11,041 matches
-
plan personal, subiectiv în rândul victimelor. În acest sens, au fost urmărite nivelurile de stres, depresie și anxietate manifestate de angajații expuși mobbing-ului. Apoi, pornind de la convingerea că mobbing-ul este, în esență, un fenomen puternic subiectiv (o persoană supusă acțiunilor agresive este hărțuită numai în măsura în care ea se percepe agresată; în plus, ea reacționează/interpretează aceste agresiuni în funcție de o serie de trăsături personale), studiul a încercat să clarifice rolul jucat de inteligența emoțională în dinamica hărțuirii psihologice. Nu în ultimul rând, pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mobbing. implicarea managementului în rezolvarea neînțelegerilor/conflictelor: divergențele dintre angajați trebuie rezolvate rapid de către management. Intervenția trebuie să fie axată pe probleme și nu pe aspecte de ordin personal; implementarea programelor de dezvoltare destinate personalului: o explicație posibilă a comportamentului agresiv o constituie lipsa/necunoașterea altor strategii de răspuns la situații dificile. Diverse cursuri pe teme de comunicare și relaționare cu ceilalți se pot dovedi de real ajutor; includerea „comportamentului respectuos” în evaluările de performanță: acest aspect face să existe un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pe măsura abilităților și experienței pe care le au, care nu corespunde cu cerințele vieții sau care simt că nu au posibilitatea de a-și folosi experiența în posturi care o solicită își pot manifesta nemulțumirile printr-un mod mai „agresiv” de abordare a situațiilor conflictuale, în corelație cu trăsăturile proprii de personalitate. Lipsa acestor politici de personal determină apariția unor tensiuni interioare, care mai apoi se pot exterioriza prin comportamente agresive, nefiind vorba neapărat de agresiune fizică, ci mai degrabă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
solicită își pot manifesta nemulțumirile printr-un mod mai „agresiv” de abordare a situațiilor conflictuale, în corelație cu trăsăturile proprii de personalitate. Lipsa acestor politici de personal determină apariția unor tensiuni interioare, care mai apoi se pot exterioriza prin comportamente agresive, nefiind vorba neapărat de agresiune fizică, ci mai degrabă de una verbală. Acest stil de abordare a conflictelor este total neproductiv, întrucât, mai ales când cealaltă persoană implicată recurge tot la un astfel de stil, poate duce la escaladarea conflictului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Achimescu, 2002, p. 8). Astfel că s-a declanșat o adevărată „explozie religioasă și pseudoreligioasă” (Achimescu, 2002). Schimbările regimului politic au permis ca, pe fondul unei stări generale de vid religios, să apară o nouă „ofertă religioasă”, abundentă și chiar agresivă (Achimescu, 2002). Apariția sectele a fost favorizată de: 1. cauze sociale: efectele perioadelor de tranziție, multiculturalitatea societății contemporane, secularizarea tot mai accentuată, perceperea tradiționalului în sens peiorativ, tensiunile dintre tradiție și modernitate, relativizarea valorilor consacrate, contrastul dintre lux și sărăcie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vede în viitor, persoana aceea nu este conducătorul organizației respective” (vezi Maxwell, în Maxwell și McManus, 2001). Pentru a nu pierde controlul sunt necesare atitudini ferme: „Păstorul trebuie să învețe să provoace biserica și să o conducă într-un evanghelism agresiv...” (Jackson, 1999, p. 107). Așadar, formarea și pregătirea sunt aspecte esențiale pentru reușita activității bisericești, pentru atingerea scopurilor pe care organizația și le propune. Tocmai de aceea s-a acordat o atenție sporită preotului/păstorului, considerat chiar consilier. Acesta ar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lor de a merge înainte; Îi influențează pe ceilalți prin: optimismul proiectelor sale; carisma și dinamismul său; Valoarea pentru organizație: îi influențează și inspiră pe ceilalți ca să-și îndeplinească obiectivele; Tendința de a abuza de: asertivitate; Sub presiune, devine: nerăbdător, agresiv; se plictisește ușor; Se teme de: rutină, monotonie; Ar fi mai eficace cu: mai mult control și direcție; comprehensiunea mai bună a procedurilor; încetinirea ritmului. Motivații: dorește să comunice de plăcere și fără reguli; Scop: popularitate și aprobare, originalitate; Îi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în vreme ce altele sunt puțin recomandabile sau chiar interzise. Pentru copii mulți părinți aleg să recurgă la terapiile alternative pentru a-și trata copii, cel mai adesea în completarea alopatiei. Majoritatea acestor terapii se potrivesc copiilor. Percepute ca fiind mai puțin agresive, ele pot aduce beneficii sănătății globale a celor mai tineri, dacă sunt aplicate cu prudență. Dar ele trebuie adaptate vârstei și nivelului lor de dezvoltare. Utilizarea lor trebuie, așadar, să respecte câteva precauții esențiale. Copii par mai sensibili decât adulții
