3,926 matches
-
solicitate sau dimpotrivă, în dezacord cu starea lucrurilor și deci ignorate sau cel puțin evitate de cei care ar trebui să fie beneficiarii lor. Dacă acest teren al reprezentării comune, împărtășit de toată lumea, de victime în egală măsură precum și de agresori, nu este pregătit, sensibilizat, cele mai bune servicii nou-create vor rămâne fără solicitări. în același timp mentalitatea reflectă și sprijină perpetuarea serviciile existente sau „cere” servicii noi, în acord cu nevoile percepute. Chiar și aplicarea legii trece prin terenul mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a Autorității Naționale de Protecție a Familiei 2, aflăm că există în țară 49 de adăposturi pentru victimele violenței domestice, având o capacitate de 400 de locuri, că sunt 37 de centre de consiliere de specialitate și patru centre pentru agresori. Statisticile care există sunt în același timp alarmante și contradictorii. De pe același site al Agenției Naționale pentru Protecția Familiei, accesat în 12 aprilie 2010, aflăm că în perioada 2004-2009, trimestrul al treilea, s-au înregistrat un număr de 572.002
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
natură să invalideze credibilitatea într-o astfel de lege. Aplicarea acestei legi trece prin mentalul comun. Dacă reprezentările sociale ale românilor cu privire la violență nu „văd” suferința animalelor ca victime și suferința copiilor și a adulților martori la chinuirea animalelor sau agresori direcți, legea nu va fi aplicată. Ea există, este o lege care ne menține, alături de alte reglementări impuse de Uniunea Europeană, în rândul statelor membre, dar în fapt ea nu reușește să protejeze pe nimeni. Nici măcar posesorii de animale de la țară
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crescut de atac sexual. Apartenența la o anumită rasă sau etnie nu este un factor de risc direct, ci are o influență mediată de: statutul socioeconomic; structura familiei; calitatea vecinătății. Copiii din familii monoparentale sunt mai expuși victimizării cu un agresor necunoscut sau cunoscut, comparativ cu copiii care cresc cu ambii părinți. Copiii și tinerii care trăiesc în familii cu părinți vitregi sunt expuși unui risc crescut de atac sexual și parental, comparativ cu cei care cresc în alte structuri familiale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amintit mai sus, hărțuirea nu este rezervată doar mediului școlar, ci poate apărea oriunde au loc interacțiuni sociale în grupuri organizate. Hărțuirea este o formă de abuz a victimei, de către o altă persoană sau grup de persoane. între victimă și agresor (persoană sau grup) există un dezechilibru de putere emoțională, fizică, socială care vulnerabilizează victima și sporește riscul de atac asupra ei. Ca și abuzul, formele de hărțuire pot fi emoționale (presiuni făcute asupra victimei și manipularea ei, determinându-o să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de putere emoțională, fizică, socială care vulnerabilizează victima și sporește riscul de atac asupra ei. Ca și abuzul, formele de hărțuire pot fi emoționale (presiuni făcute asupra victimei și manipularea ei, determinându-o să facă gesturi în sensul dorit de agresor), fizică (bătaie etc.), sexuală. Spre deosebire însă de abuz și neglijare, hărțuirea poate lua forme noi, în pas cu dezvoltarea tehnicilor. Este bine-cunoscută formă de hărțuire prin internet (mesaje, bloguri, filme postate pe internet cu victima), telefonie (cyberbullying). Diferența între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și neglijare, hărțuirea poate lua forme noi, în pas cu dezvoltarea tehnicilor. Este bine-cunoscută formă de hărțuire prin internet (mesaje, bloguri, filme postate pe internet cu victima), telefonie (cyberbullying). Diferența între abuz și hărțuire apare pe planul relației formale între agresor și victimă. în vreme ce în cazul abuzului agresorul e un adult cu responsabilități de îngrijire a copilului, în cazul hărțuirii avem un raport de „colegialitate”(peers) între victimă și agresor, deși pe planul raporturilor de putere fizică, emoțională, socială, balanța înclină
