3,370 matches
-
mare este înțelepciunea Ta. Dar eu, unul, nu sunt înzestrat cu atâta minte încât să înțeleg modificările fundamentale aduse de Tine unor chestiuni de optică judiciară. Par exemple: Legi privitoare la vătămarea trupului (Exodul) Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, să fie pedepsit: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. (Exodul 21:24, 25) Acuma, Tu, Doamne, în marea Ta înțelepciune și bunătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Poezia? O, dragă Angela Baciu: tu, distinsă poetă, chiar știi ce înseamnă poezia? Eu, mărturisesc, nu știu. Știu doar că fără poezie m-aș fi sinucis demult. Când lovit de nedreptăți și încercări destule, când mi-au spart capul cu bățul cu verigă, în sfatul popular din Mărașu, de hunta roșie, o echipă de ciomăgari și bețivi trimiși în baltă să ne bage ca pe vite în colhoz, îmi spuneam: am de partea mea și a timpului, poezia. Mi se arată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dela ei totul, îi veți demasca cu atitudinea pe care au avut-o în penitenciar și abia după aceasta le veți pune problema demascării din afară. Dacă nu vor să recunoască, le mai puteți da câte o palmă sau 2-3 bețe la fund, întrebându-i 'dar cu asta cum e... dar cu cealaltă cum e'... îl mai ții noaptea în picioare și nu-l lași să doarmă, îl mai înjuri, și dacă nici așa nu recunoaște, atunci îl voiu lua eu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a supervizat activitatea din fabrică. Cât despre torturile la care a supus numeroase victime, sunt amintite, în numeroase surse: obligarea deținuților să se sărute reciproc în anus, să își introducă degetul în fund și să îl sugă, să mănânce un băț cu fecale ori să le scuipe în gură celor cărora le era sete. Avea o aplecare morbidă spre umilirea și mânjirea victimelor. Primele semne că ar putea fi cercetat le-a primit de la Popa, care i-ar fi spus că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
născocite ori adaptate ad hoc, iar unii agresori manifestau preferințe pentru un procedeu sau altul. Ion Stoian, de pildă, unul dintre cei mai tineri participanți, arestat ca elev, avea o fixație morbidă pentru obligarea victimelor să ingereze fecale de pe un băț, pe care îl mânjea în acest scop în tinetă. Țurcanu obișnuia să scoată măselele și dinții din gură prin lovirea cu vârful bocancului, ca la rugbi, prin fixarea capului victimei. Fostul său rival, Alexandru Bogdanovici, a fost cel care a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nici puterile nu o mai lasă, și nici prea... bisericoasă din cale-afară nu se declară. - Mă duc și eu, mamă, pentru împărtășanie și s-ascult oleacă din Sfânta Evanghelie. Mult mai des ia calea cimitirului, situat la o aruncătură de băț de casă (mai landemână decât biserica), unde își vizitează omul și pe toți ceilalți morți ai săi. Mai curăță mormintele, mai aprinde câte-o lumânare... așa se mai pregătește și pe sine pentru cele veșnice. În rest, viața mamaiei se
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu o mică platformă pe rotile (un cărucior ceva mai mare) pe trotuar. În prima fază nu mi-am dat seama despre ce era vorba și am ignorat scena. L-am depășit prin câțiva pași grăbiți. Dar... luând seama la bețele pe care acesta le curăța de coajă, intuiția m-a trimis cu gândul la trestia de zahăr. M-am întors și... nu m-am înșelat. Meșteșugul era simplu: după ce îndepărta partea lemnoasă, rămânea miezul gălbui, pe care apoi îl porționa
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
picioarele pe tine, te loveau cu bocancii sau cu ciomege, în cap și în coaste; te dezbrăcau complet, după care erai obligat să alergi printre "furcile caudine", adică, torționarii așezați pe margini, în cerc, te loveau unde te nimereau, cu bețe și curele, pînă ce cădeai jos în nesimțire sau, în altă variantă, te învîrteai în jurul unei cozi de mătură, în timp ce ei te loveau (metoda Romanescu); te "crucificau", adică, urcat dezbrăcat pe o masă, un șervet sau ciorap în gură, erai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în gură, erai ținut de mîini și de picioare și bătut peste spate, fese și la tălpi de către doi dintre ei, care se schimbau, cînd oboseau, cu alții doi, așezați de o parte și de alta a mesei, cu nuiele, bețe, pari, picioare de la caprele priciurilor, cozi de mătură, bucăți