3,148 matches
-
Vestire” (25 Martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Cu cei 14 metri ai săi, are turnul cel mai înalt dintre bisericile de lemn hunedorene. Pe dealul „Zapoza” din satul Ciungani se păstrează un edificiu foarte valoros din bârne, înscris pe lista monumentelor istorice românești. Biserica, cu hramul „Buna Vestire” era descrisă în 1755 ca fiind „de lemn, veche, nesfințită” de conscriptorii episcopului sârb Sinesie Jivanovici al Aradului. Aceasta figurează atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1761-1762 și
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
și Mihai Borșoș; icoanele din pronaos, atribuite lui Constantin Zugravul din Rișca, sunt contemporane primei etape. Dată fiind extinderea satului, este posibil ca în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea să se fi ridicat încă o bisericuță din bârne, vândută în 1830, potrivit tradiției, obștii din Vozdoci (cătun încorporat azi în Luncșoara, județul Arad).
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
7 stânjeni (cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al edificiului era dominat de un turn care imita fidel turnurile baroce ale bisericilor de zid din
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
cu absida nedecroșată în prelungirea navei, formă căreia i-a dat dimensiunile cerute de sporul demografic al veacului. Spre sfârșitul secolului trecut, spațiul a fost alungit spre vest, probabil tot atunci s-au tencuit pereții, ascunzându-se aspectul plastic al bârnelor, al îmbinărilor și consolelor. Modificarea părții de vest a cauzat și renunțarea la cadrele intrărilor, cu inscripții și decor sculptat. În 1821, pereții lăcașului au fost zugrăviți, conținutul pisaniei de pe tâmplă, fiind acesta: “Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zugrăvit această
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
obstacole pentru fiecare competiție este reglementată în Regulamentul de desfășurare al competiției. Pista cu obstacole are o lungime de 60 m. și contine următoarele elemente : 0- linia de start 1- segment de traseu cu trunchiuri inegale (cauciucuri sau labirint) 2- bârnă : H = 1m ; L = 4m. 3- gard : H=2 m 4- scară orizontală :H=2,5 m ; L=3,5 m. 5- barieră : H=1,1m. 6- panou țintă pentru armă de foc la distanța de 15 m. 7- panou țintă
Unifight () [Corola-website/Science/315143_a_316472]
-
10- frânghie gimnastică H=8-10 m. iar parcurgerea ei se efectuează astfel: la comanda “START’’, concurentul parcurge alergând distanța de 6m, 1. parcurge segmentul de traseu cu trunchiuri inegale ( cauciucuri sau labirint); 2. aleargă 6m și parcurge în echilibru lungimea bârnei (4m); 3. aleargă 6m și sare peste gardul care are inalțimea de 2m; 4. aleargă 7m. și trece peste scara orizontală cu ajutorul brațelor (înăltțmea are 2,5m, iar lungimea este de 4m ). Prinderea primei și ultimei bare este obligatorie; 5
Unifight () [Corola-website/Science/315143_a_316472]
-
turn. Zvonița este o construcție independentă, situată în apropierea bisericii, de forma unui zid gros, cu un soclu masiv, care la partea superioară este străpuns de mai multe deschideri în arcadă. În fiecare deschidere este atârnat, printr-un sistem de bârne și de pârghii, câte un clopot. Construcția de zvonițe este preferată construcției de turnuri clopotniță din motive de ordin practic. Este mai mică, nu ocupă mult spațiu și realizarea sa presupune cheltuieli mai mici. Se apelează la ea atunci când terenul
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
a construit o biserică de zid, si nu mult după acest fapt, paragina a cuprins lăcașul de lemn părăsit. Biserică a fost salvată prin mutarea în complexul monahal Sfanțul Ioan Botezătorul din Albă Iulia. Pereții edificiului, alcătuiți din câte șase bârne de stejar, îmbinate la colțuri, aidoma celor din 1624, de la Almașul Mic, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșata, poligonala cu cinci laturi. Foișorul turnului de pe pronaos, cu galerie de arcade, atinge cu marginile balustradei, tăiate în formă bulbului de
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
