2,980 matches
-
10-20 minute. Cântecele se pot repeta timp de câteva ore sau chiar zile. Masculii care escortează femelele cu pui cântă mai des și mai mult decât restul. Cântecele diferă de la o populație la alta și se pot modifica în timpul reproducerii. Balenele cântă atât „solo”, cât și în grup. Aceasta din urmă are un diapazon între 50 și 10.000 Hz și poate apărea din cauza agresivității între indivizi. Bioacusticul australian Michael Noad a descoperit, în 1996, că balenele cu cocoașă pot prelua
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
pot modifica în timpul reproducerii. Balenele cântă atât „solo”, cât și în grup. Aceasta din urmă are un diapazon între 50 și 10.000 Hz și poate apărea din cauza agresivității între indivizi. Bioacusticul australian Michael Noad a descoperit, în 1996, că balenele cu cocoașă pot prelua cântece de la alte grupuri, atunci când se amestecă în timpul verii. Datorită cântecelor specifice, zoologii pot determina traseele de migrație a balenelor. S-a observat că aproape totdeauna cântecele masculilor se termină cu conflicte. Balenele scot sunete melodioase
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
și poate apărea din cauza agresivității între indivizi. Bioacusticul australian Michael Noad a descoperit, în 1996, că balenele cu cocoașă pot prelua cântece de la alte grupuri, atunci când se amestecă în timpul verii. Datorită cântecelor specifice, zoologii pot determina traseele de migrație a balenelor. S-a observat că aproape totdeauna cântecele masculilor se termină cu conflicte. Balenele scot sunete melodioase și în afara perioadei de reproducere, ceea ce ar demonstra rolul lor în comunicarea cotidiană sau în ecolocație. Cercetări recente asupra cântecelor balenelor au scos la
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în 1996, că balenele cu cocoașă pot prelua cântece de la alte grupuri, atunci când se amestecă în timpul verii. Datorită cântecelor specifice, zoologii pot determina traseele de migrație a balenelor. S-a observat că aproape totdeauna cântecele masculilor se termină cu conflicte. Balenele scot sunete melodioase și în afara perioadei de reproducere, ceea ce ar demonstra rolul lor în comunicarea cotidiană sau în ecolocație. Cercetări recente asupra cântecelor balenelor au scos la iveală faptul că acestea au o sintaxă ierarhizată, caracteristică și vorbirii omului, adică
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de migrație a balenelor. S-a observat că aproape totdeauna cântecele masculilor se termină cu conflicte. Balenele scot sunete melodioase și în afara perioadei de reproducere, ceea ce ar demonstra rolul lor în comunicarea cotidiană sau în ecolocație. Cercetări recente asupra cântecelor balenelor au scos la iveală faptul că acestea au o sintaxă ierarhizată, caracteristică și vorbirii omului, adică sunetele lor sunt compuse din „cuvinte” și silabe identice, unite în propoziții. La fel ca majoritatea balenelor, reproducerea are loc într-un anumit sezon
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
sau în ecolocație. Cercetări recente asupra cântecelor balenelor au scos la iveală faptul că acestea au o sintaxă ierarhizată, caracteristică și vorbirii omului, adică sunetele lor sunt compuse din „cuvinte” și silabe identice, unite în propoziții. La fel ca majoritatea balenelor, reproducerea are loc într-un anumit sezon al anului. Reproducerea, gestația și nașterea sunt concentrate, de obicei, în sezonul de iarnă -primăvară, atunci când se află în apele subtropicale sau tropicale. În această perioadă femelele întră în estru, iar la masculi
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
La femelele din populațiile nordice aceste perioade întârzie cu respectiv șase luni. Puține femele ovulează de 2 ori pe an (16-28%), iar cele care ovulează de 3 ori anual alcătuiesc doar 8% din totalul populației de sex feminin. În timpul montei, balenele sunt foarte excitate. Câte 2-20 de masculi se bat pentru a cuceri o singură femelă. Actul sexual are loc într-o atmosferă foarte romantică: masculul și femela înoată unul lângă altul, își ating înotătoarele pectorale, lovesc apa cu coada, după
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