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
alte trei pahare pune apă și puțin detergent și din nou: a) 2-3 picături de ulei, b) funingine, c) o jurubiță de bumbac. Ce observi? Explică! Îngrășămintele chimice, cu menirea de a îmbogăți solul în substanțe nutritive, își manifestă caracterul agresiv față de apă pe două direcții principale: - modifică echilibrul biologic în râuri; - modifică mineralizarea apelor subterane datorită infiltrațiilor. 66 Hidrocarburile sunt substanțe organice în a căror compoziție intră numai carbon și hidrogen. Poluarea hidrosferei cu hidrocarburi se datorează în special: - scurgerilor
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Mite Cafanu și Giani Banjorică se lipeau destine și se determinau întâmplări invariabil macerante: iubirea Colivăresei, văduva de 36 de ani, cu băietanul de 12, apoi lesbiene, voyeuriste și partide de sex în grup prin camere sordide de hotel, milițieni agresivi și „topiți” în recitaluri de cruzime, copii care își surprind mama încuiată în casă cu meditatorul și tatăl în tandrețe cu servitoarea, defilări de „dezmoșteniți ai soartei”, cluburi de box de la mahala, unde sângele face legea, angajarea la Porcărie sau
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
sînt contracarați de un număr restrîns de adevărați cercetători, precum Andrei Pippidi, Șerban Papacostea, Dinu Giurescu, „personalități democratice, umaniste, care se străduiesc de mai bine de un deceniu să limiteze daunele cauzate de un cult antonescian ce ia forme din ce În ce mai agresive” (p. 337). Vladimir Tismăneanu se ocupă În studiul său de persistența unor puternice sentimente xenofobe și antisemite printre cetățenii lumii postcomuniste. Ultimul studiu al lucrării, semnat de Michael Shafir, este de departe cel mai captivant prin prisma faptelor recente la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ce legături există Între istoricii doctrinari și sfera politicului? Și, nu În cele din urmă, cui folosește această campanie? Ceea ce face autorul este un studiu de politologie și psihologie politică. Reușind să descurce și să explice „firele” unei campanii extremiste agresive (campanie pusă În scenă de nume extrem de cunoscute din politica românească), Shafir concluzionează: „Figura lui Antonescu servește atît ca model de legitimare, cît și ca schiță de proiect pentru viitor. E vorba de un viitor În care nu ideile comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
analizei lor că procesele petrecute În cele două localități sînt similare, Încadrîndu-se În același tipar: de la „manipularea proprietății” la structura elitelor și pînă la impunerea unui anumit tip de comportament social și politic. Explicația ține de politica de coerciție deosebit de agresivă pe care statul comunist a practicat-o, de altfel, la scara Întregii societăți românești. Lucrarea este Împărțită În opt secțiuni la care se adaugă, pentru o mai bună exemplificare, trei anexe și unsprezece fotografii. Prima secțiune se constituie Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
înțeles natura solitară, originală a demersului. În Litere în tranziție criticul își adună cronicile publicate după 1989, îndeosebi în revistele „Dilema”, „22” și „Luceafărul”. Față cu dezechilibrele apărute în viața literară românească, adoptă o poziție cumpănită și nu agreează spiritul agresiv, încercările de răsturnare a valorilor și de atac la persoană pe baza unor argumente periferice a biografiilor lui G. Călinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Preda ș.a. Ceea ce îi displace cel mai mult este angajarea în asemenea acțiuni a „delatorilor
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
versurile noi din ciclul titular și selecțiuni din culegerile anterioare. Facultatea dominantă a poetului este dexteritatea de a cânta la diferite instrumente, de a compune în toate stilurile, de a utiliza cele mai variate formule, de la cele tradiționale la cele agresiv moderniste. Arsenalul uneltelor sale de expresie alătură cobza străbună („La noi, obiceiul trudei, din veacuri moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
unui romantism maudit, eminescian (Strigoii, Gemenii) sau poesc (Lenore). O muzicalitate halucinată, aluzii livrești, jocul ambiguu al persoanelor lirice camuflează angoasa erotic-tanatică într-un ceremonial al rostirii. Exprimarea frustă a emoției este substituită de un ritual verbal straniu, somnolent sau agresiv: „Patul meu, Ieronim, cu stâlpi negri împrejmuit este,/ Din greșeală m-am culcat în el în noaptea aceea,/ Încet îl trăgeau zece cai,/ Nimeni nu știa încotro mă duceau,/ Alăturea numai tu plângeai.// Dar eu nu vedeam,/ Ieronim, că tu
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
intrigând auditoriul cu înfățișarea lui stranie și mimica răvășită, sugerând o insuportabilă combustie lăuntrică, de om mistuit de idei. De la o vreme, apelul la divinitate devine obsesiv în expunerile lui, trădând o fatală alunecare în manie religioasă, cu imprevizibile manifestări agresive. Deriva e sesizabilă și în proza, de naive exaltări, Lacul negru, publicată în „Gândirea”. A compus, în duh blagian, și versuri, fără a dovedi cine știe ce chemare spre poezie. La Sburătorul, oricum, ele nu au trezit entuziasm, de unde râca împotriva cenaclului
