4,866 matches
-
că au crescut pe ele, cîțiva militari În civil și un gras cu o blondă platinată. Johnny Cash, care deține jumătate din tonomat, cîntă „Cercul de foc“. Chiar cînd Wakefield se gîndește să-și verifice starea tehnică, simțindu-se prea beat ca să stea pe scaun, o mînă Îl Înșfacă de umăr. Întoarce capul să vadă cine e și dă de o față cunoscută. — Anton, ce dracu’! spune Wakefield, căzînd literalmente de pe scaun Anton Îi dă o mînă de ajutor și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pus fiecare cîte cinci dolari pentru obiectul ce costa zece și Anton i-a urmat acasă, În MG-ul lui de colecție. Au băut mult, cutiuța i-a chinuit pînă tîrziu, În noapte, iar la ora aceea Anton era prea beat ca să mai conducă. A dormit pe canapeaua lor În noaptea aceea, ca și În următoarele trei nopți. CÎnd Wakefield a plecat cu treabă În Egipt, Anton a rămas. De fapt, s-a mutat de pe canapea În patul lor, iar Mariana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a fost ultima dată cînd Wakefield a mai auzit de el. Aspectul lui frumos de surfer s-a dus dracului, dar entuziasmul lui este neabătut. Omule, ce bine-mi pare să te văd! Ce dracu’ faci aici? — Fug. Wakefield este beat dincolo de orice Îndoială și se Întreabă cum se descurcă universul cu atîtea coincidențe. Eterna problemă. Oricum, gravă. Hai să ne punem la punct cu ultimele știri. Anton Îl tîrește Într-un separeu și purcede să-i povestească lui Wakefield viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
focoasele nucleare. — Halal protecție. Mai degrabă, ținte. — Ei, spune Anton, toată lumea apreciază un pic de atenție, nu-i așa? Wakefield rămîne fără replică: fără replică În fața vastității Vestului, fără replică În fața vastității inocenței dintre urechile lui Anton, fără replică de beat. — Trebuie să mă piș, spune și Își croiește drum cu greu printre perechile care dansează (locul e plin-ochi, a apărut o formație de western-swing, e și un dealer la masa de balckjack) și se lasă condus afară de către puță, către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu excepția caviarului, este făcut În casă, spune o voce voioasă, cultivată. Măsline, struguri, portocale, vin, ficat de gîscă. Vocea aparține unei femei cu un păr ca aluna, brăzdat de șuvițe argintii, adunat Într-un coc. De la ce restaurant ești? — The Beat, aruncă Wakefield. — Oh, nu ești de la Argylle, nu? Nu, din nefericire nu. — Argylle e splendid, fost Chez Panisse. Eu sînt mama lui Beth, Sandina. A sunat să spună că a trimis pe cineva Încoace. — Îmi pare bine să vă cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cuibului lui. Cu goliciunea cum acoperită, se apropie de bucătărie și tușește. Ambele femei se Întorc către el. — Nu știu ce să spun. Ar trebui să știu ce să spun, dar nu știu. Își dă seama că e Încă drogat, un pic beat, iar corpul lui Îi spune că tocmai a trecut printr-o experiență sexuală minunată. Evident că nu știe ce să spună. — Zi și tu mulțumesc, se strîmbă Beth, și apoi ia-ți tălpășița Înainte de venirea tatii. Sandina zîmbește enigmatic. — Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de la bar (unde se duc pentru un pahar după film) și Îi povestește intriga, ca și cum filmul ar fi ajutat-o să avanseze la un nou nivel de Înțelegere. În fiecare seară o conduce pe Margot Înapoi la hotel, de obicei beat bine la vremea aceea, și rîd pe seama asalturilor din ce În ce mai disperate ale lui Zamyatin. El vede În Margot idealul lui de bibliotecară, cu un perfect potențial de muză, și mai știe că este perfect intangibilă din moment ce este fiica lui Wakefield. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