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în pas cu dezvoltarea tehnicilor. Este bine-cunoscută formă de hărțuire prin internet (mesaje, bloguri, filme postate pe internet cu victima), telefonie (cyberbullying). Diferența între abuz și hărțuire apare pe planul relației formale între agresor și victimă. în vreme ce în cazul abuzului agresorul e un adult cu responsabilități de îngrijire a copilului, în cazul hărțuirii avem un raport de „colegialitate”(peers) între victimă și agresor, deși pe planul raporturilor de putere fizică, emoțională, socială, balanța înclină în defavoarea victimei. Există autori care consideră că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Diferența între abuz și hărțuire apare pe planul relației formale între agresor și victimă. în vreme ce în cazul abuzului agresorul e un adult cu responsabilități de îngrijire a copilului, în cazul hărțuirii avem un raport de „colegialitate”(peers) între victimă și agresor, deși pe planul raporturilor de putere fizică, emoțională, socială, balanța înclină în defavoarea victimei. Există autori care consideră că hărțuirea la școală începe doar când copiii au deja 9 ani (Trudel, Puentes-Noiman, Ntebutse, 2002), plasând deci hărțuirea în proximitatea cronologică a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comună a hărțuirii consideră că aceasta constă în acte repetate de agresivitate sau coerciție psihologică, verbală, fizică, sexuală, socială, îndreptate împotriva unei persoane (sau grup de persoane), realizate cu intenția de a prejudicia fizic sau mental acea persoană (sau grup). Agresorul (persoana sau grup) urmărește să obțină și să-și mențină dominanța asupra unei alte persoane (victima) și/sau bunăvoința sau atenția admirativă a celorlalți, concomitent cu marginalizarea victimei. Agresivitatea se poate naște din gelozia față de victimă (că are note mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și/sau bunăvoința sau atenția admirativă a celorlalți, concomitent cu marginalizarea victimei. Agresivitatea se poate naște din gelozia față de victimă (că are note mai bune, că are bani sau haine frumoase, că are un prieten/ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-o experiență a agresorului ca victimă, la vârste mai mici, a unor alți colegi care l-au hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a celorlalți, concomitent cu marginalizarea victimei. Agresivitatea se poate naște din gelozia față de victimă (că are note mai bune, că are bani sau haine frumoase, că are un prieten/ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-o experiență a agresorului ca victimă, la vârste mai mici, a unor alți colegi care l-au hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresorului ca victimă, la vârste mai mici, a unor alți colegi care l-au hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă, se îmbracă, se comportă, a religiei căreia îi aparține, a dizabilității pe care o are. Agresorul sau grupul care victimizează impune și celorlalți colegi să se conformeze în a trata victima în același fel, răspândește minciuni și zvonuri false despre victimă, râde de ea, își bate joc manipulându-i și pe ceilalți și atrăgându-i într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de ea, își bate joc manipulându-i și pe ceilalți și atrăgându-i într-o atitudine de ostilitate față de victimă și la respingerea ei. întrebarea ce se pune este motivul pentru care ceilalți din grup acceptă să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă violență îndreptate împotriva celorlalți. Căci victima hărțuirii poate deveni în anumite condiții agresor, probând încă o dată modul cum se aplică regula de funcționare a violenței: violența conduce la violență. Copiii maltratați în familie, anterior și concomitent integrării în mediul școlar, devin adesea ținta victimizării colegilor ca urmare a lipsei lor de asertivitate, de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de lipsa de prieteni, depresie și maladaptări sociale la vârsta adultă. Victimizarea poate contribui la dezvoltarea unor procese cognitive patogene, cu o reflecție distorsionată, precum și la învățarea rolului de victimă. Dar poate duce și la evoluția victimei spre rolul de agresor sau la o combinație între cele două roluri, ambele nesănătoase. Agresorul e descris ca o persoană dominantă, rigidă, cu nevoia de a se impune în acest fel violent, pentru a-și salva și păstra imaginea de sine. Invidia și resentimentele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Victimizarea poate contribui la dezvoltarea unor procese cognitive patogene, cu o reflecție distorsionată, precum și la învățarea rolului de victimă. Dar poate duce și la evoluția victimei spre rolul de agresor sau la o combinație între cele două roluri, ambele