4,171 matches
-
le-au confirmat, îmbogățindu-le însă cu noi interogații. Principala provocare s-a dovedit însă a fi transcrierea acestor experiențe. Cum să faci vizibil unul dintre cele mai subtile aspecte ale trăirii religioase, care a constituit dintotdeauna o provocare pentru antropologia clasică : interpretarea corectă a unor experiențe și ritualuri strict rezervate celuilalt sex ? Fără a mai vorbi de faptul că un subiect atât de vast și de promițător ar putea constitui prin el înșuși obiectul unei alte cercetări mai vaste, prin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sisteme religioase ale lumii au tendința de a distinge rolul bărbatului și al femeii în cadrul ritualurilor religioase. Unele trăsături ale diferenței de gen sunt comune tuturor culturilor, în timp ce altele sunt localizate temporal și geografic (Davidson, 2002 : 195). Studiile specifice de antropologie dedicate religiozității feminine sunt din ce în ce mai numeroase, dar promovarea intensă a mitului „egalității” și asemănării dintre bărbați și femei a avut și efecte neașteptate, în sensul că s-a trecut adesea sub tăcere faptul că experiențele religioase ale femeilor sunt diferite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
realizat în onoarea „figurilor feminine” ale pelerinajelor (Seraidari, 2005 : 150). Cercetătoarea franceză atrage însă atenția că ar fi greșit să asociem prea ușor femeia suferinței, doliului și durerii. Cu toate acestea, spune ea, tema este recurentă studiilor de gen și antropologie, fiind citată în acest sens o cercetare dedicată sociologiei „sfințeniei feminine” în cadrul Occidentului creștin : femeia și practica sa religioasă sunt plasate într-un context dramatic, în care se afirmă, printre altele, că „femeile experimentează cel mai bine în suferință condiția
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
suferință condiția de „mirese ale lui Hristos” (Albert, 1997 : 163). În ceea ce privește creștinismul răsăritean, este remarcată „suspiciunea față de trup, în special cel al femeii, o temă recurentă a monahismului răsăritean începând cu secolul al IV-lea” (Delumeau, 1986 : 110). Nu doar antropologia religiilor a sesizat acest aspect esențial al practicii feminine. Slavistul Georges Nivat, fin cunoscător din interior al Orto doxiei, notează într-un jurnal de călătorie prin Rusia contemporană faptul că, în cadrul acestei confesiuni, corpul joacă un rol esențial în înțelegerea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atinge problematica religiozității populare nu este acela de a se da peste cap pentru a demonstra acest adevăr de bază. Religiile populare au deci o triplă dimensiune : antiintelectuale și ostile față de obiectivitatea sistematică, afectivitate și pragmatism. Studiul religiei populare este antropologie, afirmă răspicat Michel Meslin, deoarece prin eforturile pe care omul le face pentru a pătrunde misterul sacrului, el este retrimis fără încetare la propria sa imagine. În fine, un ultim cuvânt despre dimensiunea istorică și socială a religiilor populare. Orice
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
O religie capabilă de orice, inclusiv de acte incomprehensibile. Capăt de drum, imposibilitatea interpretării. Pe urmele autorului citat mai sus, putem accepta „pietatea” pelerinului ca acțiune, dar una indeterminată. Prioritatea este dată de semnificația religioasă, care nu coincide întotdeauna cu antropologia religiilor, ci mai degrabă cu noțiunea de „caritas” teologic (De Luca, 1995 : 130), o relație binevoitoare față de ființa umană. Iată de ce, în înțelegerea religiei populare și a pietismului asociat, științele pozitive par a fi neputincioase. Nefiindu-mi însă mereu accesibilă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de așteptare și în perimetrul general al pelerinajului. De ce mi s-a părut important să studiez rolul muzicii într-un pelerinaj ? Din mai multe motive, pe care voi căuta să le ordonez în ordinea importanței. Din punctul de vedere al antropologiei pelerinajului, sunetul nu poate fi neglijat deoarece el face parte integrantă din experiența „afectivă” a Ortodoxiei, fiind generator de emoție și sens pentru pelerini. Muzica este o parte esențială a tuturor religiilor, fiind în legătură cu creația și menținerea acelui sentiment atât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și să se exprime cu ajutorul ritualului, iconografiei sau al „miraculosului” (Albert, 1996 : 10). Hrana rituală. Despre distribuția de sarmale (pomană) și semnificația acestora Nu este deloc ușor de lămurit raportul pe care religia îl întreține cu hrana și alimentația, cu toate că antropologia „clasică” s-a interesat de acest aspect încă din primele momente ale dezvoltării sale (James G. Frazer, Smith W. Robertson, Alfred Radcliffe- Brown), preocupându-se de problemele alimentare abordate din punct de vedere religios (Sabban, 210 : 807). și etnografia românească
