5,546 matches
-
cheltuielilor necesare apărării, administrației interne și reprezentanțelor diplomatice, care constituiseră pînă atunci, cel puțin parțial, grija Porții. Pe măsură ce secolul înainta și revoluția industrială producea o schimbare radicală a standardelor de viață europene, la fel de importantă se dovedea și revizuirea de către conducerile balcanice a obiectivelor lor. Luînd ca model cele mai avansate părți ale lumii din punct de vedere tehnologic, mai multe guverne balcanice și membrii mai bogați ai societăților acestora au încercat să introducă în aceste ținuturi înapoiate cele mai moderne realizări
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
revoluția industrială producea o schimbare radicală a standardelor de viață europene, la fel de importantă se dovedea și revizuirea de către conducerile balcanice a obiectivelor lor. Luînd ca model cele mai avansate părți ale lumii din punct de vedere tehnologic, mai multe guverne balcanice și membrii mai bogați ai societăților acestora au încercat să introducă în aceste ținuturi înapoiate cele mai moderne realizări ale Europei. Pentru perioada aceasta, construirea de căi ferate și achiziționarea de echipament militar avea să constituie prima prioritate în majoritatea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
parte a guvernelor erau confruntate cu limitări foarte mari ale sumelor care puteau fi adunate din taxe. Soarta statelor care se bizuiau pe împrumuturi din afară avea să fie ilustrată de dezastrele economice ale otomanilor și grecilor. Harta 1. Peninsula Balcanică în 1900 Slăbiciunea economică și cheltuielile uriașe cărora trebuiau să le facă față regimurile independente le-au obligat să rezolve pe loc problema implicării statului în viața economică a țării. Trebuiau luate hotărîri în ceea ce privește rolul pe care urma să și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de cultivare astfel ca produsele oferite să fie mai competitive, industrializarea țării, care putea asigura angajarea surplusului populației agricole, sau emigrarea în masă în alte ținuturi. Înaintea Primului Război Mondial, cea de-a treia variantă era deosebit de răspîndită în multe din regiunile balcanice și habsburgice de care ne ocupăm. Cu începere din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, zonele acestea Grecia și ținuturile croate din Imperiul Habsburgic, de exemplu au furnizat sute de mii de noi cetățeni părților mai puțin populate ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al XIX-lea, zonele acestea Grecia și ținuturile croate din Imperiul Habsburgic, de exemplu au furnizat sute de mii de noi cetățeni părților mai puțin populate ale lumii, în special celor din Statele Unite. În pofida acestei rezolvări parțiale a problemei, guvernele balcanice întîmpinau dificultăți. Chiar dacă aveau o serie de greutăți comune, ele alegeau metode diferite de a ține pasul cu acestea. Deosebit de important era faptul că pămîntul era împărțit în mod diferit în fiecare țară. Marile moșii lucrate de dijmași predominau în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să subliniem totuși în această privință că elaborarea unui plan național în domeniul agriculturii sau asigurarea de servicii speciale pentru uzul țăranilor nu constituiau o trăsătură obișnuită a nici unei națiuni la vremea aceea. Nici unul din guvernele occidentale, pe care regimurile balcanice le copiau, nu asigura programe extinse de acest fel. Cu toate că era evident că țăranii din Balcani ar fi avut de cîștigat de pe urma unor servicii agricole ample, sprijinite și finanțate de guverne, cum ar fi irigațiile, proiectele de controlare a apelor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de acest fel. Cu toate că era evident că țăranii din Balcani ar fi avut de cîștigat de pe urma unor servicii agricole ample, sprijinite și finanțate de guverne, cum ar fi irigațiile, proiectele de controlare a apelor și ajutorul financiar general, puțini lideri balcanici ar fi considerat asemenea activități ca intrînd în sfera obligatorie a îndatoririlor statului lor. Statele acestea nu dispuneau nici de resursele financiare necesare unei intervenții cu adevărat eficiente în viața populației de la sate. Astfel, concomitent cu creșterea populației și repetatele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dovedit mai eficiente decît fuseseră autoritățile otomane în înăbușirea și descurajarea răscoalelor țărănești. Dezvoltarea industrială Industrializarea se confruntase cu problemele suprapopulării și ale insuficienței pămîntului și în alte părți, nu numai în Balcani. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, Peninsula Balcanică era lipsită de unele dintre cele mai importante atribute necesare unui efort major de industrializare. În primul rînd, noile state naționale nu prea dispuneau de unele materii prime, în special de cărbune și fier, care asiguraseră baza dezvoltării industriei grele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bunuri de manufactură; cea mai mare parte a articolelor puteau fi încă produse de industria casnică sau de meșteșugarii locali. Un al patrulea motiv, poate cel mai important, era lipsa de calificare a populației. Deși am văzut că multe popoare balcanice participau la comerțul intern și extern, nu exista totuși o categorie numeroasă a populației cu pregătirea tehnică necesară organizării de întreprinderi moderne. Societățile otomane nu puneau preț pe ele și nici nu încurajau astfel de ocupații. Și mai gravă era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fuseseră disponibile în Balcani. Atunci cînd au fost abordate noi proiecte, cum ar fi construirea căilor ferate, statele din regiune au fost obligate să apeleze la experți, șefi de șantier, ba chiar și la muncitori străini. La început, noile întreprinderi balcanice s-au confruntat cu problema concurenței străine. Din cauza tratatelor dintre Imperiul Otoman și marile puteri europene, guvernele autonome erau nevoite să respecte aceste acorduri prohibitive și să-și limiteze tarifele. În aceste condiții, industria autohtonă, mai ales cea textilă, nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai ales cea textilă, nu putea face față concurenței. Unul dintre primele obiective ale regimurilor independente sau pe deplin autonome, cum era România în anii optzeci, era negocierea noilor aranjamente. Tarifele constituiau în continuare problema majoră a relațiilor dintre statele balcanice și guvernele europene, provocînd mai multe crize. Chestiunea nivelului protecției ce urma să fie stabilit pentru bunurile manufacturiere nu a fost ușor de rezolvat. Națiunile balcanice aveau nevoie să-și exporte surplusul agricol și erau adeseori obligate pentru a asigura
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era negocierea noilor aranjamente. Tarifele constituiau în continuare problema majoră a relațiilor dintre statele balcanice și guvernele europene, provocînd mai multe crize. Chestiunea nivelului protecției ce urma să fie stabilit pentru bunurile manufacturiere nu a fost ușor de rezolvat. Națiunile balcanice aveau nevoie să-și exporte surplusul agricol și erau adeseori obligate pentru a asigura funcționarea în continuare a piețelor lor să accepte condiții dezavantajoase pentru dezvoltarea industrială internă. În ciuda situației dificile, unele industrii au cunoscut o reală evoluție, în primul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mătase și țesături din bumbac. Aceste centre nu puteau însă ține piept concurenței străine, în special textilelor produse de mașinile britanice și austriece, dar, cu toate condițiile dificile, industriile de stofe și de confecții continuau să existe. Dintre toate statele balcanice, România a realizat cele mai mari progrese. Industria principală era ce a prelucrării alimentelor, accentul fiind pus pe făină și pe zahăr. La începutul secolului al XX-lea începe să fie exploatată regiunea petroliferă de la Ploiești. În ciuda acestui fapt, țara
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ploiești. În ciuda acestui fapt, țara rămînea predominant agricolă. În 1914, doar 1,5% din venitul național provenea din industrie, în timp ce producția agricolă constituia 75,7 % din exporturi. Bulgaria, Serbia și Grecia își mențineau, firește, structurile puternic agrare. Acțiunile guvernelor Guvernele balcanice erau profund interesate de dezvoltarea economică. Ele înțelegeau foarte bine importanța acesteia pentru asigurarea puterii militare și a prestigiului lor național și voiau să obțină avantajele unei societăți industriale. Marea problemă era cum putea fi realizat acest lucru cît mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și strategice. Din cauza stării proaste a drumurilor și a căilor navigabile din Balcani, căile ferate ar fi putut juca un rol important în dezvoltarea economiei. Construirea lor a început însă tîrziu; prin anii șaizeci, cînd au fost declanșate marile eforturi balcanice în domeniul acesta, în Europa Occidentală fuseseră deja terminate liniile importante. Primele căi ferate, cele de la Constanța la Cernavodă și de la Varna la Ruse, legau orașele de pe țărmul Mării Negre cu porturile dunărene. Ele au fost construite de companii britanice pentru
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care avea în cele din urmă să lege Constantinopolul de orașele Plovdiv, Sofia, Niš și Belgrad și apoi de Viena, urmînd deci vechiul drum istoric. Legătura dintre Constantinopol și Europa Occidentală a fost stabilită abia în 1888. Deși toate guvernele balcanice erau entuziaste în privința căilor ferate, ele au întîmpinat dificultăți foarte mari în finanțarea și construirea lor. Ajutorul străin era esențial în ambele privințe. Cei care investeau în această întreprindere erau firește interesați în primul rînd de realizarea unui profit. Guvernele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tratatelor comerciale și chestiunea limitelor tarifare au devenit o parte esențială a relațiilor internaționale dintre toate guvernele. Era acordat ajutor anumitor industrii sub forma reducerilor de impozit și a importului de mașini, materii prime și combustibili fără taxe vamale. Statele balcanice stabileau de asemenea prețuri scăzute pe căile ferate, acordau gratuit terenuri pentru fabrici și ofereau contracte guvernamentale în termeni avantajoși. În general, sprijinul acordat era pe scară mică și era menit să creeze o atmosferă favorabilă pentru atragerea investitorilor interni
