4,984 matches
-
avut loc în ultima perioadă și acesteia îi acordăm o mai mare atenție în cadrul volumului de față. Ceea ce se întâmplă în ultimii ani la Facultatea de Fizică, atât în domeniul învățământului, cât și în cel al cercetării, merită cunoscut și apreciat. De aceea, o prezentare a organizării activității didactice și a celei de cercetare, precum și cunoașterea rezultatelor acestor activități, a muncii și devotamentului membrilor Facultății de Fizică, se impun cu necesitate. Progresul realizat în dezvoltarea învățământului și a cercetării de fizică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
cariera profesională și nu numai. Fiecare dintre noi își alcătuiește de-a lungul vieții un edificiu afectiv. Consistența acestui edificiu este dată de acel grup de oameni pe care i-a „preluat“ în el, pe care i-a respectat și apreciat, și pe care cu avântul tinereții uneori i-a contrazis sau criticat. În ceea ce mă privește, profesorul Bursuc face parte din acel edificiu. Înconjurat de acest edificiu, alcătuit din oameni de o calitate deosebită, m-am simțit, de-a lungul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
pornit și nevoia lui de a ști, de a cunoaște, a ajuns la Iași, la Facultatea de Matematică și Fizică (atunci) și apoi la Facultatea de Fizică pe care a slujit-o până la pensionare. A fost unul dintre cei mai apreciați dascăli ai Facultății de Fizică, contribuind, cu profesionalism și personalitate, la pregătirea a peste 40 de generații de studenți. Perceput ca un om dur era, de fapt, pentru cei care l-au cunoscut bine, un timid, o persoană cu o
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Catedrei de Electricitate, decan al Facultății de Fizică, dar și al celei de Matematică și Fizică - când cele două facultăți, temporar, s-au unit -, a fost membru al Senatului Universității. Dar, mai ales, a fost un profesor și un cercetător apreciat, respectat și cunoscut în lumea științifică, apreciat și respectat în domeniul în care lucra - magnetism - urmaș, continuator al unei personalități marcante a fizicii românești - profesorul Ștefan Procopiu. Cele mai sincere condoleanțe familiei îndoliate ! O asigurăm pe doamna profesoară Paula Apostol
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Fizică, dar și al celei de Matematică și Fizică - când cele două facultăți, temporar, s-au unit -, a fost membru al Senatului Universității. Dar, mai ales, a fost un profesor și un cercetător apreciat, respectat și cunoscut în lumea științifică, apreciat și respectat în domeniul în care lucra - magnetism - urmaș, continuator al unei personalități marcante a fizicii românești - profesorul Ștefan Procopiu. Cele mai sincere condoleanțe familiei îndoliate ! O asigurăm pe doamna profesoară Paula Apostol, pe fostul nostru student, actualul coleg Cristi
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
nepoții veniți din satul natal, ca aceștia să-și construiască un drum în viață. Munca la catedră, dar și viața de familie exemplară - un fiu care venea, elev fiind, des, la laboratorul profesorului și care, apoi, a devenit un inginer apreciat, doctor în științe tehnice, director la Tehnopolis, soția, nora, nepoții cu care se mândrea foarte mult, au fost pilonii pe care s-a sprijinit profesorul Grosu până în ultimul moment. Acum, la sfârșit de drum pământean și la începutul drumului, pentru
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
înțelegere și toleranță decît angajații. Blîndețea și încurajarea sînt elemente de slăbiciune rapid întoarse împotriva celor care le manifestă. De aceea suportul este o valoare în general respinsă în închisori. Corelată cu suportul este bunăvoința valoarea interpersonală cea mai puțin apreciată instituțional. Ponderile scăzute obținute la testările efectuate în diferite perioade arată că reaua-voință, preocuparea excesivă față de propria persoană și indiferența față de ceilalți sînt virtuțile agreate organizațional, iar deschiderea către ceilalți, rezolvarea problemelor lor, generozitatea și prietenia par sentimente interzise. Studiul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ponderi scăzute în ierarhia personală. Ansamblul personalului testat prezintă un nivel mai ridicat de apreciere a ordinii în activitatea desfășurată, pe cînd deținuții par a aștepta intervenții externe pentru organizarea vieții din instituție. Orientarea spre scop este ultima valoare personală apreciată (deși în cazul altor categorii sociale: muncitori, funcționari din administrația publică, studenți, ea este situată pe primul loc, la mare distanță de celelalte valori). Aproape toți își văd zilele petrecute în pușcărie ca fiind fără rost, fără finalitate. Imposibilitatea realizării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deschisă, receptivă (rang 4); politețe, comportare manierată (rang 5); inteligență, minte ascuțită, gîndire logică (rang 6) Politețea este mai înalt valorizată de criminali decît de hoți și violatori, deși o valoare aproape similară (ascultător, supus, pătruns de respect) este slab apreciată (rang 16). Urmărind frecvențele la această a doua valoare, se constată un fapt inedit: diferența de rang este dată de măsura în care este respinsă de criminali (41%), în raport cu hoții (22%) și violatorii (14%), și nu de acceptarea ei (35
