3,560 matches
-
diverse semnificații În comerț, dar aproape toate În sens negativ”. Peste un secol, aceleași accepții figurate și negative („cămătar”, „avid de câștig” etc.) definesc termenul juif și În Dicționarul Academiei Franceze <endnote id="(455, III, p. 369)"/>. În limba română - arhaică și populară -, verbul a iudi (de la Iuda, iudeu) Înseamnă „a păcăli, a Înșela” <endnote id="(259, pp. 407 și 421)"/>, iar a fi jidan sau a te jidăni Înseamnă „a te târgui mult”, „a te calici”. Pentru boierii români - spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca un cucui negru” <endnote id="(791, p. 69)"/>. Astfel de imagini atipice contrazic stereotipul și zicătoarea care Îi dă formă : „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba română din germană, prin dialectul evreo-german (cf. idiș șufar, germ. Schäfer, „păstor [de cai]”) <endnote id=" (171, p. 290)"/> <endnote id="(726)"/>. Alți evrei s-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiamă Întunerec” -, Varlaam Îi sfătuiește pe păcătoși și pe păgâni să aleagă Între cele două Împărății : „Fugiți de scăpați și ieșiți din Împărăția Întunerecului și alergați la lumina Împărăției lui Hristos” <endnote id="(96, p. 189)"/>. De asemenea, Într-o arhaică formulă de „afurisenie” a „celor fără credință”, aceștia sunt blestemați ca „sufletele lor niciodată să nu vadă lumina !” <endnote id="(185, p. 336)"/>. Și pentru mentalitatea populară românească binomul lumină/ Întuneric este doar o ipostază a marelui binom Dumnezeu/Diavol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sugestii similare au supraviețuit degradate și În folclorul copiilor, În unele descântece magice de oprire a furtunilor și a ploilor excesive : „Cu cuțitul lui [arhanghelul] Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/>. Poate că o reminiscență a unui arhaic ritual de xenocid este „vânătoarea de evrei” <endnote id="(133, p. 28)"/>, care se practica În unele regiuni ale României În timpul procesiunilor religioase de provocare a ploii : „Barbariile cele mai mari contra evreilor [din Moldova] - scria W. Schwarzfeld În 1889
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
explicit : „Și de atunci nu mănâncă jidanii carne de porc !” <endnote id="(22, pp. 220-221 ; 10, pp. 40-42)"/>. „Frica de canibalism” ar fi, după unii comentatori <endnote id="(4, p. 103 ; 107, p. 124 ; 422, p. 249)"/>, motivația mito- rituală arhaică a acestei prohibiții culinare, dar cred că nu este cazul aici să deschid acest dosar stufos. La Începutul secolului XX, Simeon Florea Marian intuia faptul că „izvorul legendei nu poate fi altul decât [textul apocrif] «Visul Maicii Domnului» În compilațiune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-a ascuns pruncul Într-o cocină. Pentru că „porcii l-au Încălzit și l- au hrănit”, Isus i-a binecuvântat : „Blagoslovită să fie carnea de pe dânșii și să se Îndulcească oamenii cu ea !”. Acest final conferă o motivare creștină unui arhaic ritual precreștin, de sacrificare a porcului În preajma solstițiului de iarnă : „De atunci se taie porcii de Crăciun” <endnote id="(259, p. 51)"/>. Chiar și beneficiind de această binecuvântare mitică, rostită de Isus ab origine, românii din Bucovina duc În fiecare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai arhaice ale superstiției. Nu este foarte limpede care este logica gândirii magice care a generat și apoi a făcut să supraviețuiască o astfel de credință. De fapt, sunt mai multe explicații posibile, fiecare cu argumentele și contraargumentele ei. În loc să optez tranșant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ace ne-mboldește Inimioara ne-o topește. Dumnezeu Îi cere Sfântului Ilie să se Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În imaginarul popular românesc, care a preluat o parte dintre atributele unui arhaic zeu al furtunii, Sfântul Ilie trece la executarea unui fel de „soluție finală” : Jidovii că-i prăpădea, Numai unu că-mi scăpa. Singurul evreu care supraviețuiește etnocidului se ascunde „subt aripa Domnului”. Dumnezeu Îl roagă pe Sfântul Ilie să-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274 ș.u.)"