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
astfel de întreprinderi. Dată fiind absența capitalului și a experților autohtoni, participarea bancherilor, a oamenilor de afaceri și a tehnicienilor străini era vitală pentru progresul economic. Activitatea acestora avea să fie însă aspru criticată ulterior. O mare parte a istoriografiei balcanice contemporane dă vina pe influențele din afară pentru înapoierea de aici, considerînd stăpînirea otomană drept cauza fundamentală a lipsei de dezvoltare și explicînd eșecul înregistrării de progrese, odată cu dobîndirea independenței, prin așa-zisa exploatare străină și imperialistă din anii dinaintea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prin așa-zisa exploatare străină și imperialistă din anii dinaintea primului război mondial. Chiar dacă producția indigenă a avut într-adevăr mult de pierdut din cauza concurenței străine, tabloul general nu trebuie prezentat ca fiind mai întunecat decît era în realitate. Întreprinderile balcanice nu au atras practic investiții masive din afară; în comparație cu celelalte posibilități oferite în anii aceștia, peninsula nu constituia un loc sigur pentru obținerea unui profit garantat. A existat în mod cert, o mare participare a străinilor la noile întreprinderi, dar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se ridicau la 30 % din venitul guvernelor lor. Împrumuturile erau adeseori însoțite de aspecte politice, iar puterile europene profitau de ele pentru atingerea obiectivelor politicii lor externe. Chestiunile economice au jucat un rol major în viața politică a tuturor statelor balcanice. În paginile următoare sunt prezentate evoluțiile politice, sociale și economice ale fiecărei națiuni și problemele de politică externă care implică interesele statului respectiv. Grație hotărîrii marilor puteri de a împiedica apariția unei crize orientale și a concentrării lor asupra altor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prezentate evoluțiile politice, sociale și economice ale fiecărei națiuni și problemele de politică externă care implică interesele statului respectiv. Grație hotărîrii marilor puteri de a împiedica apariția unei crize orientale și a concentrării lor asupra altor regiuni ale lumii, peninsula balcanică a beneficiat totuși, între războiul sîrbo-bulgar din 1895 și 1912, de o veritabilă perioadă de relativă liniște. Este adevărat că au existat momente de criză, ca războiul greco-turc din 1897, tulburările din Macedonia și anexarea în 1908 a Bosniei și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relativă liniște. Este adevărat că au existat momente de criză, ca războiul greco-turc din 1897, tulburările din Macedonia și anexarea în 1908 a Bosniei și Herțegovinei de către habsburgi, dar toate acestea nu au generat conflicte majore. În general, toate guvernele balcanice din perioada aceasta au avut posibilitatea să-și îndrepte atenția în primul rînd asupra politicii interne și a problemelor lor economice. ROMÂNIA În anii dinaintea primului război mondial, România era cea mai avansată din toate statele balcanice. Cu toate că era încă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
general, toate guvernele balcanice din perioada aceasta au avut posibilitatea să-și îndrepte atenția în primul rînd asupra politicii interne și a problemelor lor economice. ROMÂNIA În anii dinaintea primului război mondial, România era cea mai avansată din toate statele balcanice. Cu toate că era încă o țară eminamente agricolă, ea a făcut pași importanți în direcția unei economii industriale moderne. Situația politică era și ea stabilă. Prințul Carol avea să se dovedească a fi unul dintre cei mai capabili monarhi europeni. Extrem de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dar trebuia să fie inițiată o acțiune specială în fiecare caz. Chestiunea evreiască avea să rămînă controversată și să provoace multe dificultăți pe viitor. Nemulțumirea românilor față de aranjamentul de la Berlin includea și alte aspecte. Unul dintre principalele efecte ale crizei balcanice din 1875-1878 a fost îndepărtarea ulterioară a României de Rusia. Aceasta din urmă nu numai că îi răpise celei dintîi o parte din teritoriu, sudul Basarabiei, care era privită atît din punct de vedere național cît și istoric ca aparținînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai apropiați, Rusia, Austro-Ungaria și Germania, aplicau politici protecționiste, Bucureștiul nefăcînd altceva decît să le urmeze exemplul. Cu toate aceste controverse și în ciuda răscoalei țăranilor, afacerile interne și externe românești au urmat un curs mai lin decît în alte state balcanice. Țara nu a suferit de pe urma nici unei crize interne grave sau a aventurilor externe în care au intrat Serbia, Bulgaria sau Grecia, toate acestea urmînd să fie implicate în conflicte unele împotriva celorlalte și cu Imperiul Otoman. SERBIA Dacă guvernul român
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]