7,924 matches
-
moment de rezistență a muzeului în fața publicului. Invocînd argumente de tipul priorității acordate activității de conservare, a managerilor care s-au orientat către activități de expunere avînd ca finalitate un public restrîns, administratorii muzeelor, deci factorii financiari de decizie au argumentat că politica actuală a acestor instituții nu include ca prioritate publicul. Mai mult, misiunea de serviciu public "este pe cale să cedeze locul celei de prestator de servicii către public, care trebuie să plătească pentru a beneficia". Ca spațiu de întrunire
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care formează nou înființatele departamente de marketing și resurse în privința "denunțării practicilor mercantile în cadrul activităților lor". O serie de conferințe ținute în Europa au prezentat acest subiect ca pe o greșită interpretare a funcțiilor de bază ale instituției, autorii studiilor argumentînd că societatea își elaborează "noile standarde de valori, precum și o ierarhie strictă și general admisă de către aceasta în materie de gusturi", considerînd că muzeele nu s-au îndepărtat de misiunea lor tradițională 48. În vocabularul muzeografic, treptat după anii '80
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
au formulat numeroase intervenții la adresa acestei producții artizanale, la uniformizarea prin multiplicare a conținutului unui obiect, pînă la pierderea totală a semnificației cu care acel obiect a fost investit în momentul edificării sale artistice. Susținătorii activităților comerciale au reformulat problema, argumentînd că aceste produse sînt "rezultatul unui proces nou, de apropiere a operei de artă de public"50. Alții au împins lucrurile mai departe, trasînd o paralelă între acest tip de producție și producția industrială, considerînd că societatea este per ansamblu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dezvoltării științelor pedagogice. Ceea ce le-a fost reproșat muzeelor a fost în principal tendința acestora de a se adresa unei pături elitiste, ignorîndu-se celelalte categorii de public. Pe de altă parte trebuie înțeles că o astfel de poziție poate fi argumentată din perspectivă istorică; standardele democratice ale acelei perioade erau diferite de cele contemporane. Astăzi vorbim din ce în ce mai mult de reformă, ca mijloc de intervenție majoră în scopul eficientizării procesului educativ, al cuprinderii în sistem a unui număr cît mai mare de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care mesajul muzeului este înțeles de vizitatori 31. Aceștia sugerează faptul că în spațiul muzeal, comunicarea nu poate fi percepută ca un proces linear, ci ca un proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată la actul învățării include șase factori 32: curiozitatea vizitatorul este surprins și intrigat, confidența, schimbarea, controlul, jocul și comunicarea angajamentul vizitatorului reprezentînd o formă a interacțiunii sociale. CONCLUZII Raportîndu-ne la studiile și cercetările din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
al Transilvaniei. Prin stăruința lui Nicolae Iorga ideea unei secții avea să se transforme în necesitatea înființării unui Muzeu în aer liber, lucru care s-a și întîmplat în anul 1932. În susținerea Legii privind înființarea parcului etnografic, N. Iorga argumenta "aducerea și păstrarea materialului etnografic privitor la poporul român și la popoarele conlocuitoare spre a da astfel o icoană a vieții și civilizației poporului român și a patriei românești"65. Concepția lui R. Vuia cu privire la muzeele în aer liber poate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de instrumente:instrumente orientate spre creșterea ofertei de capital și de muncă;instrumente orientate spre diminuarea șomajului "natural";instrumente orientate spre reducerea costurilor de firmă. In cazul primei categorii de instrumente se distinge instrumentul fiscal, diminuări sau facilități de impozitare, argumentându-se că impozitul pe venitul suplimentar influențează negativ oferta de muncă, iar impozitele pe profit diminuează producția și investiția. Referitor la reducerea șomajului natural sunt promovate instrumente vizând propagarea comportamentelor funcționale pe piața muncii, realizarea unor programe de recalificare și
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
binele sau nu este deloc bine, sau este prea puțin sau prea mult (Phys.187a, 227a); generozitatea are doi contrarii: zgârcenia (lipsa) și risipa (excesul). Contrarii aparțin aceluiași subiect, de vreme ce fac parte din același gen, fapt care face posibilă și argumentează unitatea contrariilor, Aristotel întrevede trei cazuri posibile (Categ.11): a) Aparțin aceluiași gen b) Aparțin unor genuri contrarii c) Sunt ei înșiși genuri. Această teorie vine în sprijinul unor teorii din fizică, cum ar fi cea a mișcării ( Categ.14
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