/>. Desigur, practici de xenocid au putut să supraviețuiască anume În societățile cu mentalitate arhaică și tradițională, În unele enclave etnoculturale izolate. Mihail Șolohov, de pildă, Își Începe romanul Donul liniștit cu o acțiune de xenocid ritual, petrecută Într-un sat căzăcesc de pe Don, cândva În a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cazacii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o molimă, o secetă sau mai știu eu ce. Da omu [strein] nu să simte bine, că el poate fi curat” <endnote id="(94, pp. 42-43)"/>. Interesant este faptul că, În creații și manifestări folclorice, au supraviețuit destule reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În revistă câteva mărturii folclorice. În toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 180-181)"/>. Și alți antropologi au observat faptul că, În fundațiile noilor construcții, se zideau „umbre” ale unor indivizi considerați de rangul al doilea : bătrâni, călători, străini (țigani, de exemplu) <endnote id="(596)"/>. Ovidiu Papadima a arătat că această practică arhaică este atestată În România de la jumătatea secolului al XIX-lea și acoperă toate zonele țării, dar a făcut greșeala să creadă că „obiceiul zidirii umbrei” este specific doar arealului românesc <endnote id="(167, pp. 613-615)"/>. Acest tip de sacrificiu simbolic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cărămidari, care provocau prin vrăji seceta, erau bătuți sau chiar omorâți pentru a „dezlega ploile” <endnote id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea, În descântecele de magie meteorologică - degradate și ajunse În folclorul copiilor - par să fi supraviețuit unele reminiscențe privind arhaica practică rituală a sacrificiilor umane, practică menită să stopeze calamitățile meteorologice care distrugeau recolta (furtună, grindină, ploi excesive) : „Cu sabia lui Mihai [Arhanghelul],/ Cu toporul Domnului,/ Taie capul omului” (pentru exemple și comentarii, <endnote id="vezi 139, pp. 79 ș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dansuri rituale și sacrificii pentru provocarea la timp a ploii. Ruga pentru ploaie (Tefilat Gheșem) este adresată „Celui care face vântul să sufle și ploaia să cadă” (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”). Vânătoarea de evrei Poate că o reminiscență a unui arhaic ritual de xenocid este „vânătoarea de evrei” <endnote id=" (133, p. 28)"/>, care se practica În unele regiuni ale României În timpul procesiunilor religioase de provocare a ploii. În general, se credea că evreul, fiind „necredincios”, profanează cere moniile sau slujbele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Gilles Ferréol Minoritari, marginali, excluși, Editura Polirom, Iași, 1996, pp. 125-130. 191. Mihai-Răzvan Ungureanu, „Exil fără recurs”, Secolul 20, nr. 10-12/ 1997 și 1-3/1998, pp. 234-243. 192. Un alt remediu Împotriva cecității este consemnat Într-o legendă din arhaica tradiție egipteană. Se spune că suveranul egiptean Pheron (identificat cu faraonul Menephtah al III-lea, În timpul domniei căruia au emigrat evreii din Egipt) și-a pierdut vederea, fiind sancționat de o divinitate a Nilului. În urma consultării oracolului, el s-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
servit-o pe o terasă din stațiunea amintită, după care ne-am continuat drumul spre o altă mănăstire, Surpatele, și apoi am descins la Culele de la Măldărăști care ne-au încântat prin simplitatea lor monumentală, prin puritatea arhitecturală și rafinamentul arhaic. La întoarcere, am oprit pe marginea drumului la ieșirea din Horezu pentru a ne cumpăra străchini de lut. Am ajuns la Vâlcea seara descizând nu la casa de sub Cetățuie, ci la „Cula” doctorului Dubinciuc care ne aștepta cu grătarul încins
