8,962 matches
-
în păcat. Fr. Iosif Gabor Viața, nr. 9-10, sept.-oct. 1945, pp.154-156 20. PR. IOAN GHERGHINA autobiografie Subsemnatul preot Ioan Gherghina născut în com. Faraoani, Valea Mare, în anul 1915, la 25 martie din părinții Ianoș și Anița, țărani agricultori, neavând teren suficient, fiind obligați să închirieze teren în parte de la moșierul Mt. Fodor. Familia fiind compusă din 8 copii, eu fiind ultimul, botezați în religia romano-catolică. După grădiniță am fost dat la școala primară din Valea Mare (1922-1926) absolvind
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
viață propus de Sf. Francisc prin cele trei ordine a început să pătrundă în societatea medievală asemenea unui ferment; viața spirituală a credincioșilor și-a recăpătat vigoarea și elanul din primele timpuri ale Bisericii creștine; regi și regine, ostași și agricultori, preoți, episcopi și papi erau fericiți să facă parte din Ordinul al III-lea; surorile Sf. Clara deschideau mănăstiri pe tot cuprinsul Europei; frații din Ordinul I, preoți sau laici, învățau și predau în marile universități din Bologna, Padova, Oxford
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mă simt iarăși student de 20 de ani în Galați, căminist, dar îmbătrânit și fără atmosfera protectoare a prieteniei de acolo. Îmi amintesc de mândria amestecată cu modestie și puțină jenă cu care cei doi țărani bătrâni din Ianca răspundeau "agricultor" atunci când tatăl meu îi chestiona în legătură cu profesiunea avută în timpul celui de-al doilea război mondial. Pasaj adăugat anterior: vara anului 2008, anchetă de teren pentru proiectul european Arhivele Sonore ale Gulag-ului derulată la Sibiu, căminul de bătrâni Carl Wolff
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fost constituit și un Comitet local pentru Reforma Agrară din 1922, formată din următorii: 1. Grovu George primar comunal președinte 2. Oana George notar, secretar cercual 3. Vulcan Victor preot, membru 4. Udriște Adrian învățător membru 5. Budac N. Vasile agricultor membru 6. Grovu S. Nicolae agricultor membru iar cei ce au primit pământ la Oprea, au fost: 1 Cânduleț Nicolae mp.12947 2 Dragomir Ioan 15894 3 Mandan Matei al Rafirei 11507 4 Budac Candit Maria 11579 5 Muntean Nicolae
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru Reforma Agrară din 1922, formată din următorii: 1. Grovu George primar comunal președinte 2. Oana George notar, secretar cercual 3. Vulcan Victor preot, membru 4. Udriște Adrian învățător membru 5. Budac N. Vasile agricultor membru 6. Grovu S. Nicolae agricultor membru iar cei ce au primit pământ la Oprea, au fost: 1 Cânduleț Nicolae mp.12947 2 Dragomir Ioan 15894 3 Mandan Matei al Rafirei 11507 4 Budac Candit Maria 11579 5 Muntean Nicolae 17263 6 Stoica Candit 15824 7
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
însă mulțumit că o ducea mult mai bine decât în perioda iobăgiei, chiar decât în perioada de dinaintea primului război mondial. Și nu prea-și dădea seama că e încă departe față de nivelul agriculturii practicate în țării cu tehnologii avansate, unde agricultorul se transformase deja în fermier, lucrând cu mijloace moderne de mare productivitate pe suprafețe extinse, prin asocieri constituite pe baza unor legi ce le garanta participare cinstită la reparizarea beneficiilor obținute din exploatarea suprafețelor pe care erau acuma stăpâni. A
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hrănit, băieți și fete de înzestrat, pământul reprezenta pentru țărani singura avere și principalul mijloc de supraviețuire, motive pentru care atât părinții, cât și copiii, aveau pentru el, pentru pământ, un adevărat cult, iubindu-l și prețuindu-l. Meseria de agricultor, adică de rob al pământului, era bine înțeleasă și practicată cu dăruire, trudă și sudoare. Plugul, sapa, coasa, secerea erau folosite cu îndemânare și hărnicie, iar unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