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
drept de apel. Șocată, derutată de insuficiența și falsitatea vieții, de un permanent sentiment de ultragiere, i se pare că trăiește „un vis urât” care se va termina doar în moarte. Este drama incompatibilității dintre modelul individual și mecanismul social agresiv și nivelator, în special drama femeii, mult mai dependentă de deciziile familiei. Prozatoarea reușește să evidențieze discrepanța dintre aspirațiile Adei și realitatea pe care este obligată să o accepte, alternând imaginile diafane ale amintirilor ei din tinerețe cu descrierea unor
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
etape: „educarea șsau „politizarea”ț indivizilor, căutarea unei locații potrivite, studierea acesteia, proiectarea satului și delimitarea clară a terenului, instruirea funcționarilor cu privire la metodologia ujamaa și instalarea locuitorilor”. Era un proces inevitabil și, În același timp, involuntar. Ținând cont de caracterul agresiv al acțiunii, educarea oamenilor nu Însemna că acestora li cerea consimțământul, ci că li se spunea că trebuie să se mute și de ce este acest lucru În interesul lor. Mai mult, viteza cu care s-a derulat totul a fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și estetică iau în discuție „impuritatea” artei, temă predilectă a preocupărilor estetice viitoare - aici doar intuiție -, în măsura în care joncțiunea esteticului cu eticul, cu filosofia îi apărea autorului ca incitantă și verificabilă prin sublim. „Monumentalistului” din cartea de debut, exuberant și oarecum agresiv, îi ia locul cercetătorul discret și subtil al sublimului, schițând și premisele alunecării de mai târziu dinspre estetică înspre etică, înspre descrierea „moralităților” umane, plurale și ele, și contradictorii. Cea de-a doua secțiune a cărții reunește un studiu masiv
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
prinși în angrenaj, trăim în, prin, pentru ea. Unul reprezenta, reprezentăm toți.” Eludând proza narativă, sub cuvânt că funcția ei este îndeplinită cu mai multă eficacitate de reportaj, avangardiștii de orientare constructivisto-integralistă exaltă în schimb poezia, pronunțându-se pentru „poezia agresivă”. Asemenea artelor plastice, menționează Ilarie Voronca, poezia se dezbară, prin constructivism, de orice subiectivitate, încetează a fi o „expresie de suflet”, devenind o „existență materială”. Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește și calmează. El nu transmite emoție, ci „senzație crudă
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
face că) disimulează arbitrarul terorizant apar ca niște marionete ale absurdului. Caricaturi, dar exersându-și cu vigoare malignă și un aberant spirit de inițiativă plusul de gogomănie, mărunții birocrați (Boiangiu, din Trăsura la scară, Berzea, din Aprilie, dimineața), figurând impostura agresivă, sunt rostiți de un limbaj de lemn, care se vede că încă nu și-a trăit traiul. FLORIN FAIFER SCRIERI: Ediție specială, București, 1975; Concediu nelimitat, București, 1976; Ochelari, păpuși, podoabe, București, 1977; Într-o dimineață, București, 1983; La capătul
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
decernează Premiul de Stat pentru romanul Sfârșitul jalbelor. Între 1956 și 1966, în urma unor luări de poziție ce contraveneau dogmei politice a epocii, i se interzice să mai publice. În cadrul istorico-politic al României postbelice, în care regimul comunist se instaurează agresiv, lirica lui J. din volumele Sânge și vis, Poemul marii deșteptări (1946) și Fragment de veac (1946) nu reușește să se sustragă tematic prezentului opresiv, aspect care va vicia și calitatea poetică în sine. Versurile, exhibând adeseori o tonalitate cu
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
cred c) procesele nestingherite ale selecției naturale duc la progres nu ,,iau în calcul costul confrunt)rii” (1926, p. 37). În politica internațional), noi adesea nu lu)m în calcul decât costurile confrunt)rii. Pe plan internațional, dac) un stat agresiv devine puternic, sau dac) un stat puternic devine agresiv, alte state probabil c) vor suferi. Rata mortalit)ții în cazul statelor este, totuși, remarcabil de sc)zut). M) pot opri la doar patru state care s-au confruntat cu dispariții
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
progres nu ,,iau în calcul costul confrunt)rii” (1926, p. 37). În politica internațional), noi adesea nu lu)m în calcul decât costurile confrunt)rii. Pe plan internațional, dac) un stat agresiv devine puternic, sau dac) un stat puternic devine agresiv, alte state probabil c) vor suferi. Rata mortalit)ții în cazul statelor este, totuși, remarcabil de sc)zut). M) pot opri la doar patru state care s-au confruntat cu dispariții involuntare, în ultimă jum)țațe de secol - Estonia, Letonia
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]