5,357 matches
-
și nu autobuzul. Fata merge mult mai Încet, se oprește din când În când și-l sărută pe puiul de iepure drept În bot. Așa se face că Înainte de a ajunge lângă voi ea se lasă ajunsă din urmă de bătrână și de băiețel. Se Întoarce brusc spre cel mic și-i arată iepurele de la distanță. Zvăpăiatul se smulge imediat din mâna bunicii lui (sau ce rudă Îi va fi fiind bătrâna) și Întinde mâna spre iepure. Fata Îl ține sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lângă voi ea se lasă ajunsă din urmă de bătrână și de băiețel. Se Întoarce brusc spre cel mic și-i arată iepurele de la distanță. Zvăpăiatul se smulge imediat din mâna bunicii lui (sau ce rudă Îi va fi fiind bătrâna) și Întinde mâna spre iepure. Fata Îl ține sus și-l Întreabă pe puști: — Todirică, vrei iepurele? — Nu-l mai Întărâta, fa, și tu, că nu mai scapi dă el! Bineînțeles că Todirică Începe să se Învârtă În jurul fetei, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
iepurele de bietul Todirică și râde văzându-l pe puști din ce În ce mai nervos și mai transpirat. Ai zice chiar că plăcerea ei de a se juca cu micuțul animal alb abia acum este completă, când e amenințată de Todirică. Între timp bătrâna a ajuns lângă voi și spune bună ziua. Îi răspundeți. Apoi una dintre fetițele Îmbrăcate curat care așteaptă autobuzul Împreună cu mamele lor o Întreabă: Unde mergi, mumă? — La Târg. — Nu te iau. — Păi, mă ia rata, ce, mă iei tu? — I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
autobuzul Împreună cu mamele lor o Întreabă: Unde mergi, mumă? — La Târg. — Nu te iau. — Păi, mă ia rata, ce, mă iei tu? — I-oi zice să nu te ia! — Păi, io am mai fost, dară... Au intrat repede În joc, bătrâna și fetița. Cele două mame (tu nu știi care e mama fetiței și care e o mătușă!) le privesc zâmbind. Celelalte două fetițe s-au apropiat de cea cu iepurele și au acum și ele dreptul să-l atingă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu iepurele și au acum și ele dreptul să-l atingă pe urechiat. Todirică pare să fi renunțat definitiv. Ai vrea să deduci relațiile de rudenie dintre toți acești oameni, dar nu afli decât că pe nepoata de la oraș a bătrânei care a venit ultima (dacă Îi e nepoată) o cheamă Loredana și nu te poți opri să nu-i admiri și acestei copile de 5 ani frumusețea izbitoare a ochilor, mult asemănători cu cei ai fetișcanei care venit cu iepurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
benzină, continuă omul pe același ton neutru de mai Înainte. Urmează apoi o lungă tăcere În stația de autobuz. Ea e tulburată numai de chicotelile fetițelor care se joacă cu iepurele alb și de smiorcăitul lui Todirică agățat de poala bătrânei cu care a venit. Tulburată apoi, iarăși, de zgomotul Fiatului care trece, cu popa la volan și alți doi tipi cam de vârsta lui Înăuntru, cu un snop de undițe legate de portbagajul de deasupra. Nu-ți amintești să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
false și el sub stare de arest, când camioneta cu prizonierii se Întorcea spre sediul Gestapo, mai mulți partizani printre care și femeia Însărcinată au atacat-o și l-au salvat pe tip. Era o reporteră și o Întreba pe bătrână cum a fost, cazul e real, știi, și ea zicea: «Când au Început Împușcăturile eram În fața manufacturilor de tabac la ora ieșirii din schimb și toți bărbații s-au aruncat la pământ. Doar femeile priveau scena stând În picioare». Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu șindrilă. Peretele de bârne, la rându-i acoperit cu plăcuțe mici de lemn potrivite din bardă și dispuse precum țiglele pe o casă. Fereastra dinspre stradă Închisă. Prin ea se văd totuși perdelele Înflorate țesute În război de mâna bătrânei. Fântâna cu cumpănă În dreapta intrării În curte. Gardul de nuiele Împletite se oprește În ghizdul de ciment plin de mușchi, astfel că jumătate din fântână se află În curte și jumătate afară. Găleata e plină și se reazemă de ghizd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