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rituale în „dialogul” pe care oamenii îl întrețin cu divinitatea. Apetitul pentru gusturile „terestre” consemnate în cadrul ceremoniilor religioase constituie pentru Alphonse Dupront unul dintre semnele cele mai clare ale prezenței religiei populare (Dupront, 1987 : 460). Cercetări mai recente din aria antropologiei culturale au arătat că hrana, distribuția comunitară a hranei, poate fi concepută ca un factor social, marker identitar și religios sau de apartenență la o frontieră rituală a mâncărurilor (Sabban, 2010 : 808). Revenind la terenul nostru de cercetare, o varietate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
politic, o stație de reîncărcare a energiilor comune, naționale, parte a faptului că Ortodoxia a recucerit treptat întreg spațiul public după 1990 (Conovici, 2009). Ar fi încă multe de spus despre acest subiect, atât de promițător pentru o teologie și antropologie a politicului. Rămân o serie de întrebări deschise, la care nu pot răspunde pentru moment ; este o datorie în a le așterne pe hârtie, ca temă de reflecție și provocare : când și cum se transformă omul politic în pelerin ? Cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și adesea polemică, cea istorică, preocupată de schimbare și eterogenitate, de cauzalități și contexte. Un asemenea dialog urmează, inevitabil, tribulațiile metafizice, ideologice, politice și epistemologice ale științelor sociale din secolele XIX-XXI, de la sociologie și istoria religiilor la filozofia culturii, de la antropologie la studiile culturale și așa mai departe. Nu e cazul și cadrul să intru în amănunte, așa că-mi asum din capul locului perspectiva din paginile de față : dacă nu subscriem unei metateorii, rămânând totuși deschiși către teorie, nu putem observa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ortodocși din România ultimilor ani. La sfârșitul lecturii, cred că vom conveni cu toții că această carte marchează deopotrivă o nouă etapă în istoria temei și o răscruce în viața autorului. Bibliografia despre pelerinaje se îmbogățește cu o lucrare solidă de antropologie a practicilor religioase, construită ca un documentar riguros al observației participative, completată de o secțiune teoretică asumat introductivă, dar în care întâlnim destule pasaje analitice utile și întrezărim reflecțiile viitoare. În plus, cartea, o contribuție prețioasă la fresca României profunde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
decât utopia societății bune, par să intuiască, deși nu reușesc să gândească până la capăt, pelerinii. Iar asta s-ar putea obține într-un singur mod : trecând prin fuziunea transpersonală a comuniunii, atât de mișcător căutată de pelerini. Restul e (numai) antropologie socială și culturală (domenii la care contribuie din plin și lucrarea de față), istorie a religiilor și a Bisericilor (s-ar putea scrie un capitol nou despre influența Bisericii Ortodoxe Grecești, de la rearhaizarea practicii religioase la căutarea bizantină a fuziunii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Breviarul sceptic. și alte eseuri despre simplitate 175. Gabriel Andreescu - Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității 176. Mihai Valentin Vladimirescu - Viața de zi cu zi în vremea lui Iisus 177. Vintilă Mihăilescu - Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică 178. Adriana Babeți - Amazoanele. O poveste 179. David Bentley Hart - Frumusețea infinitului. Estetica adevărului creștin 180. Moshe Idel - Mircea Eliade. De la magie la mit 181. Grete Tartler - Înțelepciunea arabă. De la preislam la hispano-arabi (ediția a III-a) 182. Mirel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dintre ceremonial și simboluri / 57 7. Magia ca formă de ritual și totodată libera practică a sacrului / 66 Abracadabra / 67 Magia ca fir secret al dezvoltării umane / 69 Simbolismul ritual al sacrului ca magie / 77 Magia misticismului rosicrucian / 80 8. Antropologie și rosicrucianism / 84 Ritualul meditației contact al omului cu Conștiința Cosmică / 89 9. Hermeneutica ca interpretare / 92 Biblia oracol divin / 92 Interpretarea hermeneutică a textelor sacre / 94 Interpretarea alegorică a miturilor prin fabule, parabole, alegorii / 96 Tâlcul meditației / 100 10
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Arcul reflex al atmei / 289 20. Ecce pietas est sapientia / 293 Clopotele sufletului / 294 Cuvântul lui Dumnezeu în clopotele succesive / 297 Francmasoneria și tainele divine / 298 Pasajul nostru în vid, poesia / 300 21. Erravi sicut ovis perdita / 307 Ritual și antropologie / 307 Rețeaua umană unitatea conectată cu Universul / 309 Memoria subconștientului liric / 313 Târgul cu umbrele / 318 22. Homo cogitus / 323 Prolegomene pentru alt univers / 323 CHRYSOPEEA ȘI SIMBOLISMUL INȚIATIC ÎN ARTA REGALĂ 23. Puterea magică a tainei / 333 24. Lumina
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