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai toate societățile democrate personalul închisorilor are un status social mai jos decît al altor persoane similare ca nivel de educație din comunitate. În sistemele postcomuniste, statutul angajaților penitenciarelor a fost mult ridicat prin asocierea cu casta militară foarte bine apreciată, după cum relevă toate sondajele de opinie. Administrarea polițienească a închisorilor a menținut prin modul de gestionare a pedepsei și a spațiului carceral ideea deținuților văzuți ca dușmani, ca inamici ai societății. Obiectivul închisorii este să păzească societatea de aceste elemente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pînă noaptea tîrziu. Dacă accesul la telefon este restricționat, iar convorbirile ascultate de gardieni, scrisorile rămîn o preocupare a celor mai mulți deținuți, chiar și a celor care nu știu să scrie. Funcția de scriitor, de compozitor al corespondenței este una foarte apreciată. Din teama de a nu pierde sprijinul celor de acasă (căci un necăutat e căzut automat în dizgrația colectivă), mulți încearcă să descrie cît mai plastic și mai convingător situația din interior, poveștile auzite și evenimentele cele mai interesante. Analiza
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
va stigmatiza și după eliberare, mulți își făuresc viitorul în alte țări. De aceea învață limbi străine, mai ales italiana, spaniola și engleza, dicționarele și cursurile fiind cele mai traficate cărți de la o celulă la alta. Cunoscătorii ajung rapid profesori apreciați, cerînd tarife mari de la necunoscătorii dornici să învețe (plata făcîndu-se cel mai adesea în țigări). Religia animă și ea timpul liber al arestaților, în primul rînd prin activitatea reprezentanților diverselor culte care împrăștie materiale și încearcă atragerea unor prozeliți. Martorii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bunurilor publice. 28 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, p. 405. 29 Poziția patului unui deținut într-o celulă spune lucruri semnificative despre poziția socială a individului în colectivitate. Paturile de la "parter" sînt mult mai apreciate, fiind mai greu observate de către supraveghetori, deținutul nefiind deranjat de lumina becului care funcționează toată noaptea și avînd mai ușor acces în el și la sacoșele depozitate sub el. Paturile de la etaj în special cele de la nivelul 3 sînt rezervate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rândul elevilor participanți dar și a profesorilor. Cunoștințele dobândite de către elevi la orele de curs au constituit un suport uriaș utilizat în dialogul cu cei trei invitați. Echipele participante la concurs au primit diplome cu premii, munca lor fiind foarte apreciată. Pentru a vedea cum au perceput elevii desfășurarea activității ,, Religia între știință și artă’’ au fost rugați să răspundă la un chestionar din care sa se deducă punctele forte și punctele slabe ale acesteia. Majoritatea elevilor s-au declarat mulțumiți
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
1160-1180. De remarcat că aici, într-o capelă aflată la intrarea în mănăstire, sunt picturi executate sau refăcute de pictorii români Moroșanu și echipa lui. Pe același traseu, în localitatea Khirokitia, săpăturile arheologice au scos la iveală construcții din piatră apreciate a fi din mileniul al șaptelea sau al șaselea înainte de Hristos. Cele trei case, una mai mare și două mai mici, sunt spațioase. Casa mai mare avea coloane. Morții erau îngropați în interiorul clădirii. După modul de înmormântare, specialiștii au dedus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
carton, care primesc și ei câte o căciulă de bani pe lună pentru așa ceva. Ceaușescu a fost un fiu al poporului român, care a luptat pentru interesele țării și a oamenilor de rând, fapt pentru care a fost iubit și apreciat, lăsându-i deoparte pe cei lipsiți de logică și obiectivitate, pe care-i cunoaște comunitatea românească. Vedem că scrieți sau vorbiți cu atâta fast și laudă despre majestăți, prinți sau nobili, dar pe noi, oamenii de rând, nu ne interesează
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Poporului, în care sunt obligat să intru zilnic, dar în care mărturisesc că nu am intrat doi ani de zile, după "revoluție" gândindu-mă la ceea ce se întâmplase pe vremea demolărilor. O casă în stil greco-coreean, care este acum foarte apreciată, termenul a avut succes, eu suport mari dureri pentru un oraș UCIS, adică Bucureștiul nostru.” Domnule profesor, oare cum de nu v-au sărit dinții din gură când ați afirmat acest lucru atât de urât? Casa Poporului și Bulevardul Victoria
