4,177 matches
-
doilea port maritim după Constanța) cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care devin peste 10.000 vara, orașul crescând rapid mulțumită plajei de la TatlageacComorova, ce se întinde pe mai mulți kilometri între capurile Schitu și Baglaru (azi Aurora). Mari personalități din perioada interbelică, profesori, scriitori, pictori și-au construit vile ori petreceau verile la Mangalia: Nicolae Iorga, Constantin Giurescu, Grigore Moisil, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Ștefănescu, Ionel Teodorenu, Ion Brătescu Voinești, Cella Serghi, Miron Radu Paraschivescu, Nicolae
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
muncă pentru aceste șantiere. Începând cu 1962 orașul intră în atenția guvernului pentru a deveni un important centru turistic. S-au făcut investiții masive în acest sens și s-a construit salba de stațiuni din nordul orașului: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Olimp Neptun. Astăzi Mangalia este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică permanentă de la Marea Neagră, cu o populație de 43613 locuitori. Printre obiectivele turistice interesante mai putem menționa existența uneia din cele mai vechi moschei din România(1525), de asemenea se
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
răutăcioși, au văzut-o ca o ușuratecă, vânătoare de avere. Peste timp, a rămas, în legendă, o poveste frumoasă de dragoste dintre un erou englez și o frumoasă lady cu origini modeste. George Sand (1804-1876) Cu numele real Amandine Lucie Aurore Dupin de Francneil, viitoarea baroană Dudevant, s-a născut în 1804, la Paris, într-o familie în care tatăl, Maurice Dupin, era militar și aghiotantul unui mareșal francez și mama, Sophie Victoire, fiica unui cârciumar. Cei doi s-au căsătorit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în 1804, la Paris, într-o familie în care tatăl, Maurice Dupin, era militar și aghiotantul unui mareșal francez și mama, Sophie Victoire, fiica unui cârciumar. Cei doi s-au căsătorit în secret. Rămasă orfană de tată, copila Amandine Lucie Aurore, neagreată de mama ei, a fost crescută de bunică. La treisprezece ani a fost trimisă la o mânăstire pentru a primi o educație aleasă. În mediul monahal a trecut printr-o criză mistică, dorindu-și să trăiască în continuare în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru a primi o educație aleasă. În mediul monahal a trecut printr-o criză mistică, dorindu-și să trăiască în continuare în mânăstire, dar s-a răzgândit. După ce și-a pierdut bunica, cu mama nu se-nțelegea, tânăra Amandine Lucie Aurore s-a măritat cu primul pretendent, cu baronul Casimir Dudevant. Cu el a avut doi copii: Maurice și Solange. După 9 ani de neînțelegeri și incompatibilități, cei doi au divorțat. În 1831, tânăra divorțată a plecat și s-a instalat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
divorțată a plecat și s-a instalat, împreună cu copiii, la Paris. În capitala Franței a debutat ca ziaristă la Le Figaro, apoi ca scriitoare, fără ecouri răsunătoare, cum nu s-ar fi așteptat. Eliberată de obligațiile unei căsnicii, Amandine Lucie Aurore a dus o viață boemă și a reușit să scandalizeze protipendada cu excentricitățile ei și cu multiplele relațiile erotice, fără inhibiții. Comportamentul ei ușor masculinizat intriga pe mulți. Relația cu literatul Jules Sandeau a stimulat-o să scrie, a și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vanității, narcisismului, egoismului și exaltării partenerilor ei. Relația cu Alfred de Musset a fost inspiratoare, benefică creației, a scris și a publicat Elle et Lui. Familia Musset a fost revoltată de relația celor doi care au plecat în Italia unde Aurore l-a părăsit pe Musset pentru medicul Pagello. Inspirată, a scris și a publicat: Valentine, Lelia, Jacgues, Mauprat. În 1835, Aurore l-a cunoscut pe avocatul Michel de Bourger, implicat în viața politică. Și ea a fost animată de ideile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
publicat Elle et Lui. Familia Musset a fost revoltată de relația celor doi care au plecat în Italia unde Aurore l-a părăsit pe Musset pentru medicul Pagello. Inspirată, a scris și a publicat: Valentine, Lelia, Jacgues, Mauprat. În 1835, Aurore l-a cunoscut pe avocatul Michel de Bourger, implicat în viața politică. Și ea a fost animată de ideile revoluționare ale anului 1848 dar, speriată de violența revoluției, a bătut în retragere și s-a întors la masa de scris
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