firul ierbii. Cu riscul de a arunca în aer șabloanele genurilor (simple convenții în plus, contaminate de ideologie) sau a le injecta/pompa (după puteri) sânge nou. Marfa și banii a fost, de pildă, un road-movie (pe distanța Constanța-București, str. Agricultori) parcurgând de fapt distanța între România ante-89 și România capitalistă (a se citi mafiotă). Furia, debutul în lungmetraj al lui Radu Muntean (care-și anunța manifestul încă din titlu !), a fost un amestec de genuri (dramă socială/ comedie de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de genul : Bă, da ce te mai are sub papuc... Fii și tu mai bărbat... etc...). Alex. Leo Șerban : Cred că ai dreptate. Există în film o scenă de un haz uriaș, cea a predării genții, în București, pe str. Agricultori... Totul e perfect acolo tempoul, mutrele... , dar faza cu mobilul, pe care mafiotul i-l ține la ureche puștiului jucat de Alex. Papadopol, e genială : e ca și cum l-ar considera o femelă care n-a mai văzut în viața ei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În Transilvania (negustori, cârciumari, hangii) era În epocă relativ mare, chiar dacă În scădere (69,8% În 1813 și 60,6% În 1848), iar cel al producătorilor (meșteșugari, agricultori) era relativ mic, chiar dacă În creștere (2,7% În 1813 și 17,5% În 1848) <endnote id="(535, p. 55)"/>. Voi exclude, de asemenea, situațiile În care unii comentatori sau unele recensăminte i-au inclus tot la capitolul „negustori” pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost colonizați de boieri și de mănăstiri, pentru „Împopularea” zonelor rurale și pentru Întemeierea târgurilor moldovenești, Elias Schwarzfeld scria următoarele : „Firește, evreii care veniră să se așeze În sate și să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sabat, cu toate că nici un evreu nu participa propriu-zis la transport : „[căruțașii] vor trebui să țină În țara Valahiei [= Moldova] toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile” <endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
modernizării provinciei, preconizate cu atâta zel de Iosif al II-lea” <endnote id="(419, p. 25)"/>. De data aceasta, nu mai era vorba atât de comercianți și meseriași alogeni, care se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cotiuga, tăierea cu joagărul și transformarea lor În scânduri. Recent, Claus Stephani a publicat un volum de povestiri evreiești culese din nordul Maramureșului, de la evreii din târgurile de pe malul râului Vișeu. Protagoniștii poveștilor sunt, În majoritatea lor, evrei păstori, agricultori și tăietori de lemne <endnote id="(885)"/>. În ciclul său de reportaje „Note de drum din Maramureș” (revista Adam, 1928), F. Brunea-Fox descrie aceste activități practicate de evreii din târgurile regiunii : „I-am Întâlnit În Maramureș la toate altitudinile, adaptați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 202)"/> dispunea ca evreii din Basarabia „să fie Împărțiți În tagma negustorilor, a târgoveților și a lucrătorilor de pământ, după Îndemânările lor” (similar, În Transilvania, o lege din 1807 Îi Împărțea pe evrei În cinci categorii : negustori, meșteșugari, arendași, agricultori și slujitori ; <endnote id="cf. 535, p. 73"/>). Pe vremea țarului Nicolae I (1825-1855) s-au Înființat 16 colonii agricole evreiești, În nordul și centrul Basarabiei, În viitoarele județe Hotin, Soroca, Bălți, Orhei și Chișinău. În satele respective s-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acest artificial experiment socio-etno-economic a eșuat lamentabil. Înființată oficial În 1934, pentru „atragerea evreului la munca În agricultură” <endnote id="(798, p. 23)"/>, R.A.E. s-a dovedit a fi doar un fel de „lagăr de muncă” uriaș. Imagini cu „evreul agricultor”, „evreul tractorist”, „evreul colhoznic”, „evreul crescător de animale”, „evreul apicultor”, „evreul țapinar”, „evreul dulgher” ș.a.m.d. au umplut publicațiile, albumele și filmele sovietice de propagandă. „Națiunea evreiască din Birobidjan nu va avea caracteristicile evreilor din ghetourile Poloniei, Lituaniei și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București