cu mutarea bisericii. Planul construcției este larg răspândit în zonă: o navă dreptunghiulară, lungă de 9 m, și o absidă poligonală decroșată cu circa 45 centimetri spre interior față de pereții de nord și de sud ai navei. Cununile pereților din bârne, care nu depășesc în grosime 30-35 cm, au fost clădite pe un soclu scund de piatră de râu. Streașina largă a acoperișului protejează bine talpa edificiului împotriva umezelii. Pictura bisericii (adevărat că este cu mult mai nouă decât la alte
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
mai redusă, sistemul s-a implementat în sezonul de iarnă și pentru hotelurile de pe Valea Prahovei (Sinaia). În această perioadă a început activitatea de cercetare a pieții și achiziționarea unui sistem de calcul cu firmele principale: IBM, Siemens, Univac, CIL. Bârnă, inginer constructor la bază, acționa în paralel proiectul noului sediu pentru care s-a rezervat o parcela de teren în Bdul Poligrafiei Nr. 3, în cadrul complexului de hoteluri Turist. CCMT s-a mutat în noul sediu în toamna anului 1975
Centrul de Calcul al Ministerului Turismului () [Corola-website/Science/318654_a_319983]
-
Poligrafiei Nr. 3, în cadrul complexului de hoteluri Turist. CCMT s-a mutat în noul sediu în toamna anului 1975 și calculatorul Univac 90/70 s-a livrat la noul sediu după câteva luni. Între timp, directorul tehnic și adjunctul lui Bârnă, pe nume Dan Viorel, a rămas în străinătate în cursul unei delegații în interes de serviciu. În general CCMT a suferit din plin de plecări în străinătate (legale și ilegale) a salariaților săi. Cutremurul devastator din 4 martie 1977 a
Centrul de Calcul al Ministerului Turismului () [Corola-website/Science/318654_a_319983]
-
în cursul unei delegații în interes de serviciu. În general CCMT a suferit din plin de plecări în străinătate (legale și ilegale) a salariaților săi. Cutremurul devastator din 4 martie 1977 a lovit foarte puternic CCMT-ul prin moartea directorului Bârnă (împreună cu familia sa: soție, fiu și mama venită în vizită din Constantă). Activitatea de rezervare începută că un amestec de proceduri manuale și automate (cu salariați CCMT trimiși în deplasare pe litoral pe perioada verii) a continuat să se dezvolte
Centrul de Calcul al Ministerului Turismului () [Corola-website/Science/318654_a_319983]
-
-lea de pietrari locali, două dintre ele fiind decorate cu modelul folcloric "soarele și luna", întâlnit și la alte pietre de mormânt din curtea mai multor biserici aflate în sudul județului Iași. Biserica de lemn din Boroșești este construită din bârne masive de brad și grinzi orizontale din lemn, cioplite din material brut și îmbinate direct prin cioplire în rame formate din stâlpi și grinzi. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din scânduri groase
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
o un vârf de deal, în apropierea une râpi, biserica este afectată de alunecări de teren care au dus la fisurarea puternică a fundațiilor în plan longitudinal. Biserica de lemn din Ipatele este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din dulapi de stejar cioplit, finisate cu nervuri. Pereții interiori sunt străbătuți de brâie decorate în formă de frânghie răsucită
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
se știe că după ce s-o ars biserica,cu ajutorul lui Dumnezeu s-au început a se rădica această sfântă biserică, în luna lui mai 21 de zile, în ziua marelui Constantin împăratul și cu maică sa Elena, anul Domnului 1741”. Bârnele de stejar, îmbinate în coadă de rândunică, au capetele cioplite, în prelungire, amintind prin forma și plastica lor îmbinările pereților de la biserica din Zolt (Banat) sau de la aceea din Păniceni (Cluj), dar și pe ale caselor și șurilor bătrâne din
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
astăzi: rozete, flori, struguri, păsări, soarele și luna, Miorița, Adam și Eva etc. Unele dintre pietre au inscripții cu caractere chirilice. În curtea bisericii, a fost construită o Casă Socială (de prăznuire). Biserica de lemn din Șcheia este construită din bârne masive de stejar și de brad, cioplite și îmbinate direct. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare cărămizie. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Inițial acoperită
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
