14,396 matches
-
Ce se întâmplase: cei 15 fuseseră expediați din Sao Paulo înapoi către România, cu avionul, pe ruta Sao Paulo-Madrid-Paris-București, fără a fi însoțiți, așa cum o prevăd regulile internaționale, de un polițist. Așa că la escalele de la Madrid și Paris au solicitat "azil politic", cerere respinsă atât de spanioli, cât și de francezi. (Amicii motivau că în România nu e de trăit, cu toată revoluția și dispariția Ceaușeștilor, că ei doresc "să se dezvolte" într-o țară cu adevărat liberă etc. Aveam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ei doresc "să se dezvolte" într-o țară cu adevărat liberă etc. Aveam să citesc în biroul șefului poliției din Sao Paulo rezoluția autorităților franceze: "Întrucât România în urma evenimentelor din Decembrie 1989 este o țară liberă și democratică, cererea de azil politic nu poata fi luată în considerare!".) După eșecurile de la Madrid și Paris, cei 15 au refuzat să se îmbarce în avionul de București, așa că au fost expediați înapoi exact de unde au venit la Sao Paulo. Întrebarea colonelului era: "Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Verificând documentele financiar-contabile din perioada anterioară, am observat că în stil "comunist" se raportau la sfârșit de an "economii la buget" și că, de exemplu, din fondurile alocate pentru achiziționarea de mobilier se cheltuise doar o treime pe piesele stil "Azilul de noapte" pe care le-am găsit.) Deci, pentru 1999 mi-am propus, și în documentele înaintate MAE și în practică, să ne întețim eforturile în toate domeniile și să schimbăm tot ce se cere și se poate schimba la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prelucrându‑le [i ridicând deasupra lor cl\direa de vis [i de fum a spectacolelor. Din România pân\ În Finlanda [i din Franța pân\ În SUA, colaborarea noastr\ a dat na[tere unor experimente teatrale diverse. În 1970, am cerut azil politic În Suedia. În noua țar\ care mi‑a devenit acas\, munca mea s‑a Îndreptat din ce În ce mai mult spre politic\. Am scris timp de mai bine de dou\zeci de ani o rubric\ În pagina editorial\ a celui mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fantomatică În care ne etalam senini suferința noastră, manifesta un fel de convulsie oribilă ca să ne arate cine era robul imaterial și cine era adevăratul stăpân. Dependența noastră fizică totală față de cutare sau cutare nație, care ne acordase cu răceală azil politic, devenea dureros de evidentă atunci când trebuia obținută sau prelungită o „viză“ oarecare, vreo „carte de identitate“ diabolică, căci În acest caz un iad birocratic nesățios Încerca să-l Înghită pe petiționar și acesta putea să-și piardă mințile În timp ce
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
apoi a lucrat la „regulatorul circulației” din Buzău. Serviciul îl obliga să fie foarte punctual. Locuia în Râmnicul Sărat în casa soției, rămasă moștenire de la părinți. Multă vreme, după căsătorie n-a avut copii și a înfiat o copilă de la azil, Dumitrița Grapă, după care a avut doi băieți. Dumitrița a fost medic șef al Sanepidului din Oradea iar apoi s-a retras în municipiul Bacău. Băieții au fost contabili stabiliți în Onești. Ni s-au povestit despre unchiul Ion întâmplări
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai mare. Maria Vittoria Ionutas-Pușcașu, veterană a rezidenților români În Italia, prin organizația pe care o conduce, Încurajează importuri În Italia, stimulează Întâlniri Între agenți economici pentru constituirea de societăți mixte, organizează expoziții și bineînțeles aduce ajutoare. Spania a oferit azil distinsului Prof. George Uscătescu, doctor În Drept și Filosofie al Universității din Roma. Problematica românească este reflectată În vasta sa operă filosofică, poetică, critică sau socio-politică. Prin Prof. George Uscătescu romanul românesc, poezia și cultura românească În general sunt apreciate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nu stăteau cum ar fi trebuit. Trecuseră 6 ani de la lovitura de stat, trăiam într-o dictatură militară, care-și plasase un post de "observație" chiar vizavi de ambasadă, aproape zilnic ambasadele erau luate cu asalt de chilieni care cereau "azil politic" și ambasada română nu avea un sistem general de alarmă! Nu ne-am gândit, a fost răspunsul! Eu m-am gândit, am scris la minister și primii curieri care au venit la Santiago ne-au instalat alarmă în toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în forumurile internaționale. Din primele zile după 11 septembrie 1973, sediile misiunilor diplomatice occidentale, dar și ale unor state latino-americane, au fost asaltate de zeci și sute de chilieni care pătrundeau cu forța sau sub diverse motive în ambasade, cerând "azil politic". Datorită numărului mare de asasinate, arestări, dispariții, Santiago devenise un "tribunal internațional" unde puteai să întâlnești zeci și zeci de avocați și experți juriști veniți pentru a apăra interesele patrioților chilieni, atunci când instanțele mai puteau acționa! Mai erau, de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