plante și obiecte, prin ele însele fiind încărcate de noime și intenții simbolice. Cât de greu este să diferențiezi între complexul de simboluri împreunate într-o poveste și un mit! Și ne referim în primul rând la cosmogonie, teogonie și antropologie. Învățăturile dogmei și teologiei creștine, budiste, rosicruciene ș.a. privind reîncarnarea, judecata de apoi, păcatul originar, iadul, purgatoriul și paradisul sunt structuri și reprezentări ale valorilor simbolice. Magia, în ritualurile sale, utilizează, așa cum vom mai discuta, formațiuni de simboluri, imagini și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întreaga ființă a inițiatului și chiar a profanului avid de cunoaștere. Pentru a-ți închipui magia ca o neștiință sau o prereligie, pentru a o diferenția de vrăjitorie sunt teme dificile și care au fost abordate în mod explicit de antropologie 141. Acțiunile se intrică și limitele albe sau negre ale magiei sunt de asemeni obscure. Există tot așa diferențe între magie și divinație care nu-și propune să influențeze evenimentele sau să le prezică ori să le înțeleagă. Dar puterea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să le înțelegem și controla, în Sudan, ca exemplu, un sistem logic rațional și cauzal, parte a societății și naturii împletește magia cu vrăjitoria, oracolele și religia. Nu putem sintetiza fenomenul social pe care îl reprezintă magia, așa cum îl văd antropologii și sociologii, fără a ne opri o clipă asupra influentei viziuni freudiene. Sigmund Freud în Totem și Tabu, încearcă o apropiere între credințele copiilor, nevrotici și sălbatici. După Freud aceștia își asumă dorința de a atinge un final mult așteptat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
știința și religia au apărut odată cu Cuvântul Sacru, informația divină e creat universul și i-a dat omului harul de a putea fi un participant activ al vieții și spiritului cosmic prin misticism, Dumnezeu fiind pretutindeni și în noi. 8. Antropologie și rosicrucianism Marea chestiune care ne domină spiritele este una la care noi, folosind cunoașterea noastră, nu putem răspunde decât pe jumătate ce este viața, acel inefabil care este uneori, dar nu întotdeauna cu noi195. Antropologia 196 definește studiul omului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și în noi. 8. Antropologie și rosicrucianism Marea chestiune care ne domină spiritele este una la care noi, folosind cunoașterea noastră, nu putem răspunde decât pe jumătate ce este viața, acel inefabil care este uneori, dar nu întotdeauna cu noi195. Antropologia 196 definește studiul omului în întregul său, în particular al caracterului său fizic, în evoluția sa istorică și geografică și studiul relațiilor interumane și culturale. Deci ea poate fi văzută ca o descriere și interpretare naturală a omului în evoluția
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
privind natura umană, în efortul de a înțelege omul în ambele sale ipostaze: de subiect creat în lumina construcției globale a universului și supus unei modelări continue a acestuia și de creator al propriilor valori. Acestea reprezintă ceea ce se numește antropologia filosofică. La sfârșitul secolului al 16-lea studiul omului ca ființă fizică și morală definea pentru prima oară conceptul de antropologie la facultățile de filosofie ale universităților germane. Deci studiul sistematic al omului prin metode filosofice se aplecau asupra locului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
universului și supus unei modelări continue a acestuia și de creator al propriilor valori. Acestea reprezintă ceea ce se numește antropologia filosofică. La sfârșitul secolului al 16-lea studiul omului ca ființă fizică și morală definea pentru prima oară conceptul de antropologie la facultățile de filosofie ale universităților germane. Deci studiul sistematic al omului prin metode filosofice se aplecau asupra locului nostru în univers, asupra înțelegerii vieții și asupra scopului existenței umane și perspectiva ca aceasta să constituie obiectul unor atare studii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aceasta să constituie obiectul unor atare studii. Concepțiile au avut de atunci o evoluție considerabilă gândindu-ne numai la faptul că până în secolul al XIX-lea discipline precum fizica, chimia sau biologia erau ramuri ale filosofiei naturale. În prezent scopurile antropologiei au următoarele direcții: aspectele omului întâlnite în studiul filosofiei generale, umanismul care privește omul creator al civilizației sale, poziție relevată încă din Renaștere, un umanism al secolului al XX-lea ca punct de plecare pentru antropologia filosofică și orice alt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
naturale. În prezent scopurile antropologiei au următoarele direcții: aspectele omului întâlnite în studiul filosofiei generale, umanismul care privește omul creator al civilizației sale, poziție relevată încă din Renaștere, un umanism al secolului al XX-lea ca punct de plecare pentru antropologia filosofică și orice alt studiu despre om care nu poate fi definit științific. După opiniile antropologiei filosofice apărute ca antiumaniste, umanismul clasic e de fapt preștiințific. De aceea abordarea antropologică a civilizației umane în toate aspectele sale, pe care noi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]