plin de mușchi, astfel că jumătate din fântână se află În curte și jumătate afară. Găleata e plină și se reazemă de ghizd. Grințu se oprește să bea apă. S-ar zice că intenționează să Întârzie să dea ochii cu bătrâna. Nu-i place să vadă oamenii care suferă din vina altora. (Din mai până-n septembrie trecuse de cinci-șase ori pe aici, de fiecare dată venise cu un autocar de turiști, intrase În curte și le arătase acelora o „gospodărie tradițională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mai până-n septembrie trecuse de cinci-șase ori pe aici, de fiecare dată venise cu un autocar de turiști, intrase În curte și le arătase acelora o „gospodărie tradițională“ românească, Îi invitase apoi În casă pentru a le arăta cum lucrează bătrâna la războiul de țesut. Moșul stătea de obicei pe prispă și-i privea zâmbind pe străini. Din când În când spunea: „Poftiți, poftiți! și făcea semne Încurajatoare celor rămași mai În urmă. Unii Îi ofereau țigări sau chewing-gum, dar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nu-și amintea să-i fi văzut pe bătrâni fotografiindu-se vreodată Împreună. Baba stătea la război și lucra demonstrativ, Încet, știind că Grințu le explica străinilor funcționarea războiului de țesut. Dacă cineva Își exprima dorința să cumpere un ștergar, bătrâna se uita o singură dată spre obiectul ales și-i spunea lui Grințu prețul. Acesta Îl traducea aproape instantaneu. Doamnele voiajoare ar fi vrut să se tocmească, dar Grințu nu lua În seamă această dorință a lor. Uneori le dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
spunea lui Grințu prețul. Acesta Îl traducea aproape instantaneu. Doamnele voiajoare ar fi vrut să se tocmească, dar Grințu nu lua În seamă această dorință a lor. Uneori le dădea răspunsuri mușcătoare. La sfârșit tânărul ghid, fost pedagog, săruta mâna bătrânei și se Îmbrățișa cu moșul. Nu știuse niciodată cum Îi cheamă.) Deodată soarele străbate prin colierul de ceață al muntelui, raza lui deja roșietică Învăluie Într-o lumină stranie turnul clopotniță și acoperișul bisericii mânăstirii. Grințu se șterge cu mâneca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
stăpâna casei! — Să trăiești, maică, ai mai venit pe la noi? Este Îmbrăcată altfel decât altădată, o ținută Întrucâtva ceremonioasă, un șal negru Îi acoperă capul. Zice că tocmai pleca de acasă și bătrânul se miră, o Întrebă unde se duce. Bătrâna spune un nume de femeie și pleacă. E, desigur, ciudată comportarea ei, de obicei se arăta bucuroasă la apariția lui Grințu, iar acesta nu poate să creadă că se bucura atunci numai pentru că el venea Însoțit de posibilii cumpărători de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de rapid, dar soarele deja a apus dincolo de creasta pietroasă a muntelui. Dealul din spatele mânăstirii pare ceva mai Întunecat acum, iar pe drumul ce-l Înconjură, pentru a ajunge În partea dinspre pădure a satului, o siluetă neagră, probabil a bătrânei, se deplasează cu o oarecare iuțeală. Stropii reci Îi Înviorează lui Grințu fața și spiritul. — Să bem o afinată! - zice bătrânul după ce l-a asistat În timp ce se spăla. — Nu acum, zice Grințu, mă duc Întâi până la mănăstire. „AIDEZ L’ESPAGNE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se mișcau cu iuțeală prin casă. Sub fereastră stătea ghemuit un câine care gemea Încetișor, scheuna, scâncea, dar nu lătra la Grințu sau poate, În mod ciudat, nici nu-i simțise prezența. O recunoscu printre femeile de dincolo de fereastră pe bătrână. Abia când auzi din nou răcnetul acela Își dădu seama că Înăuntru se afla o femeie care năștea. De pildă, În Amintirile soldatului Paul Alexa din Bred, din războiul din anul 1914 această imagine adecvată contextului În care țăranul maramureșean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care nu putea fi împiedicat de a pustii țara decât dacă i se aduceau victime omenești. Rinaldo i-a răspuns: “Așa să fie; să mi se îngăduie doar să rămân înarmat cum sunt și nu mi-e teama de nimic”. Bătrâna râse batjocuritor. Rinaldo a rămas în șanțul cel adânc toata noaptea, iar în dimineața următoare a fost dus la locul unde monstrul își avea vizuina. Aceasta era o curte înconjurată de un zid înalt. Rinaldo nu putea face nici cea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
armăsar înaripat, eliberează-ți prietenii pe care-i vei găsi, poate printre prizonerii mei, dar lasă-mi-l pe Rogero; sau dacă mi-l iei, ia-mi și viața care nu va mai avea nici un preț pentru mine. Bradamanta răspunse: Bătrâne nu încerca să mă înmoi cu rugăminți zadarnice. Tocmai eliberare lui Rogero o cer eu. Tu verei să-l ții aici rob al plăcerilor tale și al trândăviei , pentru a-l apăra de un destin pe care spui că-l
