3,711 matches
-
fi neglijat să anunțe o eclipsă). Cometele erau observate riguros. Marele astronom Șhi Șen, a alcătuit primul catalog de stele în jurul anului 350 î.e.n., ceea ce se pare că a fost primul catalog de stele din istoria științei, cuprinzând 800 de aștri. Venus (Marea Albă) și Jupiter erau de asemenea observate și ciclurile revoluțiilor cunoscute. Astronomia sumeriană, devenită apoi asirobabiloniană cu primele consemnări despre cosmos de acum două milenii înaintea erei noastre. Învățații Babilonului au avut o contribuție esențială în «cartareaă cerului
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
oceanului, ca o veritabilă busolă cerească. Astronomia greacă - s-a dezvoltat datorită condițiilor materiale ale civilizației grecești - agricultura intensă, navigația amplă, coaste maritime foarte întinse ce au favorizat comerțul și contactul cu multe țări. Orientarea în spațiu și timp după aștri era curentă în Odiseea lui Homer. Grecii au preluat și dus mai departe observațiile astronomilor dintre Tigru și Eufrat, au căutat să explice fenomenele și să stabilească cauzele. Dacă chinezii și babilonienii prevedeau eclipsele pe baza periodicității lor, grecii au
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și Soarelui în spațiu cosmic. Tot grecii sunt cei care elaborează o teorie planetară, în care se explică mișcarea planetelor, în cadrul unui sistem. Primul mare astronom grec Thales din Milet (624 —548 î.e.n.) întemeietorul școlii ioniene, observator minuțios al poziței aștrilor, promotorul unei concepții raționale despre natură. Anaximandru (611-545 î.e.n.) vede Pământul sub forma unui cilindru și consideră , în mod greșit, că stelele sunt mai aproape de noi decât Luna și Soarele; apreciază că nu toți aștrii se află la aceeași distanță
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ioniene, observator minuțios al poziței aștrilor, promotorul unei concepții raționale despre natură. Anaximandru (611-545 î.e.n.) vede Pământul sub forma unui cilindru și consideră , în mod greșit, că stelele sunt mai aproape de noi decât Luna și Soarele; apreciază că nu toți aștrii se află la aceeași distanță de Terra ; își dă seama că Soarele este considerabil mai mare decât Pământul; este considerat întemeietorul geografiei științifice. Pitagora (581-500 î.e.n.) după unele surse el a fost cel dintâi care a susținut că Pământul este
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
numeroase lucrări astronomice. Primul contact, a lumii arabe cu știința vechilor greci a avut în sec. al VIII-lea. Pasiunea pentru aceste cărți, a permis arabului Mahomed Biruni să considere că Pământul se rotește în jurul axei proprii și-n jurul astrului zilei, adică teoria heliocentrică, în schimb tratatul său Cheia astronomiei, s-a pierdut, rămânând o mică introducere la această operă, text în care consideră că rotirea Pământului în jurul Soarelui este o amăgire. În același timp, în Europa, întunericul cunoașterii datorat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
timp de milenii predominase o idee greșită. Și acum progresele astronomiei devin posibile datorită înstrumentelor, a continuei îmbunătățiri a sistemelor, cât și de crearea primului cerc meridian (O.Rőmer - 1704 - a determinat și viteza luminii), reușind să se precizeze poziția aștrilor cu precizie mergând până la o secundă de arc. Este totodată vremea construirii celor trei mari observatoare astronomice de la Paris, Greenwich și Berlin. Alt moment important e cel în care Jean Dominique Cassini (1625-1712), matematician și astronom de origine italiană reușește
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
solare se numără și cometele, asteroizii, treptat născându-se primele idei despre compoziția spațiului interplanetar ; - s-au stabilit date sigure despre scara de mărime și distanțele din sistemul planetar, cât și despre dimensiunile diferitelor corpuri cerești ; - mișcările planetelor și ale aștrilor, legile care le guvernează, sunt cunoscute ; - rămân destule enigme : emisfera nevăzută a Lunii, suprafețele și atmosferele planetare, existența vieții în Univers e considerată indubitabilă, dar nesigură în ce privește localizarea ei. Astronomia practicată și astrologia au viețuit multă vreme împreună și Kepler
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
că orbitele sunt eliptice, lucru demonstrat în una din cele trei legi enunțate de el și care stau la baza mecanicii cerești? * Isaac Newton (1642-1727) - construiește primul telescop și în 1687, enunță legea atracției universale, care explică mișcarea planetelor în jurul astrului zilei și ale lunii în jurul Pământului? * În 1781, englezul William Herschel a descoperit o planetă dincolo de Saturn, denumită Uranus? * În 1846, francezul Urbain Le Verrier presupune existența unei alte planete dincolo de Uranus și germanul Johann Galle observă planeta exact în locul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Pluto n-ar trebui considerată o planetă, nefiind altceva decât unul din aceste blocuri de gheață. * În 1930, doi americani Jane Luu și David Jewitt au descoperit QB1, primul corp trans neptunian, aflat dincolo de Pluto? 2.2 Date generale despre aștri. Sfera cerească Astru reprezintă orice corp ceresc, adică oricare dintre corpurile luminoase ce se văd pe bolta cerească. Marea majoritate a aștrilor sunt stele. Stelele - au lumină proprie, asemeni Soarelui, sunt corpuri incandescente, luminoase, observabile ca niște puncte scânteietoare, împrăștiate