de Elias Schwarzfeld) se scriau următoarele : „Vom Îndupleca pe evrei ca să nu fie cârciumari la sate, ce după legile În vigoare nu pot fi, când li se va Îngădui a Îmbrățișa o altă ocupațiune, de pildă de a deveni agricultori, fie chiar În Dobrogea. Însă să nu ni se ceară aceasta când nu suntem În stare de a le recomanda o altă Îndeletnicire. Astăzi lucrurile au ajuns până acolo Încât abia este o ocupațiune În care evreii să nu fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu bulgarii, turcii, tătarii, rușii etc.” (Noua Revistă Română, nr. 21, 1 noiembrie 1900). Cert este că, În același an 1900, 50 de tineri evrei au solicitat președintelui Consiliului de Miniștri pământ În Dobrogea, pentru a se stabili acolo ca agricultori. În 1903, În Adevărul, fruntașul conservator Take Ionescu (viitor prim- ministru) și-a prezentat poziția privind „chestiunea evreiască” : soluția ar fi emigrarea, nu emanciparea și nici colonizarea agricolă. „Să-i obișnuim cu agricultura ? Educația În acest scop ar cere generații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu orice preț, și arendașul evreu, om cu milă față de ai săi, i-a pus [...] să lucreze la sfecle” <endnote id="(429, p. 6)"/>. Istoricul român comenta un caz accidental, ignorând fenomenul socio-economic În asamblul său. În 1913, proporția evreilor agricultori din România era de numai 2,5% În raport cu evreii activi. După 1918, odată cu Încorporarea unor regiuni ca Maramureș, Bucovina și Basarabia, acest procentaj s-a ridicat la 6,5%. În plus, datorită reformei agrare din octombrie 1920, un număr de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
punct de vedere socio-economic, nici din punct de vedere cultural. El a fost și a rămas un fenomen atipic, interesant tocmai prin caracterul său excepțional. Ceea ce merită să fie subliniat este faptul că evreii nu au fost În număr mare agricultori și crescători de animale nu pentru că nu ar fi avut aptitudinile necesare, ci pentru că, de regulă, condițiile istorice le-au fost complet nefavorabile În această privință. Înainte de părăsirea Palestinei, evreii fuseseră buni cultivatori ai pământului și crescători de animale. „În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Alianța Israelită Universală a Întemeiat prima școală de agricultură din Palestina (lângă Jaffa), nu Întâmplător numită Mikweh-Israel („Speranța lui Israel”). Theodor Herzl și baronul Edmond de Rothschild au sprijinit această instituție de Învățământ. De altfel, Începând din 1897, imaginea evreului agricultor (plugar, semănător etc.) a fost un simbol vizual vehiculat În toată Europa de primele congrese sioniste <endnote id="(589, pp. 436 ș.u.)"/>. Charles Netter - inițiatorul acestei școli menite să-i pregătească pe evreii veniți din Europa pentru munca agricolă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vizual vehiculat În toată Europa de primele congrese sioniste <endnote id="(589, pp. 436 ș.u.)"/>. Charles Netter - inițiatorul acestei școli menite să-i pregătească pe evreii veniți din Europa pentru munca agricolă - voia să dovedească faptul că „evreul este agricultor acolo unde poate fi”. Mulți evrei din România au trecut prin această școală, fie ca profesori, fie ca elevi <endnote id="(401, p. 54)"/>. Printre alții, orfanii evreilor omorâți În timpul pogromului de la Chișinău din 1903 au fost aduși În Palestina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
semn pe frunte pentru că l-a ucis pe fratele său Abel” <endnote id="(688, p. 197)"/>. Și totuși, nu Cain a fost cel ales. Evreii Evului Mediu european trebuiau să fie urmașii cizmarului Ahasverus, „ucigașul lui Isus”, și nu urmașii agricultorului Cain, „ucigașul lui Abel”. Acuzat de fratricid și blestemat de Iehova (Cain) și, respectiv, acuzat de deicid și blestemat de Isus (Ahasverus), protagoniștii celor două legende sunt pedepsiți să fie pribegi (rătăcitori În spațiu) și nemuritori (rătăcitori În timp). Cognomenul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]