era septembrie 1973. Căutau să nu mai fie atât de "vizibili" peste tot, stăteau la pândă, dar din umbra. Motivând asigurarea "securității ambasadelor", aveau "forțe de ordine" în fața acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe unde li se punea în vedere să ia măsuri, să informeze corect autoritățile și mass-media din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a decis să primească pe consuli În audiență individual. Astfel, În cadrul unei Întrevederi cu reprezentantul Franței la București, Boyard, prințul insista asupra pericolului reprezentat de evreii săraci din Moldova, spunându-i că personal văzuse la Iași locuințe care serveau ca azil pentru „vagabonzi” și unde erau Îngrămădite câte 12-15 persoane Într-o singură Încăpere; apreciind că „era un spectacol demn de a fi pus sub ochii ziariștilor umanitariști, care făceau să răsune În presa străină declarații Împotriva Guvernului”. Situația precară a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Pregătirea sa culturală nu s-a terminat cu sfințirea preoțească, ci a continuat cu alți trei ani de studiu în teologie morală. După ce a trecut al doilea examen, susținut în fața întregii comunități, a fost destinat micului convent din Verona numit «azil», la biserica barocă a Santa Maria dell'Annunciazione (a Bunei-vestiri). Părintele Natale avea 29 de ani. Conventul, colțul extrem al unei vechi mânăstiri, pe care Statul italian l-a confiscat și l-a transformat în pușcării judiciare, era foarte sărac
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
apropia cu gingășie și îl invita în casa lui, unde exista mereu un loc în plus la masă și un pătuț curat deja pregătit. Apoi căuta Institutul care putea să-l primească gratis sau pentru o plată redusă. Se adresa Azilului celor expuși pentru cei mici, la Institutul Fiilor Mariei pentru copii, la Institutul Artigianelli (Micii Meșteșugari) din Brescia sau la Institutul lui don Bosco pentru adolescenți. Pentru unii se angaja să plătească taxa de masă și, când plata începea să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fratele Bruno Corridori. Un bărbat scund, dar mare, un gigant prin bunătate. Cu trecerea timpului sunt primite și persoane invalide, fizic și psihic. Intrând în interiorul acestei mari familii ai impresia întâlnirii unei vechi familii țărănești patriarhale. Nu există nimic din azilul rece pentru bătrâni, unde oaspeții zac în inerție și în trista așteptare a unei soluții finale. Aici domnește bucuria, speranța, seninătatea. Majoritatea lor se mai simte încă utilă pentru ceilalți. Se bucură văzând sosind camionetele celorlalte Case, care găzduiesc băieți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dumneavoastră“». Dacă aș avea mai mulți « Un muncitor varsă tot ceea ce economisise în toți anii de muncă. Își oferă pomana. Și se scuză că nu poate să dea mai mult. Dar că a dat tot ceea ce avea». Darul bătrânelelor de la azil « Câteva bătrânele de la azilul celor inapți, târându-se cu multă trudă până sus la San Zeno in Monte, deschid un băgăjel și scot câteva fructe și un cornet de zahăr. Apoi scot afară și un portmoneu, și descarcă conținutul câtorva
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai mulți « Un muncitor varsă tot ceea ce economisise în toți anii de muncă. Își oferă pomana. Și se scuză că nu poate să dea mai mult. Dar că a dat tot ceea ce avea». Darul bătrânelelor de la azil « Câteva bătrânele de la azilul celor inapți, târându-se cu multă trudă până sus la San Zeno in Monte, deschid un băgăjel și scot câteva fructe și un cornet de zahăr. Apoi scot afară și un portmoneu, și descarcă conținutul câtorva monede mărunte. „Am strâns
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
concepută de un arhitect care se lăuda că face ceva în stilul Loubet și Fallières69. Această concepție a locuinței franceze din vremea lui Richelieu, Ludovic al XIV-lea, Vergennes și Talleyrand, adusese pe lume o clădire echivocă încrucișare între un azil de noapte și o școală comunală, ornată cu scene reprezentînd Agricultura îmbrățișînd Comerțul și sprijinindu-se pe Industrie. Cu titlu de inovație "modernă", fuseseră înlăturate grajdurile de cai, dar și garajele, iar bucătăria era instalată sub acoperiș, pentru ca mirosurile să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