după care încep să se ridice lent spre suprafață, înotând vertical în spirală, cu abdomenele lipite. Gestația durează în jur de 11 luni. Embrionul se dezvoltă foarte repede, crescând cu 17-35 cm pe lună. După viteza de dezvoltare a embrionului, balena cu cocoașă se află doar în urma balenei albastre și celei brăzdate comune. Deși în placenta femelei se pot dezvolta doi pui, balena cu cocoașă naște numai unul. Luna cea mai productivă din punct de vedere al nașterilor este februarie la
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
spre suprafață, înotând vertical în spirală, cu abdomenele lipite. Gestația durează în jur de 11 luni. Embrionul se dezvoltă foarte repede, crescând cu 17-35 cm pe lună. După viteza de dezvoltare a embrionului, balena cu cocoașă se află doar în urma balenei albastre și celei brăzdate comune. Deși în placenta femelei se pot dezvolta doi pui, balena cu cocoașă naște numai unul. Luna cea mai productivă din punct de vedere al nașterilor este februarie la populațiile nordice și august la cele sudice
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
luni. Embrionul se dezvoltă foarte repede, crescând cu 17-35 cm pe lună. După viteza de dezvoltare a embrionului, balena cu cocoașă se află doar în urma balenei albastre și celei brăzdate comune. Deși în placenta femelei se pot dezvolta doi pui, balena cu cocoașă naște numai unul. Luna cea mai productivă din punct de vedere al nașterilor este februarie la populațiile nordice și august la cele sudice. Nou-născuții au o lungime medie a corpului de 4,5 m și o greutate între
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
grăsime de 45-49%. Mamele au grijă de urmași până când aceștia împlinesc vârsta de un an, mai rar până la doi ani. Puii răniți sunt scoși la suprafață de adulți, pentru a-i forța să respire. Masculii nu participă la îngrijirea puilor. Balenele cu cocoașă ating maturitatea sexuală la vârsta de 5-6 ani, când femelele au 12 m lungime, iar masculii — 11,6 m. Maturitatea sexuală deplină este, însă, atinsă abia după 8-12 ani. Femelele nasc o dată la doi-trei ani, dar pot naște
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
după 8-12 ani. Femelele nasc o dată la doi-trei ani, dar pot naște și anual sau o dată la patru-cinci ani. Întrucât la femele perioada de lactație poate coincide parțial cu cea de gestație, sporul natural este mai mare decât la alte balene brăzdate. Longevitatea exactă a balenelor cu cocoașă nu este cunoscută, și asta posibil din cauza vânătorii excesive de balene de odinioasră, în care au fost capturați o mulțime de indivizi bătrâni. Ipotetic, balenele trăiesc în jur de 40-50 de ani. Cel
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
o dată la doi-trei ani, dar pot naște și anual sau o dată la patru-cinci ani. Întrucât la femele perioada de lactație poate coincide parțial cu cea de gestație, sporul natural este mai mare decât la alte balene brăzdate. Longevitatea exactă a balenelor cu cocoașă nu este cunoscută, și asta posibil din cauza vânătorii excesive de balene de odinioasră, în care au fost capturați o mulțime de indivizi bătrâni. Ipotetic, balenele trăiesc în jur de 40-50 de ani. Cel mai în vârstă mascul capturat
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
ani. Întrucât la femele perioada de lactație poate coincide parțial cu cea de gestație, sporul natural este mai mare decât la alte balene brăzdate. Longevitatea exactă a balenelor cu cocoașă nu este cunoscută, și asta posibil din cauza vânătorii excesive de balene de odinioasră, în care au fost capturați o mulțime de indivizi bătrâni. Ipotetic, balenele trăiesc în jur de 40-50 de ani. Cel mai în vârstă mascul capturat vreodată avea, judecând după straturile de ceară din canalul auditiv, 48 de ani
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
sporul natural este mai mare decât la alte balene brăzdate. Longevitatea exactă a balenelor cu cocoașă nu este cunoscută, și asta posibil din cauza vânătorii excesive de balene de odinioasră, în care au fost capturați o mulțime de indivizi bătrâni. Ipotetic, balenele trăiesc în jur de 40-50 de ani. Cel mai în vârstă mascul capturat vreodată avea, judecând după straturile de ceară din canalul auditiv, 48 de ani. Cea mai în vârstă femelă avea doar 38. Dintre toate balenele, cele cu cocoașă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