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
trebui considerată o planetă, nefiind altceva decât unul din aceste blocuri de gheață. * În 1930, doi americani Jane Luu și David Jewitt au descoperit QB1, primul corp trans neptunian, aflat dincolo de Pluto? 2.2 Date generale despre aștri. Sfera cerească Astru reprezintă orice corp ceresc, adică oricare dintre corpurile luminoase ce se văd pe bolta cerească. Marea majoritate a aștrilor sunt stele. Stelele - au lumină proprie, asemeni Soarelui, sunt corpuri incandescente, luminoase, observabile ca niște puncte scânteietoare, împrăștiate, în mod neregulat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și David Jewitt au descoperit QB1, primul corp trans neptunian, aflat dincolo de Pluto? 2.2 Date generale despre aștri. Sfera cerească Astru reprezintă orice corp ceresc, adică oricare dintre corpurile luminoase ce se văd pe bolta cerească. Marea majoritate a aștrilor sunt stele. Stelele - au lumină proprie, asemeni Soarelui, sunt corpuri incandescente, luminoase, observabile ca niște puncte scânteietoare, împrăștiate, în mod neregulat, pe tot cerul. Ele au fost grupate, în diverse categorii, după gradul de strălucire aparentă, cele mai strălucitoare sunt
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
nu le erau vizibile constelațiile emisferei sudice, astfel încât numele acestora data din sec. al XVII-lea: telescopul, Microscopul, Corbul... Singura constelație vizibilă în cele două emisfere este Calea Lactee, observabilă ca o dâră albicioasă și vaporoasă, asemănătoare unei eșarfe imense Printre aștrii observați se numără și planetele, corpuri luminate ce se deosebesc de stele prin faptul că nu sclipesc, nu scânteiază, ci au o lumină liniștită. Planetele primesc lumină de la Soare, în jurul căruia gravitează și sateliții sunt aștri ce se rotesc în jurul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
unei eșarfe imense Printre aștrii observați se numără și planetele, corpuri luminate ce se deosebesc de stele prin faptul că nu sclipesc, nu scânteiază, ci au o lumină liniștită. Planetele primesc lumină de la Soare, în jurul căruia gravitează și sateliții sunt aștri ce se rotesc în jurul planetelor și primesc lumină de la Soare. Printre aștri mai putem cita: cometele, nebuloasele, îngrămădirile de stele etc. Aparența bolții cerești Privind cerul, avem impresia că vedem deasupra noastră o imensă boltă de forma unei calote sferice
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ce se deosebesc de stele prin faptul că nu sclipesc, nu scânteiază, ci au o lumină liniștită. Planetele primesc lumină de la Soare, în jurul căruia gravitează și sateliții sunt aștri ce se rotesc în jurul planetelor și primesc lumină de la Soare. Printre aștri mai putem cita: cometele, nebuloasele, îngrămădirile de stele etc. Aparența bolții cerești Privind cerul, avem impresia că vedem deasupra noastră o imensă boltă de forma unei calote sferice, ce se sprijină pe suprafața solului de-a lungul unui cerc, numit
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
iar în nopțile senine e presărată cu stele. Bolta cerească are Terra drept centru și se învârtește pe loc, în jurul axei polilor, la fel ca planeta noastră, dar în sens invers. Asemenea pozițiilor terestre, oferite de latitudine și longitudine, poziția aștrilor este oferită de coordonatele pe această sferă. Fascinantul spectacol al cerului nu este același în cele două emisfere, variind în funcție de locul observatorului. Unele constelații sunt vizibile doar în emisfera nordică (Ursa Mare, Ursa Mică, Casiopeea...) și altele în cea sudică
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la distanțe uriașe în jurul soarelui și sunt luminate de acesta. Concluzie: lumina nocturnă este lumină solară și care ne este trimisă sau difuzată de acest roi de pulberi cosmice difuzate. Pe teritoriul țării se vede toamna la est, înainte de răsăritul astrului zilei și primăvara la vest după apusul acestuia. Spectrul luminii zodiacale este o copie perfectă a spectrului solar și această explicație pare a fi cea mai verosimilă și prin urmare, lumina nopții provine, în mare parte, cam 60% tot de la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
din perioada anterioară documentelor istorice scrise. Este vorba de omul primitiv care ne-a lăsat desene și semne astronomice pe pietre, stânci, oase, coarne și pe pereții peșterilor, de orientare, uneori excepțional de precisă, a mormintelor și unor monumente, în raport cu aștri și fenomenele cerești. Din Sahara până-n China, din sudul Franței în America centrală, din Anglia și până-n țara noastră, descoperirile arheologice stau mărturie interesului omului primitiv pentru bolta cerească. El urmărea cu perseverență și inteligență stelele, Luna, Soarele și acumula
