potriveștecu piesele noului puzzle.Agățați de fiecare speranță, rug, rugă,scenariul nu se mai respectă,actorii își pot continua drumul separării purtând aceleași măști,baricadați în buncarele friciinici ei nu știu ce așteaptă...Deschizând cufărul cu vise piesa se rescriela dorința actorilor din ochiul furtunii.... XXXII. POARTA
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
reali și de multiplele ei interese concrete. De la bun început, se impune a observa un aspect definitoriu pentru problematica vizată, anume că absolut toate constructele belicoase și deviante de laborator - nerecunoscute, desigur, la nivel internațional, de genul S.I. -, nu sunt agățate de carcasa ateismului (aparent viril, din prezent), ci de corpusul religios (în speță, al uneia dintre marile religii ale lumii - islamul), o conexiune care, cel puțin la nivel de mentalitate evoluată a secolului XXI, ridică foarte multe semne de întrebare
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
AMINTIRE UITATĂ, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016. O amintire uitată Anii adunați în spate Îi odihnesc pe-un scaun rupt, Gândesc mult că nu se poate Să rup prezentul de trecut. M-agăț de zborul unui vis, Să-ți prind un trandafir în păr Și-n piept o floare de cais, La picioare flori de nufăr. Împodobită ca o zână, Furată de un Făt Frumos Pluteați ținându-vă de mână Într-un ținut
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
poem, Din el metafore să strângi; Ar fi plăcerea unui semn, Că după altcineva plângi. Citește mai mult O amintire uitatăAnii adunați în spateîi odihnesc pe-un scaun rupt,Gândesc mult că nu se poateSă rup prezentul de trecut.M-agăț de zborul unui vis,Să-ți prind un trandafir în părși-n piept o floare de cais,La picioare flori de nufăr.Împodobită ca o zână,Furată de un Făt FrumosPluteați ținându-vă de mânăîntr-un ținut de basm, frumos.Aș vrea
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
să ciugulească.) I-am ademenit. (Copilul închide ușor ușa coliviei.) Poate că vor dezlega taina libertății și se vor bucura de dulceața ei. (Un vânt ivit din senin a speriat porumbeii, iar aceștia au alergat spre colivie încercând să se agațe de ea.) Dumnezeule! Porumbeii aceștia consideră că singura lor protecție e colivia. Colivia nu-i poate apăra nici de vânt, nici de primejdii, mai mult decât atât le va îngrădi și posibilitatea de a se apăra singuri. O să-i învăț
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
i-am pus pe masă, și tot degeaba, nu vrea să pape nimic ! Ce mă fac ? - Stai, mamă soacră, stai ! Ia-o mai încetișor. A zis el că nu mănâncă ? Ia dă-mi-l un pic la telefon... - Mami! se agăță Ionuț cu disperare de vocea mamei sale. Eu aici n-am ce să mănânc! Eu vreau chips-uri „CROKS” și Sprite Energy ăla de un sfert ... și Danone cu căpșunică și semințe de migdale necojite... - Bine, bine, Ionuț! Dar, gândește
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
fața blândă cu bărbia pătrată și gura mică. Peste 10 minute se va suna de ieșire, am vorbit cu Piticul să vină în parcare imediat cum aude clopoțelul. După ce a semnat în condică, Mihaela și-a luat geanta care era agățată de speteaza scaunului ,apoi s-a adresat lui Mihai: -Să mergem în parcare, Florin va veni acolo. Cei doi au ieșit pe ușă și împreună au mers în locul unde garase. Femeia s-a urcat în mașină pe scaunul din dreapta șoferului
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
și terminând cu frățiorul de la poartă iar apoi, de administrarea avuției Țării s-au preocupat cei deveniți peste noapte miniștri fiind sprijiniți de politicienii care au avut grijă să populeze Parlamentul cu indivizi de nădejde care să nu se mai agațe de semnele de circulație riguros stabilite. Ca urmare, aplicând cu maximă strictețe dispozițiile punctuale primite din partea Occidentalilor, structurile nou născute s-au apucat voinicește de treabă și cu maximă eficiență au scos în stradă mutând pe trotuare mii de familii
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
pe afară, Și pe terase, se fumează: “Sap-o!” Vin bani în lungi convoaie de muniții, Ca să plătească sârmele ghimpate Ce-i ocrotesc pe cei ce-n inaniții Mai sunt ocnași aici, nu-n străinătate, Mai vor, mai pot, se-agață să trăiască - Strângând din dinți - somați de tot, și toate - Sperând la clipa lor de libertate : Un vis frumos, în noaptea românească - Până și Kafka și-a făcut castelul Aici, unde sunt toți uniți cu halul În care tace-n
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
un adverb sau un fruct, Mi-ar spune: nu te grăbi, ia-ți timpul în mâini! Ar scoate virgula și ar pune un punct. Un punct mare și veșnic. Nu asta ai face tu? Dar eu, derbedeul senil, quadragenara agilă, Agățată în zori de scara tramvaiului. Ca de-un uger al vieții, Aud glasul tău neschimbat: take your time, prenez votre temp, Totuși, n-ascult povața, Ci mă grăbesc să fug, să te caut, Să te smulg din întorsătura de frază
VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
-
prin mine pasul orbului prin pasul orbului viața mai târziu, pe banca de piatră spre care numai treptele ridică privirea împotriva împiedicării genunchiul își așterne rotunjimea înroșită de atâta rugă în van cerșeala orbului lasă mereu o treaptă încă neatinsă agață răsăritului cozorocul șepcii în care capul omului șade lejer pentru o nouă încercare în copca gândurilor există teama de vid sculptorul tace o privește adună lemnele ridică febril trupul focului de tabără anunță închiderea porților până la nașterea materiei bucuriei sale