nesănătoase. Agresorul e descris ca o persoană dominantă, rigidă, cu nevoia de a se impune în acest fel violent, pentru a-și salva și păstra imaginea de sine. Invidia și resentimentele stau la baza acestei conduite. Diminuând manifestările victimei, reducându-i locul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dominantă, rigidă, cu nevoia de a se impune în acest fel violent, pentru a-și salva și păstra imaginea de sine. Invidia și resentimentele stau la baza acestei conduite. Diminuând manifestările victimei, reducându-i locul ce îl ocupă în grup, agresorul se simte confirmat, puternic, eficient în grup. Se presupune că, în absența unor preocupări la adulții din jur, responsabili pentru ceea ce se petrece între copii, de a împiedica manifestările de hărțuire ale unui copil din grup, de către un alt copil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
simte confirmat, puternic, eficient în grup. Se presupune că, în absența unor preocupări la adulții din jur, responsabili pentru ceea ce se petrece între copii, de a împiedica manifestările de hărțuire ale unui copil din grup, de către un alt copil, copilul agresor își va întări comportamentele agresive promovând la vârsta adultă relații de inegalitate în cuplu și violență domestică. Dacă nivelul de educație rămâne scăzut, agresorul riscă să dezvolte, ca adult, comportamente criminale. Când hărțuirea se petrece la locul de muncă, între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a împiedica manifestările de hărțuire ale unui copil din grup, de către un alt copil, copilul agresor își va întări comportamentele agresive promovând la vârsta adultă relații de inegalitate în cuplu și violență domestică. Dacă nivelul de educație rămâne scăzut, agresorul riscă să dezvolte, ca adult, comportamente criminale. Când hărțuirea se petrece la locul de muncă, între adulți, adesea forma pe care o ia este suficient de subtilă pentru a se înscrie în regulamentele de ordine interioară ale instituției respective. Hărțuirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Răspunsurile indică grupa de vârstă 14-18 ani ca fiind cea mai expusă la manifestări de violență. 2. Cine sunt autorii actelor de violență? (familie, personal de protecție, personal din unitățile școlare, alți copii, alții) Sunt 31 de identificări ale factorilor agresori, făcute de cele 15 județe respondente, după cum urmează: alți copii (colegi, alți elevi din alte școli, tineri ce au abandonat școala, copii delincvenți), 12 mențiuni; părinții, 8 mențiuni; alți membri ai familiei, cinci mențiuni; cadre și personal didactic, cinci mențiuni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
4. 6. Ce măsuri credeți că ar trebui luate la nivelul unităților de învățământ pentru a preveni violența împotriva copilului și cine credeți că ar trebui să fie principalii parteneri în afara sistemului de educație? Se menționează: activități educative cu copiii agresori, șapte răspunsuri; programe educative cu părinții, șapte răspunsuri; creșterea gradului de control în școli, șase răspunsuri; sancționarea părinților și a copiilor, trei răspunsuri; încadrarea de psiholog și asistent social în școli, trei răspunsuri; campanii de informare la nivel comunitar, trei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunității (o mențiune), reprezentanți ai populației rrome (o mențiune), sponsori (o mențiune). Este de remarcat faptul că familia nu este considerată primul partener în prevenirea violenței în școală, între copii. 7. Ce se face în cazul în care copilul este agresor? Ce ar trebui făcut pentru a preveni violența în școli provocată de copii agresori? Răspunsurile, de o largă varietate, menționează mai degrabă ceea ce ar trebui făcut decât ceea ce se face. în lista acțiunilor care se întreprind sunt enumerate: consilierea copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
remarcat faptul că familia nu este considerată primul partener în prevenirea violenței în școală, între copii. 7. Ce se face în cazul în care copilul este agresor? Ce ar trebui făcut pentru a preveni violența în școli provocată de copii agresori? Răspunsurile, de o largă varietate, menționează mai degrabă ceea ce ar trebui făcut decât ceea ce se face. în lista acțiunilor care se întreprind sunt enumerate: consilierea copilului și a familiei, șapte răspunsuri; supraveghere și sancționare, trei răspunsuri; activități de grup, trei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]