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
epoca nouă a pietrei - când omenirea cultiva plantele, Soarelui i se dădea cea mai mare importanță, deoarece de căldura și lumina lui depindeau oamenii acelei epoci, ce se ocupau cu creșterea animalelor și cultivarea plantelor . Observarea succesiunii anotimpurilor, adică răsăritul astrului zilei de-a lungul anului în puncte diferite de pe orizont, a condus ca omul din neolitic să zeifice Soarele, neștiind cauza științifică a fenomenelor naturii și legăturile dintre ele. Soarele devine zeu suprem al naturii, care primăvara are puterea « reînvierii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cultura Boian, faza I ă. Se pare că necropola de la Cernica este cea mai mare din Europa, prin numărul de schelete descoperite. Arheologii observând o anumită orientare a mormintelor au apelat la astronomi, rezultatul cercetărilor fiind deosebit de interesant : tribul, venerând astrul zilei, practicau un anumit ritual al înmormântărilor, îngropându-și morții dimineața, în momentul solemn al răsăritului și așezând trupurile în groapă cu fața la Soare, orientate în direcția acestuia. Oamenii aveau un scop ; ei înțelegeau că lumina și căldura astrului este un
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
tribul, venerând astrul zilei, practicau un anumit ritual al înmormântărilor, îngropându-și morții dimineața, în momentul solemn al răsăritului și așezând trupurile în groapă cu fața la Soare, orientate în direcția acestuia. Oamenii aveau un scop ; ei înțelegeau că lumina și căldura astrului este un lucru necesar vieții și credeau probabil în continuarea existenței celui care a murit, îngropând totodată unelte și haine, iar trupul neînsuflețit orientat către astru, pentru ca în chip magic să le asigure în continuare viețuirea și după moarte. Descoperirea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
orientate în direcția acestuia. Oamenii aveau un scop ; ei înțelegeau că lumina și căldura astrului este un lucru necesar vieții și credeau probabil în continuarea existenței celui care a murit, îngropând totodată unelte și haine, iar trupul neînsuflețit orientat către astru, pentru ca în chip magic să le asigure în continuare viețuirea și după moarte. Descoperirea de la Cernica marchează faza timpurie a «cultului solară, cunoscut mai târziu în comunitățile de mai târziu, din epoca bronzului și fierului. Suntem la izvoarele primelor cunoștințe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cu siguranță conștiința succesiunilor zilelor și nopților, a legăturii dintre punctul de răsărit al Soarelui pe orizont odată cu anotimpurile - iarna Soarele răsare din sud est, iar vara din nord-est - le servea drept calendar. Un calendar rudimentar, bazat pe observația că astrul răsare în diferite anotimpuri din direcții diferite. Prin observațiile lor, oamenii primitivi de la Cernica deschideau pe teritoriul țării noastre calea spre știința astronomiei. Ca mărturie a acestor cunoștințe de astronomie, unul din cele 300 de schelete neolitice descoperite la Cernica
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
impresionante la datele respective. Astfel, dintre cele trei alei străjuite de pietre la Carnac, una e orientată precis în direcția răsăritului de Soare la echinocțiu, iar celelalte două orientate în direcția din care răsare Soarele la solstițiul de vară. Concluzii: * aștrii serveau pentru orientarea în timp și spațiu, înlocuind ceea ce aveau să fie, cu mult mai târziu ceasornicul, calendarul și busola; * lungimea umbrei aruncate de un bețișor înfipt în Pământ a fost probabil primul ceasornic solar ; * ciclul fazelor Lunii și înălțimea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
punctelor luminoase apropiate și observarea mai multor detalii. Telescop Obiectivul este o oglindă curbată ce reflectă lumina și razele luminoase converg spre o oglindă secundară, pentru formarea imaginii. Există o cătare o lunetă mică ce permite orientarea telescopului Lunetă Lumina aștrilor străbate obiectivul (o lentilă sau sistem de lentile), formând o imagine mărită cu ajutorul unui ocular. 2.5 Constelațiile - o hartă a cerului Hărțile reprezintă sfera cerească, în emisfera nordică (în această pagină) și cea sudică (in pagina următoare). Datorită rotirea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
stele sau constelații nu sunt vizibile la anumite ore sau în anumite anotimpuri. În emisfera nordică, iarna, la mijlocul nopții observăm Orion, în timp ce primăvara se sesizează bine constelația Leului. Vara se observă Hercule și Săgetătorul, în toamnă apare și Pegas. Vizibilitatea aștrilor depinde și de poziția pe glob, astfel încât la poli nu răsare și nici nu apune vreo stea. În timp ce la Ecuator, timp de 24 de ore defilează toate stelele. La latitudini intermediare, vizibilitatea acestora depinde de distanța față de polii cerești. Aștrii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]