schemei 2. Faptul de a pune în evidență acțiunea de limbaj (nivelul N1) săvîrșită prin mijlocirea unui text, explică eficacitatea acțiunii sociodiscursive săvîrșite, de pildă, prin mijlocirea textului scris de Émile Zola și publicat pe prima pagină a ziarului L'Aurore din 13 ianuarie 1898. Eficacitatea publicării (N2) scrisorii deschise (N3) a lui Zola este fructul scoaterii în afara legii a semnatarului articolului și a redacției ziarului L'Aurore. Zola ar fi putut acuza (N8) fără efect dacă condițiile de producere și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textului scris de Émile Zola și publicat pe prima pagină a ziarului L'Aurore din 13 ianuarie 1898. Eficacitatea publicării (N2) scrisorii deschise (N3) a lui Zola este fructul scoaterii în afara legii a semnatarului articolului și a redacției ziarului L'Aurore. Zola ar fi putut acuza (N8) fără efect dacă condițiile de producere și receptare (N2) n-ar fi avut greutatea legală a articolelor 30 și 31 din legea presei la vremea respectivă, adică a textelor juridice care circulă în formațiunea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și a genului judiciar îi permite lui "Acuz...!" să ia forma unei scrisori adresate celui mai înalt magistrat al statului, prin mijlocirea media în sens propriu unui ziar care întărește asumarea afirmațiilor, lărgind-o, dincolo de autorul-însuși, la redacția ziarului L'Aurore. În ceea ce privește materialitatea discursivă a acestui text și definiția formațiunii socio-discursive, trebuie știut că Zola publicase, la editorul său Fasquelle, două broșuri: "Scrisoare către tineri" la 1 decembrie 1897 și "Scrisoare către Franța" la 6 ianuarie 1898. Tipărise și o a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o a treia broșură, intitulată "Scrisoare către Domnul Felix Faure, Președintele Republicii", care nu a fost difuzată niciodată sub această formă. Schimbînd suportul material al difuzării, textul său a trecut pe pagina întîi a unuia dintre rarele cotidiene dreyfusarde, L'Aurore, creat cu trei luni în urmă. Numărul din 13 ianuarie 1898 a fost scos excepțional în 300 000 de exemplare, în loc de 25 000 obișnuite. La schimbarea de regim de materialitate și de formațiune sociodiscursivă s-a adăugat o altă schimbare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-i va sta în cale"; la 1 decembrie apare articolul intitulat "Sindicatul" și la 5 decembrie, "Proces verbal". Era prea mult pentru cititorii ziarului Le Figaro, a căror dezabonare l-a împins pe Zola să-și dea demisia. Alegînd L'Aurore, el a trecut de la un ziar binecunoscut la un ziar de opinie, popular, nou înființat. Schimbarea a avut consecințe asupra condițiilor de producere și receptare a textului său. Situația de interacțiune a devenit judiciară. De altfel, textul reamintește actul ilegal
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
înfăptuit de publicarea sa: Aducînd aceste acuzații, nu ignor faptul că intru sub incidența articolelor 30 și 31 din legea presei din 29 iulie 1881, care pedepsește delictele de defăimare. Iar eu mă expun voluntar. Zola și direcțiunea ziarului L'Aurore (în special redactorul șef Clemenceau) săvîrșesc, atunci cînd scriu și publică acest text, un act menit să declanșeze un proces care să pună în discuție concluziile procesului Esterhazy, el însuși cheie a revizuirii condamnării lui Alfred Dreyfus. Contextul juridic al
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Adam 1999 (pp. 139-135), este rezumat prin actul de discurs dominant în momentul în care îl desemnăm ca "Apelul din 18 iunie". Analiza afișului din T63 a dovedit același lucru. La fel, atunci cînd comitetul de redacție al ziarului L'Aurore alege să intituleze scrisoarea deschisă a lui Zola către Președintele Félix Faure: "J'accuse!", alegerea lui s-a sprijinit pur și simplu pe macro-actul dominant care a devenit titlul-rezumat al articolului. În fragmentul 128 de La Bruyère, putem rezuma textul spunînd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acum roz, de un roz neprecis, bătând în portocaliu. Perdelele celor două ferestre și ale patului, din același material, dar spălate mereu, se decoloraseră și mai mult. Era în adevăr ceva neasemuit în această purpură pălită, în această culoare de auroră atât de gingaș-dulce. Patul acoperit cu aceeași țesătură, aproape năruit de prea mare vechime, fusese înlocuit cu un alt pat stil empire, luat din camera vecină, scund și foarte larg, din mahon masiv, împodobit cu bronzuri. Coloanele, ornamentate tot cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și dr. A. Batcu, extern. În anul 1951, conferențiarul N. Oblu preia conducerea noului serviciu de Neurochirurgie reînființat În cadrul spitalului Socola unde a avut colaboratori pe dr.V. Urbanovici și dr. Rusu M.; ulterior În cadrul aceluiași an pe dr. Stanciu Costeschi Aurora, dr. Schaecter Izu, dr. Banu Ț. și dr. Voicu Tr. Radiologi și dr. S. Buiuc oftalmolog. În anul 1964 serviciul de neurochirurgie, datorită prestigiului câștigat devine Clinică Universitară sub conducerea profesorului Nicolae Oblu În cadrul secției de perfecționare a medicilor. Clinică
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
anexe, spații de Învătământ (amfiteatru, săli de lucrări practice, bibliotecă, filmoteca, muzeu de anatomie patologica, laborator de chirurgie experimentală). În momentul inaugurării, personalul clinicii era alcătuit din: Prof dr. N Oblu, și șef lucrări dr. M. Rusu medici primari, dr. Aurora Stanciu, dr. Gh. Săndulescu. dr. Th. Obreja, dr. N. Cozma - medici specialiști, dr H. Aldea, , dr. R. Lăcătușu, dr. C. Robu medici secundări neurochirurgi, dr. N. Boicu - medic secundar neuro-ortoped, dr. Pop A., Dr. Mozes C, dr. Tetraru C., dr.