al căror scop este aceeași iugabilis competentia (I, 6, 32-33), în termeni matematici aceste echivalențe se pot reda astfel: foc = aer și aer = apă aer apă apă pământ prin alternarea termenilor: foc = aer apă pământ (I, 6, 33) Platon, însă, argumentând că lumea este solidă (are cele trei dimensiuni ale unui corp solid) realizează progresia geometrică a elementelor: foc = aer = apă aer apă pământ unde focul și pământul sunt solidele elementare extreme, iar apa și aerul medietățile geometrice corespunzătoare, creând o
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
care Platon, în Timaios, le numește demiurg și Sufletul Universal. Termenul macrobian vidit se referă, probabil, la ezitarea lui Plotin în privința atribuirii memoriei () demiurgului: acordându-i amintirea actelor trecute ar însemna negarea eternității lumii, amintirea fiecărei acțiuni în parte ar argumenta teza ce susține numărul finit al lor și, de asemenea, amintirea actelor nu este necesară întrucât sunt unice și irepetabile (IV, 3, 9, 9-18). O varietate impresionantă de termeni există la Macrobius care desemnează medietatea sau termenul mediu și proporția
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cercului Identicului care este îndreptată de la stânga spre dreapta, de la Vest spre Est ( )22, este mișcarea diurnă care antrenează sfera celestă într-un plan paralel cu orizontul. Macrobius nu descrie această mișcare, considerând-o probabil foarte familiară cititorului, în schimb argumentează în favoarea unei mișcări de rotație universale, urmând îndeaproape demonstrația lui Plotin (versari caelum mundanae animae natura et vis et ratio docet, cuius aeternitas in motu est - I, 17, 8). Cerul este animat de o mișcare circulară care nu are sfârșit
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
24 (I, 19, 11 mundanae autem sphaerae terra centrum est, ideo sola immobilis perseverat; Tim. 40b-c, Rep. X, 616c; Arist. De. Caelo II, 13, 293b, 30). Macrobius admite repartiția clasică a elementelor (de sus în jos) ether, aer, apă, pământ, argumentând că elementele de cea mai mare greutate se găsesc cel mai jos, adică mai aproape de centrul Universului, consideră greutatea elementelor ca fiind cauza sfericității Pământului și plasării lui în centru, după o doctrină foarte răspândită în Antichitate (Phaed. 108e- 109e
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
897 ab); toate aceste calități sensibile care admit mai marele sau mai micul, adică grade de intensitate, sunt susceptibile măsurării. Macrobius caracterizează sunetul prin calitățile mișcării care îl provoacă, viteza sau lentoarea, uniformitate și incoerență sau iregularitate. Autorul Comentariilor își argumentează teoria dând două exemple: al nuielei care la o mișcare rapidă emite un sunet ascuțit, la o mișcare mai lentă unul grav și al coardelor lirei, care, dacă sunt bine întinse produc sunete ascuțite, dacă nu, sunete mai grave 31
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
reamintirii (cognitio repetita, lectio) prin disciplina și exercițiul logic al gândirii. Cel de-al doilea pasaj, în care Macrobius se referă la cauzele căderii sufletului (I, 11, 11) menționează appetentiam corporis, care trimite la Plotin 49 (IV, 3, 12), care argumentează cu privire la mândria și îndrăzneala sufletului (; V, 1, 1), care îl determină să se scufunde în trupuri. Sufletul nu se mulțumește să radieze, este atras de reflexia (Comm. I, 14, 15) pe care a produs-o; nu mai este vorba de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
informații, idei, teorii ce aparțin primelor trei domenii filozofiei sau prin apelul la acestea pentru a justifica, explica o idee filozofică. Toate datele științifice converg pentru a sprijini și a lămuri unitatea Universului (filozofie) conferită de Sufletul Universal, de a argumenta și a susține cu putere acțiunea și funcțiile prin care acesta armonizează și unifică Întregul. Macrobius consideră știința un instrument de demonstrare a doctrinelor filozofice, în general, iar în particular, un mijloc de analiză și de susținere cu certitudine a
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și poziției centrale a Pământului (I, 19, 11; geometrie și aritmetică). Finalitatea filozofică a acestor două științe este, pe de o parte de a demonstra mișcarea rațională și armonioasă determinată de Sufletul Universal (muzica sferelor), pe de alta de a argumenta o dată în plus pentru perfecțiunea, ordinea, armonia lumii astrale a căror cauză și principiu este Sufletul Universal. 2.1.3. Explicarea Universului, diviziunea lui (Lume Sensibilă-Inteligibilă), relațiile dintre elementele lui constitutive, demonstrarea unității și armoniei inerente lui reprezintă scopul fundamental
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
capitolelor plotiniene (I, 19, 27, II, 12, 7), remarca referitoare la concizia filozofului (II, 12, 8-9), distincțiile făcute între concepția lui Plotin și cea a lui Porphyrios împreună cu adoptarea punctului de vedere a celui dintâi (I, 11, 5). Paul Henry argumentează în favoarea influenței lui Plotin asupra lui Macrobius prin studierea paralelă a textelor II, 12 (Comm.) și I, 1; I, II (Enn.) observând traducerea corectă a titlurilor capitolelor, prezența unui pasaj care ar putea fi o traducere a lui Plotin și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
