5,707 matches
-
-i da șansa să se declare învins, să se supună sau să cerșească iertarea); creșterea dimensiunii grupurilor umane până la insuportabil, individul rămânând fără repere (teritoriu, familie, cămin etc.), adică un străin printre alți străini, ceea ce va declanșa în continuu instinctul agresivității; haina culturală alcătuită dintr-un număr enorm de norme și restricții, toate solicitând amânarea descărcării agresivității, ceea ce va coborî și mai mult pragul stimulilor declanșatori (inclusiv recursul la stimuli falși de declanșare) etc. Din această perspectivă, poate că normele morale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grupurilor umane până la insuportabil, individul rămânând fără repere (teritoriu, familie, cămin etc.), adică un străin printre alți străini, ceea ce va declanșa în continuu instinctul agresivității; haina culturală alcătuită dintr-un număr enorm de norme și restricții, toate solicitând amânarea descărcării agresivității, ceea ce va coborî și mai mult pragul stimulilor declanșatori (inclusiv recursul la stimuli falși de declanșare) etc. Din această perspectivă, poate că normele morale și echipamentele biologice de conviețuire ar trebui înțelese ca entități necesarmente compatibile și nu ca adversari
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
moralei, citând așa-zisele dueluri dintre exemplarele aceleiași specii, care par a se derula după "reguli" respectate de ambii combatanți, cu scopul de a-l proteja pe învins (în acest sens, un rol central îl joacă mecanismele de inhibare a agresivității). Raționând în sens opus, Zygmunt Bauman, încearcă să fundamenteze preceptele morale, pe terenul considerat de (prea) mulți gânditori nesigur, al impulsului moral; înclinațiile individului sunt dezordonate, subiective, schimbătoare ceea ce ruinează un domeniu fundamental pentru umanitate domeniul moralei: "Eul moral este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Publica. Dewey, John. (1977). Trei scrieri despre educație, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dewey, John. (1992). Fundamente pentru o știință a educației, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dumitrescu, Delia. (2013). Nativi digitali/Pregătiți-vă!, București, Editura Tritonic. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus. (1995). Agresivitatea umană, București, Editura Trei. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus. (1998). Iubire și ură, București, Editura Trei. Eliade,Mircea. (1978). Aspecte ale mitului, București, Editura Univers. Foucault, Michel. (1997). A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, București, Editura Humanitas. Frabetti, Carlo. (2003). Cartea iad
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Cuvânt-înainte Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea... Postmodernismul și problema idealului educațional Despre modele și rolul lor în educație Școala între ceva și nimic Etologia intră în scenă Autoritatea pe care am uitat-o Recompense și pedepse: școala față în... Despre agresivitate cu detașare Educația între nomos și physis Bibliografie Abstract Résumé
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
membrelor inferioare se găsește sub asaltul permanent al metodelor neinvazive de diagnostic și al tentativei de a emite indicații precise pentre evaluarea invazivă. Această confruntare între tehnici generează variatele studii comparative făcând ca orientarea să fie către scăderea gradului de agresivitate al tehnicilor invazive și creșterea calității informațiilor furnizate de tehnicile neinvazive (exemplu evoluția angiografiei prin rezonanță magnetică nucleară, a examenului Duplex). Apar astfel contestări ale rolului “standardului de aur” - arteriografia (punctul nodal care oferă cele mai complete date utile abordărilor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nici aceasta nu este salvatoare, Creangă fiind obligat să se împace cu socrul și să locuiască în continuare cu el. Diaconul dorea să-și croiască un drum independent și poate tocmai autonomia și alte cauze de acest gen au sporit agresivitatea socrului. Plângerile sale nu-și mai găseau ecou, deoarece membrii consiliului de disciplină, ai Dicasteriei erau prieteni cu Ioan Grigoriu. Creangă se mută astfel cu soția într-o altă locuință, aflată în curtea aceleiași biserici. Ar fi trebuit ca măcar
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
2 cărți comandate reducerea este de 10 %; • pentru 3 cărți comandate reducerea este de 15 %; • pentru 4 cărți comandate reducerea este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Colecția UNIVERSITARIA • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, 240 pag., 125.000 lei • Asistența socială în tranziție, Alain Villbrod, Ion Ionescu (coord.), 380 pag., 290.000 lei • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon și Monique Pinçon-Charlot, 192 pag., 162.000 lei • Cercetarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care poate apela o femeie care transformă propriul impuls erotic într-un caz clinico juridic. Scriitorul Petre Rău ne oferă atât de multe scene de viață reală, cutremurătoare, pe care, firește, nu le-am dori niciodată reale, cum ar fi agresivitățile unui fiu asupra mamei sale, orgii care, din nefericire, sunt rupte din concretul acestui început de mileniu. Petre Rău pare un inițiat în arta iubirii. Dacă ne gândim la descrierile/observațiile de mare finețe intimă, a ceea ce numim tandrețe, comparat