permisese să vorbească în limba cehă. În cererile, pe care nu mai conteneau să le prezinte, oamenii politici din Boemia arătau că țara lor se dovedise cu adevărat credincioasă față de Habsburgi atunci cînd le-a fost greu, acordînd în 1848 azil împăratului alungat din Viena de revoluție, și că nimic nu era mai legitim decît dorința ca suveranul să se încoroneze efectiv rege al Boemiei pentru a reaprinde în sînul poporului aceste sentimente de loialitate; în plus, cehii cereau ca monarhia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
uitat, dar am să-mi amintesc și vă voi spune", repeta el pe un ton neliniștit, care m-a frapat... La puțin timp după aceea a sărit în miez de noapte din vagon, rătăcind în pijama pe rambleu, a urmat azilul de nebuni de la Rueil și sfîrșitul. Millerand 153, care îi succeda, se afla la antipod. El păstrase din trecutul său de agitator socialist și de conducător de greve un temperament de boxer aflat în ring: încordat, energic și încăpățînat, foarte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
spre a fi cît mai convingătoare, era inutilă, întrucît avea cîștig de cauză încă de la început. Laval, personal, se declara foarte dornic să meargă să-l vadă pe Mussolini pentru a repune pe picior de cordialitate, relațiile deteriorate. Dreptul de azil era un lucru sacru, dar nu era admisibil ca beneficiarii lui să se prevaleze de el pentru a conspira, pe pămînt francez, împotriva guvernului unui stat cu care Franța întreținea relații normale. "N-am tolerat niciodată ca republicanii spanioli să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
practicile lor necinstite, sprijinite pe un sistem polițienesc oprimant și abuziv, îngenuncheau țara, sub cizma secretarului general al partidului, personajul care exercita puteri discreționare, în numele Ducelui. După Turati, aberant sexual, pe care pudoarea solidară a fasciștilor îl înfundase într-un azil de nebuni pentru a-l scăpa de justiție, destinele partidului erau conduse de Starace, mîna dreaptă a Ducelui, căruia îi datora recunoștință atît pentru asaltul rapid pe care îl condusese personal împotriva bastionului socialist de la primăria din Milano, cît și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de treizeci de ani la Paris cu familie, cățel și purcel. Nu pot să cred că n-au auzit că mi-a fost „retrasă” cetățenia română prin decret prezidențial încă din 1975. Și am fost pedepsit nu pentru că am cerut azil politic ca toți ceilalți, ci pentru că nu am cerut. Se pare că am fost singurul cetățean român în această situație. O onoare de care m-aș fi lipsit bucuros! Nici măcar Paul Goma, disident notoriu, n-a avut parte de un
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
exclusiv pe baza lecturii atente a volumului Denkwürdigkeiten eines Nervenkranken (1903) în care Daniel Paul Schreber, președinte al Curții de Apel din Dresda, își detaliază experiențele de-a lungul unui episod psihic prelungit, din 1900. Hotărât să solicite eliberarea din azilul Sonnenstein unde era ținut ca pacient, Schreber inițial intenționase să-și redacteze memoriile pentru un cerc restrâns de rude și prieteni. Revizuindu-și trăirile în timpul celor doi ani cât a lucrat la manuscris, el a început să creadă în relevanța
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
gură. DINICU GOLESCU Scopul pentru care Dinicu Golescu (1777-1830), boier luminat, compuse Însemnarea călătoriei sale în Occident (Austria, Italia imperială, Bavaria, Elveția) este reținerea fenomenelor de civilizație. Atenția lui merge către lanuri și gospodăria sătească, spre instituțiile publice, școli, spitaluri, aziluri, muzee, teatre și foarte puțin spre caracterul estetic al priveliștilor. Înfipt ca un japonez modern, Golescu vrea să vadă totul și, în ciuda îmbrăcăminții orientale, intră pretutindeni, în cabina motorului de pe vapor ca să-i prindă "mehanica", sau în spitalul de nebuni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
m-a plictisit. Lumine-n zori și umbre-n asfințit... Și toamnă, iarnă, primăvară, vară... Și-n casă gol... și-același gol afară, Și totul repetat necontenit. Oraș ori sat, - netrebnice fermente, Aceleași în palate turbulente Și-n pașnicul colibelor azil. Oriunde truda fără de repaos... Și-n sfere vide: Astrul unutil, Perpetuând banalitatea-n haos. P. CERNA Părerea moștenită din cercurile junimiste că P. Cerna (1881-1913) ar fi un poet mare nu se poate susține. Cerna nu e în realitate decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]