indivizi bătrâni. Ipotetic, balenele trăiesc în jur de 40-50 de ani. Cel mai în vârstă mascul capturat vreodată avea, judecând după straturile de ceară din canalul auditiv, 48 de ani. Cea mai în vârstă femelă avea doar 38. Dintre toate balenele, cele cu cocoașă au de suferit cel mai mult de pe urma ectoparaziților. Acest lucru este legat de viteza scăzută de deplasare a animalului, datorită căreia paraziții se pot instala comod pe pielea lui. Cele mai „populate” zone ale corpului sunt cele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
zone ale corpului sunt cele uro-genitale și gâtul. Cei mai des întâlniți paraziți sunt ciripedele ("Coronulla diadema", "Coronulla regina"), copepodele ("Penella") și păduchele-balenei ("Paracyamus boopis", "Cyamus elongatus"). Unii paraziți (viermii cilindrici din specia "Ogmogaster ceti", de exemplu) sunt comensali specifici balenei cu cocoașă. Printre paraziții interni se numără trematodele, nematodele, cestodele și acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
sunt ciripedele ("Coronulla diadema", "Coronulla regina"), copepodele ("Penella") și păduchele-balenei ("Paracyamus boopis", "Cyamus elongatus"). Unii paraziți (viermii cilindrici din specia "Ogmogaster ceti", de exemplu) sunt comensali specifici balenei cu cocoașă. Printre paraziții interni se numără trematodele, nematodele, cestodele și acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Printre paraziții interni se numără trematodele, nematodele, cestodele și acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN cu statutul "vulnerabil" și în Anexa I a convenției CITES. Mult timp balenele cu cocoașă erau o pradă prețuită de vânătorii de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN cu statutul "vulnerabil" și în Anexa I a convenției CITES. Mult timp balenele cu cocoașă erau o pradă prețuită de vânătorii de balene, fapt care le-a scăzut foarte mult numărul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN cu statutul "vulnerabil" și în Anexa I a convenției CITES. Mult timp balenele cu cocoașă erau o pradă prețuită de vânătorii de balene, fapt care le-a scăzut foarte mult numărul populației. Înaintea campaniilor de vânătoare, specia "Megaptera novaeangliae" număra 125-150 mii indivizi, iar când acestea au fost interzise, existau între 30 și
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN cu statutul "vulnerabil" și în Anexa I a convenției CITES. Mult timp balenele cu cocoașă erau o pradă prețuită de vânătorii de balene, fapt care le-a scăzut foarte mult numărul populației. Înaintea campaniilor de vânătoare, specia "Megaptera novaeangliae" număra 125-150 mii indivizi, iar când acestea au fost interzise, existau între 30 și 60 mii de indivizi (numărul nu poate fi calculat cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
mult numărul populației. Înaintea campaniilor de vânătoare, specia "Megaptera novaeangliae" număra 125-150 mii indivizi, iar când acestea au fost interzise, existau între 30 și 60 mii de indivizi (numărul nu poate fi calculat cu exactitate din cauza arealului foarte mare a balenei). Numărul inițial al indivizilor populațiilor nordice este estimat la 15 mii, iar cel de după vânători — la doar 700 capete. Începând cu anii 1980, populațiile de balene au crescut în număr până la 5500-6570 balene în Atlantic și câteva sute în Pacific
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de indivizi (numărul nu poate fi calculat cu exactitate din cauza arealului foarte mare a balenei). Numărul inițial al indivizilor populațiilor nordice este estimat la 15 mii, iar cel de după vânători — la doar 700 capete. Începând cu anii 1980, populațiile de balene au crescut în număr până la 5500-6570 balene în Atlantic și câteva sute în Pacific. În anii ’90, „recensământul” a fost făcut utilizând tehnologii mai noi, și anume înregistrarea repetată a indivizilor însemnați. Cifrele rezultate sunt: 10600 capete în Atlanticul de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cu exactitate din cauza arealului foarte mare a balenei). Numărul inițial al indivizilor populațiilor nordice este estimat la 15 mii, iar cel de după vânători — la doar 700 capete. Începând cu anii 1980, populațiile de balene au crescut în număr până la 5500-6570 balene în Atlantic și câteva sute în Pacific. În anii ’90, „recensământul” a fost făcut utilizând tehnologii mai noi, și anume înregistrarea repetată a indivizilor însemnați. Cifrele rezultate sunt: 10600 capete în Atlanticul de Nord și aprox. 1100 în Marea Barents
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]