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
sale ca medic cu amplă viziune asupra bolnavului În integralitatea să. Odată cu Înființarea Serviciului de Neurochirurgie la 1 iulie 1951, În Spitalul Socola sub conducerea dr. N. Oblu, Începe constituirea unei echipe valoroase de tineri absolvenți, printre care M. Rusu, Aurora Stanciu, Gh. Săndulescu., dr. Mihai Rusu, preparator la catedră de Anatomie Umană, este numit medic consultant În acest serviciu, calitate În care a activat până În 1957, când este atestat medic specialist neurochirurg, În urma unui examen susținut la București la care
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
a sprijinului acordat activității neurochirurgicale de către profesorul O. Franche, În cadrul acestei clinici s-a Înființat un serviciu de neurochirurgie, dotat cu 20 de paturi, condus de Vsevolod Urbanovici, șef de lucrări, care avea drept colaboratori pe dr. Nicolae Oblu, Dr. Aurora Stanciu, Dr. Gheorghe Săndulescu și dr. M. Mihail. În anul 1951, la 1 iulie În urmă reformei de unificare a spitalelor, s-a hotărît reînființarea serviciului de neurochirurgie din Iași cu 30 de paturi, În cadrul Spitalului Socola În același pavilion
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
doctorului N. Oblu. Din anul 1964, serviciul de neurochirurgie s-a transformat În clinica de neurochirurgie, sub conducerea conf. N. Oblu, devenind baza de Învățămînt postuniversitar. Colectivul serviciului era alcătuit din dr. V. Urbanovici, dr. M. Rusu, dr. Stanciu Costeschi Aurora, dr. Schaecter Izu, dr. Banu Tr. și dr. Voicu Tr., radiologi. În anul 1956 , colectivul se completează cu doctor Gheorghe Săndulescu. În anul 1959, datorită activității sale și necesităților de Îngrijire, serviciul de neurochirurgie se extinde dobândind un al doilea
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
C. Tetraru. În anul 1972, 12 octombrie se inaugurează Spitalul de Neurochirurgie Iași, a cărui activitate se desfășoară În cadrul a 3 clinici. Clinică de Neurochirurgie, medic șef - profesor doctor Nicolae Oblu. Colectivul clinicii este alcătuit din: dr. M. Rusu, dr. Aurora Stanciu, dr. Gh. Săndulescu, dr. Th. Obreja, doctorand cu frecvență N. Ianovici, medici secundări dr. Aldea H., dr. Lăcătușu R. , dr. Robu C., dr. M. Boicu, medici anesteziști - dr.A. Pop, dr. C. Mozes, dr. C. Tetraru, dr. M. Anghel
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
de l'Adoration" din Cartierul Latin al Parisului. A făcut parte din Rezistența franceză, a fost arestat de Gestapo la 10 decembrie 1943 și eliberat în august 1944. A fost redactor-șef al revistei Temps Présent, colaborator permanent la ziarul Aurore și colaborator al ziarului Figaro din 1961. Din 10 martie 1988 a devenit membru al Academiei Franceze. Opera * La Maison des otages, Fayard, 1946 * Histoire paradoxale de la IVe République, Grasset, 1954 * Le Sel de la terre, Fayard, 1956 * Voyage au pays
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
său în cercurile comuniste pariziene, însă, când împlinește 20 de ani, se petrece inexplicabila sa convertire, comunismul devenind o simplă amintire. Ba mai mult, după convertire, Frossard își asumă mai degrabă valorile dreptei, devenind colaboratorul unor publicații precum Temps Présent, Aurore, Le Figaro. De asemenea, toate cărțile publicate de el au un profund conținut creștin. Richard Wurmbrand e atras încă din adolescență de mișcarea comunistă. Urmează studii politice la Moscova, apoi se întoarce în mod clandestin în țară, fiind însă arestat
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
doilea port maritim după Constanța) cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care devin peste 10.000 vara, orașul crescând rapid mulțumită plajei de la TatlageacComorova, ce se întinde pe mai mulți kilometri între capurile Schitu și Baglaru (azi Aurora). Mari personalități din perioada interbelică, profesori, scriitori, pictori și-au construit vile ori petreceau verile la Mangalia: Nicolae Iorga, Constantin Giurescu, Grigore Moisil, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Ștefănescu, Ionel Teodorenu, Ion Brătescu Voinești, Cella Serghi, Miron Radu Paraschivescu, Nicolae
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]