unor pasaje preluate, un act mecanic de colectare, de dispunere, aranjare sau ordonare a unui material preexistent, ci o interpretare a acestuia ce dovedește înțelegerea textelor, putere de abstractizare, concizie și precizie în redarea informațiilor, selectarea și filtrarea acestora, fapt argumentat de: 3.2.1. adăugirile independente, adiționale (II, 15, 13-19; II, 16, 16) 3.2.2. concentrarea și sublinierea virtuților politice, care lipsesc din sursele utilizate de autor (Porphyrios și Plotin) 3.2.3. referințe la contemporaneitate (I, 9, 5
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
bogat de elemente teoretice, care apoi să se concretizeze și să își găsească aplicarea în celebrarea pe care o înfăptuiește confesorul în favoarea penitentului. De aceea, în tot acest demers de cercetare, vom apela la un material bibliografic consistent, care să argumenteze, prin autoritate teologică și științifică, cele ce se afirmă și care să mențină întregul conținut în coerență cu revelația și cu învățătura predicată și aplicată de Magisteriul Bisericii. Conținutul lucrării se structurează în cinci capitole, dorind să urmărească în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și dezangajarea în muncă sau simptomele de STS. Pe de altă parte nu s-au obținut rezultate semnificative care să susțină caracteristicile personale sau sarcinile asociate medicinei legale ca fiind factori de risc. Autorii și-au explicat infirmarea acestor ipoteze, argumentând că interviurile de medicină legală sunt obiective, semistructurate, durând o perioada prestabilită de timp ceea ce reduce implicarea emoțională. Ghahramanlou și Brodbeck (2000) și-au propus să evalueze distresul psihologic, intensitatea traumei secundare și componentele specifice ale conceptului în cadrul unui eșantion
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
familiilor supraviețuitorilor Holocaustului și un grup de control. Ulterior eșantioanele folosite au fost împărțite în subiecți neselectați și subiecți ce participaseră la grupuri și întâlniri ale supraviețuitorilor Holocaustului. Doar cel din urmă grup prezenta simptome de stres traumatic. Cercetătorii au argumentat lipsa simptomelor semnificative prin prezența factorilor protectivi în familie și prin efectul mediului favorabil care a moderat impactul traumei părinților asupra copiilor (Ijzendoorn, Bakermans-Kranenburg și Sagi-Schwartz, 2003). Factorii de risc ce favorizează dezvoltarea simptomatologiei stresului traumatic secundar în cazul asistenților
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
subtitlul mai multor poeme (fără punctuație) subliniază ideea că el nu face decât să decupeze eșantioane din aglomerația de ingrediente ale realului și să le aducă - spre contemplare, meditație sau, măcar, conștientizare - cititorului. Iar actul poetului, pornit din convingere, e argumentat și prin apelul la cuvintele lui Emil Cioran, care flanchează poemul Lașitate: Nu merită osteneala să te sinucizi, pentru că oricum ar fi prea târziu și Faptul că viața n-are niciun sens este o rațiune de a trăi, singura de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vieți trăite, muncite ... Trăite da, muncite nu ! Și-acum ? Vreau să dau în primire. M-am săturat de tranziție. E nașpa rău. Până s-o termina, majoritatea cetățenilor vor deveni nemuritori și chiar mai rău. E concurența prea mare. Poți argumenta ? Sigur. Uită-te și dumneata: se va ieși la pensie la peste 65 ani ? Se va. Boon. în Senat, la Cameră, sunt cele mai tinere speranțe bărbații de peste 60 de ani ? Suuunt! Păi dacă oamenii politici abia se nasc la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
duce capul, pe numele din buletin, Emil Boc, ajunsese primar,în proaspătul oraș, provenit din această comună, Coada Vacii, de pe Valea Mioarei. Au vrut, unii, să-i zică, orașului, altcumva. Majoritatea,însă, a câștigat. Dacă de aici ne tragem, a argumentat, ea, de ce să ne mai complicăm, cu câte și mai câte. Ultimul cuvânt l-a avut domnul primar Emil Boc. Și așa a rămas. De îndată ce s-a văzut în vârful stogului prostiei, s-a și apucat,înfrigurat, de treabă. Reorganizări
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
sclavii bărbați. Declarația sa stârni tărăboi numaidecât. - Excelența voastră, este imposibil. Nu putem distruge atâta proprietate valoroasă - spuse unul dintre bărbați. Cu două excepții, aceasta părea să fie atitudinea generală. Ambele excepții le constituiau doi bărbați tineri, unul dintre ei argumentând: - Domnilor, este o acțiune necesară. Celălalt zise: - Senzația mea este că această criză face posibilă o acțiune radicală - sfârșitul sclaviei în Linn. Comercianții, scoși din sărite, țipau la cei doi bărbați. Clane înaintă și ridică mâna. Când se făcu liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]