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mâna pe gâtul calului. „Da’ tu ești asudat. Stai să-ț’ pun un țol pi spati”. A mai privit o dată la cal și a ieșit, închizând cu grijă ușa grajdului... A intrat în casă atent să n-o trezească pe bătrână, dar... ― Ai vinit? - l-a întâmpinat ea, făcând lumina lămpii mai mare. ― Am agiuns. Tari greu am vinit. Tăt drumu’ îi plin di troieni. ― Să-ți pun di mâncari. Da’ întâi sî mai întețăsc focu’, ca s-o încălzăsc oleacî
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mergeam cu niște treburi în satul Buhai, sat cocoțat tocmai pe muchea unui deal. Era așa cam pe la prânzul cel mare. Și o căldură de se cocea oul la soare. Când ajung la jumătate de cale, mă întâlnesc cu o bătrână de la mine din sat, însoțită de o fată frumoasăăă... de să-i bei vinul din căușul palmelor nu alta! Bună ziua, mătușă Catrină - îi zic eu. Da’ unde ai fost pe așa potop de căldură? Pe deasupra ai mai luat și frumusețea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
putea ca tipul să apară agale în viața ta, cu numărul patru la braț. Danny rămase cu ochii pe casă și oglinda retrovizoare ațintită spre garaj. Timpul se scurgea cu încetinitorul. Pe lângă el trecu un bărbat care arăta ciudat, două bătrâne ce împingeau niște cărucioare de supermarket, apoi o ceată de băieți gălăgioși, cu jachete pe care scria Hollywood High. Se auzi urletul unei sirene de poliție ce se apropia. Danny se gândi la cod 3: probleme pe bulevard. Apoi totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
zicea că Niles i-a spus că femeia era vânătă la față. Ea a fost cea care a descoperit oroarea. Danny înălță din umeri, încercând să diminueze importanța întrebării. — Am bătut la ușă mai devreme, dar probabil că fata aia bătrână nu m-a auzit. — Poulson mi-a zis că pare o damă dezghețată. Danny, nu cumva erai acolo pentru că veneai de la un matineu? Nu înțelese întrebarea. — Cum adică, de la cinematograf? — Nu, de la păsărici. Gagica ta își are cuibul lângă gogoșeria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
din față a rochiei ei albe și revărsate era o inscripție: „Fute-mă”. Buzz făcu o deducție rapidă - domnul și doamna Benavides nu vedeau foarte bine. O femeie bătrână deschise ușa. — Quién? Buzz spuse: — Poliția, doamnă. Și nu vorbesc spaniola. Bătrâna duse mâna la șiragul de mărgele din jurul gâtului. — Eu vorbesc inglés. E ceva în legătură cu Sammy? — Da, doamnă. Cum de v-ați gândit la asta? Bătrânica arătă spre peretele de deasupra șemineului ciobit, din cărămidă. Acolo se vedea un diavol pictat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Justiție: organizațiile de fațadă ale comuniștilor din California, înșirate în ordine alfabetică. Comitetul de Apărare din Sleepy Lagoon (CASL) era bifat, cu o paranteză în dreptul lui: „Scrieți la C.P. 465, Sacramento, 14, California, pentru a primi o listă a membrilor”. Bătrâna îi luă hârtiile, le răsfoi și înfipse un deget în dreptul unei coloane cu nume. Două nume - Benavides, Samuel Tomás Ignacio, și De Haven, Claire Katherine - erau subliniate cu cerneală. — Uite. E adevărat. Anticriștii communista y communisto! Bătrâna avea lacrimi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
listă a membrilor”. Bătrâna îi luă hârtiile, le răsfoi și înfipse un deget în dreptul unei coloane cu nume. Două nume - Benavides, Samuel Tomás Ignacio, și De Haven, Claire Katherine - erau subliniate cu cerneală. — Uite. E adevărat. Anticriștii communista y communisto! Bătrâna avea lacrimi în ochi. Buzz spuse: — Sigur, Sammy nu-i chiar ușă de biserică, dar n-aș zice că e chiar Satana. E adevărat! Yo soy la madre del diablo! Arestați pe el! Communisto! Buzz arătă spre numele lui Claire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
băutura peste cap. — Claire, vreau să lucrez pentru sindicat. Vreau să fac mai mult decât să perii niște bătrânei pentru bani. — O să ai ocazia. Și nu sunt niște bătrânei - decât dacă ești de părere că femeile de vârsta mea sunt bătrâne. O ocazie minunată. — Câți ani ai? Treizeci și unu, treizeci și doi? Claire hohoti la auzul complimentului. — Diplomat. Câți ani ai tu? Danny se gândi la vârsta lui Ted Krugman și și-o aminti - dar parcă întârzie o fracțiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]