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
preotul bisericii noastre,un băiat tânăr, dar cuminte și devotat cauzei pe care o slujește, totodată apreciat foarte mult de enoriașii din sat. L-am rugat să caute tablourile cu eroii satului, să fie repuse la locul lor, pentru că trebuie apreciate și respectate, ca pe cele mai sfinte icoane din biserică. Au fost găsite printr-o magazie undeva, dar dezabilitate și învechite de vreme. După ce am convenit cu preotul Nechita, le-am adus la Iași pentru a le recondiționa, dar nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
obținut permisiunea acestuia să-l informeze pe regele României despre cele discutate. În pofida faptului că declarațiile făcute de Hitler lui Gheorghe Brătianu, fuseseră aduse și la cunoștința guvernului României, acesta a păstrat, o "rezervă totală", promovând în continuare o politică, apreciată, uneori, ca fiind "lipsită de pragmatism"844. Ideea privind necesitatea unei politici externe care să promoveze neutralitatea României era reluată în discursul susținut de Gheorghe Brătianu, la 11 decembrie, cu ocazia dezbaterilor pe probleme de politică externă angajate în Comisiile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
altă parte, lumea a ieșit în stradă ca să protesteze, la București, nu atât la îndemnul vreunui partid politic, ci în urma acumulării unor frustrări față de guvernare, care au atins punctul culminant odată cu demisia din Ministerul Sănătății a lui Raed Arafat, creatorul apreciatului serviciu medical mobil de urgență SMURD, un om privit ca un simbol al corectitudinii și profesionalismului.) Aceiași factori pot fi luați în considerare în evaluarea impactului sau succesului acțiunilor de marketing de pe Facebook. Oricât de deșteaptă ar fi strategia de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și o serie întreagă de alte informații. De asemenea, o listă bibliografică extinsă. Pentru rolul social media în proteste populare și revoluții există un foarte interesant și informativ text în Foreign Affairs, ediția americană, un dialog între doi autori extrem de apreciați, Clay Shirky și Malcolm Gladwell. Ambii sunt citați în această carte, dar cu alte lucrări. http://www.foreignaffairs.com/articles/67325/ma lcolm-gladwell-andclay-shirky/from-innovation to-revolution Unul dintre cele mai bune bloguri românești cu informații și sfaturi privind social media este
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pe care, ziua, studenții se așezau să ciorovăiască la soare. Acolo ne strângeam, seara, după ce se lăsa un pic întunericul, toți copiii străzii, la iarbă verde, noi ziceam „la excursie“. Consumam castraveți cruzi (cu cât mai mari, cu atât mai apreciați), pe care îi curățam cu briceagul sub vigilența șefului nostru, un tânăr, poate student, căruia îi spuneam chiar „șeful“ - după cum ne învățase el. Locuia în demisolul universității, într-unul din apartamentele personalului de serviciu; era probabil fiul cuiva de acolo
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și ineficace, a tendinței de "a face" pentru a satisface diferitele revendicări categoriale. Nici geniu al neimplicării, nici constrâns să facă, ci artizan al lui pune să se facă, așa se voia acum statul modern. Expresia aceasta este atât de apreciată și cunoaște o răspândire atât de rapidă, încât prefecții și-o însușesc imediat și, într-un cadru de acțiune tradițional și autoritar, își prezintă arta și știința conducerii astfel: "a face să se facă" ceea ce trebuie făcut. "A face să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
le putea prilejui afluxul populației necesar îmbogățirii lor, și se cerea supraveghere și disciplină. În orașul postindustrial, săracii, "inutilii lumii" pun probleme, dacă nu majorității bogaților, cel puțin unei populații care dispune de resurse suficiente pentru a părăsi o vecinătate apreciată ca nefastă pentru liniștea ei și școlaritatea copiilor. În aceste circumstanțe, împrăștierea urbană nu ilustrează doar modalitatea izbitoare a tendinței de grupare "în cerc închis" pentru a se proteja; este vorba de incidența asupra raporturilor sociale. Mai întâi, concentrarea săracilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
firme. Mă adaptez greu colectivității, îmi fac greu prieteni sau deloc și sper să contribui eu prima la binele societății și apoi să am pretenții. Nu aș pleca niciodată dintr-un loc unde sunt respectată și unde munca mea este apreciată. Nu pun mare preț pe bani, ci pe relația umană. Când însă ești înjosit zil nic... nu mai are rost! Scrisoarea 56 Între timp îmi căutam singură de lucru oriunde, chiar dacă vorbisem cu preotul. Nu mi-era clar cum funcționează
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]