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și Fabule și întâmplări (1972ă. A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971ă. A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987ă. Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981ă, cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referinduse la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la imagologia magico-mitologicăă și la metode și procedee ce antrenează, dincolo de fapte și evenimente, descoperirea de idei, valori și simboluri arhaice. Paleofolclorul își extinde cercetările din perioada primitivă, prin cea arhaică, până în perioada feudală timpurie”. Iată, deci, în câteva cuvinte, cum am putea caracteriza volumul de față: o lucrare realizată cu multă pasiune, atât pentru faptul istoric și oglindirea sa în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la imagologia magico-mitologicăă și la metode și procedee ce antrenează, dincolo de fapte și evenimente, descoperirea de idei, valori și simboluri arhaice. Paleofolclorul își extinde cercetările din perioada primitivă, prin cea arhaică, până în perioada feudală timpurie”. Iată, deci, în câteva cuvinte, cum am putea caracteriza volumul de față: o lucrare realizată cu multă pasiune, atât pentru faptul istoric și oglindirea sa în legendă, cât și pentru paleofolclor în general. Prozatorul și folcloristul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
știa pe de rost, și mi-a captat interesul. Îmi descria sugestiv, uitându-se atent la mine să vadă cum reacționez, o experiență pe care a avut-o În munți, unde participase la o ceremonie bazată pe incantații și ritmuri arhaice. A fost Începutul unei relații speciale cu Grotowski, care s-a dezvoltat În timp. L-am revăzut după un an la Festivalul internațional de la Persepolis. Aproape că nu l-am recunoscut când l-am zărit coborând din avion, Îmbrăcat complet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a apărut pe prima pagină din Le Figaro și a fost reprodus ulterior În Secolul 20, În numărul dedicat Trilogiei): Desigur, În Medeea lui Andrei Șerban este vorba de o tentativă teribilă, tragică, aproape disperată, nemărturisită, de a regăsi rituri arhaice, gesturi, sunete, modulații, modele, pe care dintotdeauna le purtăm În adâncul sinelui, dincolo de cultura, dincolo de civilizația noastră: sunt modele, arhetipuri care trebuie scoase la lumină, În vederea unei reintegrări a umanității pierdute, Într-o ordine spirituală și cosmică, reinventată sau redescoperită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe ultima silabă), pe panta cea mai abruptă unde preferai să „iei bicicleta de coarne“ (bïka za roga), după cum Îi plăcea tatii, ciclist pasionat, să spună, locul unde el o ceruse În căsătorie; mai era, În așa-numitul parc „vechi“, arhaicul teren de tenis, acum o zonă acoperită cu mușchi, cu mușuroaie de cârtițe și cu ciuperci, care fusese scena unor vesele Întreceri În anii optzeci și nouăzeci (chiar și sobrul ei tată Își lepăda haina și Încerca racheta cea mai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Normal ar fi fost să fi căzut la acel „examen”. Îmi este, mi-a fost și atunci indiferent. Încercând acum să reconstitui unde mă aflam, deduc că trebuie să fie vorba de una din clădirile dezmembratului Conservator, o casă masivă, arhaică, tipică Clujului copilăriei mele. Un fel de mănăstire muzicală, cel puțin pe dinăuntru, judecând după chilia austeră în care nimerisem și în care mă văd chinuindu-mă și chinuind pianul. Dar în care văd, mai ales, pereții aceia de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Jurnal, august 1932, din Nu. E de remarcat că, fără să dispară, comicul propriu-zis începe să se retragă, dar rămâne grotescul și rămâne, dominant în Regele moare, carnavalul. Regele Bérenger e un rege de carnaval. Regii de carnaval, în perioada arhaică, trebuiau să moară la sfârșitul zilei, ca Bérenger. Obsesia morții (și anticipările ei, amenințarea, frica, oboseala, dărăpănarea, proliferările sufocante, violul, tortura, inaccesibilitatea izbăvirii) lasă obsesia vidului în urmă. Figurile nu mai sunt fantoșe, sunt făpturi muritoare, vulnerabile, pătimitoare. Oarecum încă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]