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
mă iubești-ntr-a nopții-nsingurare, încă-aștepți să revin din lunga rătăcire și mă cuprinzi cu brațele minții, însetat. Anotimp de dor, primăvară fără floare, cu tinerețea pierdută-n a vieții vâltoare, ți-am rămas pentru suflet dulce alinare, o minune agățată la rever, cu candoare. 12 Martie 2015 Referință Bibliografică: PRIMĂVARĂ FĂRĂ FLOARE / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Ileana Tănase : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PRIMĂVARĂ FĂRĂ FLOARE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374499_a_375828]
-
accepți ca el să plece !(chiar dacă știi că-i biologic...) Chiar dacă a căzut la pat, credeai în viața lui eternă Și nu vroiai să-l lași să plece, nici văzându-i steagu-n bernă... Oricât de bine-ai ști Scriptura, te-agăți de orice sfat local Ca să-l întorci chiar de la groapă, pe patul rece de Spital... Se știe că-n astfel de cazuri, când ești atât de tulburat Cauți colacul de salvare...altfel ești sigur înecat... Aruncă-ți ancora prin valuri
BUNICUL ESTE RĂDĂCINA... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374620_a_375949]
-
un copil la altul, făcând ca în mișcarea ei bulinele să se încurce între ele. Copăceii abia plantați anul trecut, nu cu mult mai înalți decât statura majorității copiilor, fuseseră transformați în porți, iar pe ramurile lor firave, copiii își agățaseră, înfierbântați de joc, hainele care îi încurcau. - Am cheie, vezi? Dănuț atinse cu vârful unui deget cercul strălucitor și o sfătui cu experiența celor șapte ani ai săi: - Mai bine o pui undeva deoparte, să nu o pierzi în timpul jocului
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
spre crengile subțiri, coborâte până la nivelul ei. Încremeni. Pe prima crenguță, în bătaia blândă a vântului, se legăna ca un medalion prețios, cheia, suspendată de panglica roșie. Secvențele pierdute îi țâșniră în memorie luminoase, făcând-o să plângă din nou. Agățase cheia în copăcel, așa cum își agățaseră ceilalți copii lucrurile. O scoase de pe ramură, își petrecu panglica peste cap și, fără să mai simtă setea, o luă la fugă printre blocuri în căutarea celorlalți copii. Referință Bibliografică: CHEIA / Mihaela Alexandra Rașcu
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
ei. Încremeni. Pe prima crenguță, în bătaia blândă a vântului, se legăna ca un medalion prețios, cheia, suspendată de panglica roșie. Secvențele pierdute îi țâșniră în memorie luminoase, făcând-o să plângă din nou. Agățase cheia în copăcel, așa cum își agățaseră ceilalți copii lucrurile. O scoase de pe ramură, își petrecu panglica peste cap și, fără să mai simtă setea, o luă la fugă printre blocuri în căutarea celorlalți copii. Referință Bibliografică: CHEIA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
de tine cu limpezimea grea a iubirii simt cum te conturezi pe gura mea ca într-un pahar se varsă sărutările răsuflarea ta îmi atinge petalele limbii înfioară cuiburi de păsări sub tremurul mâinilor ce-mi modelează trupul perfid mă agăț de un vis cu păsările focului Referință Bibliografică: O altă noapte / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O ALTĂ NOAPTE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373389_a_374718]
-
încet, cu colți de dihor. Revăd după un zid stafia morții, Prin umbre de-ntuneric, se-apropie încet, Pășește grav, lugubră, cu stofă de cadet, Oprindu-se, subit, în fața porții. Pulsează universul pe secunde. Încerc iar, cu privirea, să mă agăț de-o stea, Crezând că văd lumina ce-n van mă aștepta, Dar nu e decât beznă orișiunde. Mă simt de veșnicii încătușată. Încerc să împletesc, arzând, pierdute clipe, Din resturile lor, redute se-nfiripe, Căci mai sunt încă vieții
ANOTIMPUL DISPERĂRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373398_a_374727]
-
porțelan și un ceainic, cu modele florale. Bărbatul se așează pe unul dintre scaune, își trece mâinile peste cutele formate pe sacoul gri, aranjându-se. Mă așez, la rândul meu, pe scaunul liber, cu cea mai mare grijă, pentru a nu agăța cumva rochia pompoasă, iar apoi, cu o mișcare rapidă, partenerul meu de dans apucă ceașca din dreptul său, și mi-o întinde, spunând, cu o voce groasă și puțin răgușită: — Aici e Frappuccino-ul de ciocolată. Clipesc de câteva ori, încercând
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > DE ZIUA COPIILOR Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Copiilor lumii A numărat cineva fulgii de nea Căzuți pe fața ta de mare voinic? Iata văd unul agățat de năsuc Și este sigur că te pișcă un pic Cine a numărat stropii de ploaie Ce ți-au udat părul ca spicul de grâu? Iată un strop pe-o codiță bălaie Sclipește în soare și e argintiu Te-a
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
cumplită fiară, / dar eu pierd mereu și mereu.” Rezolvarea îi este imposibilă fără ajutorul Copilului Divin: „Refă-mă Doamne, mă scoate din ruperi / mă scoate din vină chiar azi / mi-e repede tot și-s doar întreruperi / când orice te-agață să cazi.” Cine mai poate salva oamenirea bolnavă de plăceri și de gânduri murdare? („Mă bate-acum durerea unui gând / salvați-vă copiii mai curând / și morții de sunt albi, ori plini de tină / lăsați-i și pe ei de vor
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]