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de carte Institutul European, beneficiind totodată de reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 Seria: ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu Cornel Hăvârneanu • Comunicarea interpersonală, Gabriel Albu • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Consiliere familială, Laurențiu Șoitu • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Deprinderi în asistența socială, Cosmin Goian • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Didactica
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
balanței recompenselor, mai degrabă decât a critica și a fi ostil, determină o bună imagine a părinților în accepția copiilor. Dacă, dimpotrivă, copiii sunt respinși de părinți, ei au mai multe șanse să evolueze la adolescență spre: delincvență, conduite nevrotice, agresivitate, conduite atipice ăschizofreniforme). Cercetările arată că „în programele în care părinții sunt implicați alături de elevi, aceștia din urmă au performanțe mai mari la școală decât în aceleași programe, în cazul când părinții nu sunt implicați” ăHenderson și Nancy, 1--5). Comunicarea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
spune NU fără să a ne simți vinovat sau jenat, de a face complimente și de a le accepta. Prin toate acestea, asertivitatea este o modalitate de dezvoltare a respectului de sine. Comportamentele non-asertive, care blochează comunicarea, sunt pasivitatea și agresivitatea. Pentru a fi asertiv: Fiți direct! Cereți feed back. Motivați-vă spusele. Faceți complimente! Criticați, dar constructiv! Învățați să spuneți NU! Apar situații în viață în care este nevoie să spuneți „Nu”. Adesea este necesară o pregătire psihologică împotriva presiunilor
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
a greșit. Temele se rezolvă în orarul optim, între 9-11 dimineața sau 15-19. Niciodată să nu fie amănate după orele 21, când părintele se întoarce de la serviciu, pentru că astfel este eliminată posibilitatea unei comunicări asertive, și apare o înclinație spre agresivitate, datorită oboselii. În cazul în care părintele nu are timp suficient pentru temele copilului, este de preferat săl responsabilizeze pe acesta, să-l învețe să și le facă și să și le verifice singur, încurajându-l și apreciindu-l pentru
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
uman. Este alcătuit din: atracția față de cei pe care-i percepem ca fiindu-ne asemănători (afinitate); teama de izolare; nevoia de prestigiu. Oricare din aceste trebuințe de afiliere și socializare poate fi convertită într-un stimul al învățării. 5. Sistemul agresivității, opus celui al afiliației, apare ca reacție la frustrări, stres, violență. În educație folosirea acestui sistem nu este recomandabilă; elevul învață de teama pedepsei, dar calitatea învățării este îndoielnică. 6. Sistemul puterii este alcătuit din tendințele de a influența deciziile
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cu cele pozitive: a) spre deosebire de fericire, furia și teama produc o accelerare a ritmului cardiac; b) spre deosebire de emoția fericiri, cele ale fricii și dezgustului generează schimbarea culorii pigmentului. Există specialiști (Arnold Gesell și colaboratorii) care pun problemă în termeni de agresivitate juvenila, care ar fi activată și întreținută de însăși ierarhia tinerilor în cadrului grupului din care fac parte. De subliniat că, atunci când se referă la agresivitate, autorul menționat nu include în mod necesar ideea de violență fizică ori verbală, ci
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
culorii pigmentului. Există specialiști (Arnold Gesell și colaboratorii) care pun problemă în termeni de agresivitate juvenila, care ar fi activată și întreținută de însăși ierarhia tinerilor în cadrului grupului din care fac parte. De subliniat că, atunci când se referă la agresivitate, autorul menționat nu include în mod necesar ideea de violență fizică ori verbală, ci "Dezvoltarea inteligenței, îndemânarea de a manipula limbajul favorizează deplasarea agresivității înspre zona spirituală și chiar spre forme de exprimare spirituale cum ar fi ironia, sarcasmul, zeflemeaua