de scîndură, cabluri, curele împletite, vînă de bou. După bătaia la tălpi, te puneau să joci pe cîrpe ude, pentru ca tălpile să se dezumfle și să poată continua bătaia. După ce tocau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în gura ta, sau erau puși ceilalți să te scuipe în gură; erai obligat să te scuipi reciproc cu altul în fund și apoi să te lingi acolo unul pe altul; te ungeau pe la gură și în gură cu un băț uns la WC în materii fecale; erai silit să-ți bagi degetul în fund și apoi să-l sugi. Apostaziile și blasfemiile erau la ordinea zilei. Erai forțat să-ți renegi concepțiile prin relatări mincinoase despre șefii politici, despre comandanții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
gudurîndu-se, și nu se năpusteau asupra vinovatului; dresajul lor nu avusese în vedere oameni în pielea goală. Acum, spectacolul era grandios: zeci de trupuri dezgolite, burți lipite de șira spinării, coaste ieșite în afară, fese descărnate, brațe și picioare ca bețele, obraji scofîlciți și capete tunse, ca de copil, piele murdară, cu erupții și plăgi ce păreau tatuaje savant organizate, toate acestea încălzite de un soare blînd, care era totuși al unei zile de iarnă. Unii se despuiaseră de tot, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru înre- gistrări. Afară era tot întuneric, nu se putea zări nimic prin geamurile mari ale vagonului, erau ca niște oglinzi uriașe, în care Cristi se vedea distorsionat în toate direcțiile. Ba prea lung, ba prea îngust, subțire cât un băț, ba nasul i se mărea considerabil, aproape ieșindu-i din chip, iar urechile se lungeau ca niște aripi. Fiecare fereastră îl sluțea în alt fel, ca pe un monstru. Iar pielea îi era roșiatică de la lumina vagonului, care aducea a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
peste cap, ultimele cuvinte ale scriitorului - urlate - înainte de a fi transportat, citez: «Îl iau cu mine pe ovreiașul ăsta» încheiat citatul.“ Paul Bogaards răspundea cu propriile sale e-mailuri, cum ar fi: „Nu-mi pasă dacă-i vâri scriitorului un băț de mătură-n fund ca să-l scoli pe scenă - Fă-O.“ Mă simțeam de parcă aș fi fost luat ostatic. Turneul părea lung și monstrous de nedrept. Leșinam mai tot timpul din cauza presiunilor de tot felul care păreau să nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
al criticii, istoriei literare și al poeților tineri, vii, sunt, iată, semne ce anunță uneori surprize „de talie”, postumitatea literară am putea zice că e un „desen înscris pe gheața unui râu”, cum se joacă unii copii, cu pietre sau bețe de lemn, pietre și stâlpi care, apoi, se vor mișca, variind forme și volume. Spre deosebire de ceea ce cred unele „spirite liberale” când atacă ideea de „poet național”, națiunile au nevoie de legende. Dar chiar și mult înainte de constituirea națiunilor, poate începând
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe aproape "Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea" (Matei, XXIV, 34) -, poate până la următorul shabbat, poate până luna viitoare, nu incita, fără îndoială, mica trupă de nomazi care colindau ținutul cu bățul în mână, cu sacul în spate și cu burduful de piele pentru apă legat la cingătoare, să facă prea multe popasuri pentru a contempla floricele și biete ființe umane care peste puțin n-aveau să mai fie acolo. Totuși, cum
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cu atât mai bine! Asta îi va face să se integreze încet-încet. Atacați de Israel ca și șiiții, ei au rezistat ca libanezi. Și noi eram toți alături de ei. Acum ne cer să rămânem. Cu condiția să nu le punem bețe în roate. Poate pentru că prezența noastră îi protejează. Sau pentru că noi reprezentăm un fel de abcese de fixare în zona lor. Israelienii au ocupat numai satele creștine pentru că acolo, chiar dacă le suntem ostili, noi nu luptăm deschis contra lor. Evident