se perfecționează ceramica. Temperaturile înalte utilizate de cuptoare permit și prelucrarea aramei. Diversele culturi care se succed (Criș-Starčevo, a ceramicii liniare, Vinča-Turdaș, Hamangia, Boian, Vădastra, Gumelnița, Cucuteni) ne-au lăsat moștenire o ceramică destul de evoluată și variată, locuințe executate din bârne, argilă bătătorită, crengi împletite. În perioada 2.700 - 2.000 are loc o tranziție de la eneolitic, la Epoca Bronzului. Se dezvoltă păstoritul, uneltele de aramă (culturile Cernavodă, Coțofeni). Epoca Bronzului se derulează pe teritoriul țării în perioada 2.000 - 1
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
aflat pe domeniul mănăstirii, sătenii din Dobrovăț-Moldoveni au plecat la Mănăstirea Fâstâci (aflată astăzi în județul Vaslui), unde au primit din partea starețului de acolo învoirea de a tăia câțiva stejari pentru a-și construi biserică în sat. Ei au cioplit bârnele de lemn chiar în pădure, apoi le-au șlefuit, numerotat și transportat în care trase de boi într-o poiană din satul Dobrovăț-Moldoveni. Ajunși acolo, sătenii au făcut temelia de piatră a bisericii și au îmbinat bârnele de lemn, construind
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
Ei au cioplit bârnele de lemn chiar în pădure, apoi le-au șlefuit, numerotat și transportat în care trase de boi într-o poiană din satul Dobrovăț-Moldoveni. Ajunși acolo, sătenii au făcut temelia de piatră a bisericii și au îmbinat bârnele de lemn, construind astfel actuala biserică. Lăcașul de cult a rămas nesfințit timp de aproape 10 ani, deoarece călugării de la Mănăstirea Dobrovăț au refuzat să slujească aici. Până în anul 1864, în jurul bisericii s-a aflat cimitirul satului, după acel an
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
Dobrovăț-Moldoveni, lângă primărie, s-a construit o biserică de zid, mai încăpătoare, care a fost sfințită în anul 1998 de către mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Biserica de lemn din Dobrovăț este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri vopsite în vernil cu ulei, iar plafonul din pronaos, naos și altar este plan, fiind confecționat din dulapi de stejar cioplit. Tavanul de deasupra
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
documentar din 1541 avându-și numele de la cneazul întemeietor Drag. Biserica veche cu hramul „Sfinții Arhangheli”, situată în partea de nord a satului în locul numit „Țintirim”, a fost construită din contribuția credincioșilor în anul 1706, după cum reiese din inscripția de pe bârna peretului din stânga ușii de la intrarea în biserică. Meșterul s-a semnat pe portal, la intrare, în locul de cinste dedicat lor sau ctitorilor, în litere chirilice: "„Both Griga Miaștir”". Biserica este din lemn de stejar, netencuită, cu temelia din piatră. Este
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
Câteva stalagmite perlate anunță un nou aspect al peșterii. Domină clusteritele, concrețiuni sub formă de boabe de struguri, adunate în ciorchini. Galeria face apoi un cot brusc la stanga, unde podeaua dispare. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptita de peretele stâng. Galeria face un cot de 90° la dreapta și trecem acum în galerii cu pereții nuzi, foarte alterați, roșii, cu vine de calcit proeminențe și cu cristalictite de talie mare, plasate în lungul fisurilor
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
cult până în 1852 când a fost edificată biserica de lemn ce face subiectul acestui articol. A fost renovată în anul 1894. Acoperită cu șindrilă inițial, biserica a fost reacoperită cu tablă în 1911. Fundația era de piatră, iar pereții din bârne ajungeau pănă aproape de pământ. Umezeala a fost unul din factorii care au dus la deteriorarea bisericii. După anul 1989, biserica greco-catolică a solicitat retrocedarea lăcașului. În vara anului 2001 biserica de lemn a fost strămutată în satul Pădurenii cu destinația
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
Karuna, Bistrița, 2006; Umor german la zi, Editura Karuna, 2009, Bistrița; Zorii pe mormânt, selecție din poezia lui Leopoldo Maria Panero, traducere din limba spaniolă, Editura StudIs 2013, Iași; Leopoldo Maria Panero-Poezii din balamucul Mondragon (Traducere din limba spaniolă), , Editura Bârnă’S, 2015, Iași, Koichi Yakushigawa-Vorbind cu statuia lui Budha (Traducere după o variantă engleză), Editura StudIs, Iași 2016; Umor german (Traducere din germană), Editura Studis Iași, 2016. Prezent în antologii dicționare: Ion Cioba-Patruzeci de poeți bistrițeni contemporani, Aletheia, 2001, Bistrița
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]