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ierarhia tinerilor în cadrului grupului din care fac parte. De subliniat că, atunci când se referă la agresivitate, autorul menționat nu include în mod necesar ideea de violență fizică ori verbală, ci "Dezvoltarea inteligenței, îndemânarea de a manipula limbajul favorizează deplasarea agresivității înspre zona spirituală și chiar spre forme de exprimare spirituale cum ar fi ironia, sarcasmul, zeflemeaua, preferate în special de fete"139. Până la urmă, este de părere Gesell, această formă de agresivitate este parte integrantă a procesului de căutare a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
inteligenței, îndemânarea de a manipula limbajul favorizează deplasarea agresivității înspre zona spirituală și chiar spre forme de exprimare spirituale cum ar fi ironia, sarcasmul, zeflemeaua, preferate în special de fete"139. Până la urmă, este de părere Gesell, această formă de agresivitate este parte integrantă a procesului de căutare a propriei identități și nu numai, adolescentul adoptând stilul de înfruntare virila, respectiv de colaborare viguroasa pentru a se putea afirmă așa cum simte el nevoia s-o facă (atare conduită fiind mai accentuată
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu • Comunicarea interpersonala, Gabriel Albu • Consiliere educațională, Elenă Dimitriu-Tiron • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Dimensiunile educației contemporane, Elenă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
edu/facstaff/dking/interpr. htm 13 D. Dickson, O. Hargie, N. Morrow, 1997, Communication Skills Training forHealth Professionals, second edition, London, Chapman and Hall, pp. 11-13. 14 P. Watzlawick..., în D. Dickson și colaboratorii 15 L. Șoitu, C. Havârneanu (coordonatori), Agresivitatea în școală, Editura Institutul European, Iași, p. 226. 16 a se vedea: a) R. H. Blake, E. O. Haroldsen, 1975, A taxonomy of concepts în communication, New York: Hastings House; b) C. G. Apple, 1989, "Freedom of choice: Intrapersonal communication and
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
clanului Ceaușescu și dăruiesc poporului român libertatea și democrația. Tragica realitate a unor figuranți inocenți, uciși sau răniți în acest spectacol de "sânge și lumină", e atent instrumentalizată, pentru a pune în scenă rezistența eroică a noii puteri în fața inumanei agresivități a acestor imaginari susținători ai dictaturii. Mass media și rumoarea publică răspândesc zvonuri sinistre despre apa sau sângele infestate, imaginea de sălbăticie a "teroriștilor" e întărită de distrugerea emblematică a valorilor culturii universale și naționale Muzeul de Artă, Biblioteca Universitară
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pură tradiție bolșevică; dar, în spatele acesteia, avem tot dreptul să bănuim o mobilizare de forțe politice și publicistice, precum și cea a unor grupuri importante din fosta Securitate. Semnele acestui pact nu lipsesc: încă de la începutul lui februarie 1990, escaladarea de agresivitate efectivă și simbolică îndreptată contra opoziției răspunde probabil reactivării rețelelor de informatori, atestată în câteva cazuri denunțate presei exact în lunile februarie și martie ale lui 1990. Faptul că teme și reacții identice apar simultan în discursul public, dar și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
opinia publică împotriva unor segmente din societate când aviatorii sau magistrații, când militarii sau profesorii, când toți bugetarii sau toți pensionarii de-a valma denunțate că ar avea venituri "nesimțite", după expresia primului ministru Boc, accentuează starea de ostilitate și agresivitatea, nu doar verbală, in societate. Treptat, convingerea că România se confruntă cu o gravă criză economică se generalizează, crește șomajul și numărul falimentelor, astfel că scad dramatic și incasările la buget iar investițiile majore dispar aproape cu totul. Amestecul de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
doctrină, influența slavă, orientală, asupra sufletului românesc, mutilat de "o umilință străveche ce ne încovoaie grumazul: în străini vedem încă stăpânul secular")179. "Mândru" și "falnic", adevărată "forță a naturii", bătrânul Colea și-a păstrat intactă tinerețea, pofta de viață, agresivitatea animalică (de "fiu al lupoaicei"), spre deosebire de "sfiosul" intelectual cu studii la Paris, pe umerii căruia apasă vina disprețului de sine și a fascinației față de străini. Așadar, înainte de a ilustra niște individualități ireductibile, personajele își revendică o identitate generică, de simboluri
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tot ceea ce nu este un tineret lăsat de capul lui. Negînd orice mobilitate socială, considerînd-o ca iremediabil blocată, ei transmit la rîndul lor viziunea lor tragică asupra lumii. O asemenea situație psihologică a fost dintotdeauna în istoria indivizilor generatoare de agresivitate, ea a provocat întotdeauna în istoria popoarelor conflicte cu consecințe mai mari sau mai mici. Pentru terorist, examinarea unei situații la un moment dat, reprezentarea pe care și-o face, se pune în esență în termeni analogi, dar mai clari
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]