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ai zice că-i o cochetă stațiune de ski aproape gata de a fi inaugurată. În realitate, este un settlement fondat în 1896 de baronul Edmond de Rothschild. Aici suntem chiar pe frontieră. Dincolo de creasta muntelui, la o aruncătură de băț, Deir Mimas, satul natal al Souhei Bechara, eroina libaneză, și sinistra închisoare de la Kiam, unde am fost cu puțin timp în urmă. O baracă ceva mai mare se vrea a fi primărie. Primarul, un tip simpatic cu mânecile cămășii suflecate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nevoiți să se cațere pe acoperiș, expuși tuturor intemperiilor, în niște dependințe care la noi n-ar fi decât niște adăposturi pentru animale. Iar alături de acești credincioși cu alura mândră și chiar sfidătoare în zdrențele lor, la o azvârlitură de băț, copții din Egipt, abia un pic mai opulenți. Judecând după înrădăcinările în sol, primii convertiți la creștinism sunt ultimii de pe lista celor îndreptățiți. Copții se reclamă din călătoria în Egipt a Sfintei Familii; Biserica ortodoxă din Etiopia, din diaconul Filip
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dobrogeni. Pârlita supt o culme de deal cu vegetație măruntă. Beștepe (5 dealuri). În dreptul celor cinci dealuri, pe stânga luncă deasă și mândră de sălcii. Pe stânga, Carasuhat. Ruși. La Ceatalchioi, un oarecare țigan, Taraboi, face pe veteranul, înfinge un băț în pământ și strigă: Eu sunt proprietar aici! Cât pământ ai? Cât vezi cu ochii. Un lipovan se apucă și cumpără pământ de la domnul Taraboi. Dar administrația pescăriilor îl ia din scurt, îi face proces, câștigă, scoate formula executorie, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Îndată au început, firește, a se face o nouă rânduială. O listă de trădători și suspecți a ieșit la iveală, cu execuțiile de rigoare. Perchezițiile și confiscările au început din nou... Toate aceste lucruri se petreceau la o zvârlitură de băț peste Nistru. Moldovenii de dincoace aveau din nou spectacol care de doi ani de zile se repetă necontenit. Iampolul e o mică icoană a stărilor de lucruri din întreaga Ucraină. Nu-i de mirare când se aud vești despre convoiuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
subt pământ (Hanul-Ancuței). Vitruit. Cântăreț bisericesc nebărbierit, răcnește mișcându-și țepii de pe față. El crede că cântă. În valea Timocului, Românii au atâta de suferit în viață de la Sârbi, încât e obiceiu la morți să le puie în sicriu un băț ca să aibă cu ce se apăra pe cea lume de Sârbi. Descântecu șarpelui Toaca fantastică în baltă Năvod subt ghiață Pescuit pe plute la Galați, când am prins un somn Pescuit pe Bistriță și pe Tazlău ori Barnar La o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răcoroase sau chiar În podul casei. Se Înțelege de ce, după culesul viilor ne Îmbulzeam să ne urcăm În pod după cele trebuincioase gospodăriei. * Botul era un vas din lemn, În care botașii preluau strugurii de la culegători, Îi zdrobeau cu un băț din lemn de porumbel prevăzut În partea terminală cu ramuri de cca.5cm și-i transportau În butea colectoare de 500-1000 l fixată În car. Nu pot uita din timpul culesului, via părintească din "heveș", dealul răsăritean cel mai Însorit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pentru plozii maselor populizde. Majoritatea secilor curiști dove si trova? Tot în SKI, tot în SKI, în mereu noua veche Șandrama, unde, abonat la România Mare, așteaptă vânt prielnic, exploatează dosarele informatorilor, face Țapul de căcat, sau doar îi pune bețe-n copite iar acesta-i decorează pentru trecerea Tisei în înot, când nu se amestecă în greve, în afaceri cu țigarete, în asasinarea liderilor sindicali, în amușinarea minerilor, după cum vin semnalele de la Moscova... Pe Americani îi păcălesc securiștii cu statistici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
despre un kil de iarbă clasa-ntîi de la New Orleans, pe care puteam să-l iau cu șaptezeci de dolari. Traficul cu iarbă sună bine În teorie, ca și creșterea broaștelor sau a animalelor cu blană. La șapteș’cinci de cenți bățul, cu șaptezeci de bețe la o uncie, suna a mălai. M-a convins și am cumpărat iarba. Herman și cu mine am format o echipă ca să plasăm iarba. A găsit o lesbiană pe nume Marian, care locuia În Village și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
iarbă clasa-ntîi de la New Orleans, pe care puteam să-l iau cu șaptezeci de dolari. Traficul cu iarbă sună bine În teorie, ca și creșterea broaștelor sau a animalelor cu blană. La șapteș’cinci de cenți bățul, cu șaptezeci de bețe la o uncie, suna a mălai. M-a convins și am cumpărat iarba. Herman și cu mine am format o echipă ca să plasăm iarba. A găsit o lesbiană pe nume Marian, care locuia În Village și zicea că e poetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]