masa de lucru a lui Stevie după ce-și încuiase biroul. — Știu, propuse ea, ce-ar fi să mă urc pe-aici? Întinse mâna spre vița sălbatică, ce acoperea fațada casei. — Nu! strigă Jack. În momentul de față ești doar beată. Nu cred că vrei să te trezești și beată și cu un picior rupt. — Se știe că bețivii cad de la geam și nu pățesc nimic. Sunt doar câțiva metri. Se agăță de viță și începu să urce. — Oricum, privi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
încuiase biroul. — Știu, propuse ea, ce-ar fi să mă urc pe-aici? Întinse mâna spre vița sălbatică, ce acoperea fațada casei. — Nu! strigă Jack. În momentul de față ești doar beată. Nu cred că vrei să te trezești și beată și cu un picior rupt. — Se știe că bețivii cad de la geam și nu pățesc nimic. Sunt doar câțiva metri. Se agăță de viță și începu să urce. — Oricum, privi în jos spre el de unde se oprise, la două picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
rupt. — Se știe că bețivii cad de la geam și nu pățesc nimic. Sunt doar câțiva metri. Se agăță de viță și începu să urce. — Oricum, privi în jos spre el de unde se oprise, la două picioare deasupra pământului, nu sunt beată. Hotărând că puțină muzică ar ajuta-o în ascensiune, Fran porni să intoneze cu mult elan o strofă din Înainte, oșteni creștini și încă mai cânta când vița sălbatică se desprinse de zid, iar ea se prăbuși de la o înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și ne-a făcut raport la izolare. Dar nu am strigat la el, nu l-am jignit cu nimic. Era chiar în noaptea de revelion. Alături la noi, era un om izolat; nu făcuse absolut nimic, atâta că-l găsise beat. Cu vreo două zile înainte. Și în noaptea de revelion tractoristul intra să ne dea bătaie. Și el a desfăcut patul, l-a pus pe ușă și i-am spus, am strigat la el: „Dacă intră peste tine, te rupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
kile, n-am putut să plec capul... Și nu să plec capul că, practic, dacă eram treaz... că nu se ia nimeni degeaba de tine; mergi pe stradă și, gata, sare lumea la bătaie! Dar așa consideram eu. Când eram beat, trebuia să fac vreo ispravă și gata. Luam sabie, topor, coasă și (râde) dădeam în cap la lume. Năpasta țăranilor din Borlești de Neamț. Tată muncitor forestier și mama - acasă. Dacă nu semănam perfect cu taică-miu, spuneam că de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
că el, cumva, a încercat să mă bată, în urmă cu 40 de ani. Ș-acuma, aiurea, ăsta care a murit, o murit degeaba. Bun, nu degeaba... M-am întâlnit cu el... era cu alții... la bar. Eu eram deja beat și l-am văzut pe ăsta la masă. Când, de la o țigară, o-nceput scandalu’. Ei - nu așa beți ca mine, poate oameni mai judecați, mai calculați. S-au sculat să plece... nu aveau toți același drum. Doi dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
a murit, o murit degeaba. Bun, nu degeaba... M-am întâlnit cu el... era cu alții... la bar. Eu eram deja beat și l-am văzut pe ăsta la masă. Când, de la o țigară, o-nceput scandalu’. Ei - nu așa beți ca mine, poate oameni mai judecați, mai calculați. S-au sculat să plece... nu aveau toți același drum. Doi dintre ei trebuia să plece-ntr-o parte și ăsta cu care am avut eu scandal... trebuia să plece singur într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Deci în ’92 am cumpărat eu astea și-n ’93, în ianuarie, am început să le vând. M-o-mbătat pe mine de două ori. (Râde.) Nu bag mâna-n foc nici dacă nu m-o fi bătut vreodată. (Tușește.) Când eram beat de mă lua ea, de mă urca în pat, mi-o fi tras vreo fleașcă. Dar în ianuarie am început să vând și în iunie nu mai aveam nimic. O stat și am cheltuit banii împreună. Am vizitat Budapesta, Sofia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la mine. „Ce-ai făcut cu banii?“ - „I-am cheltuit“. Nu mai m-am dus. Cine v-a dat în vileag? Tata. Și curățam niște cartofi, să-mi fac să mănânc. Dacă i-am văzut că aia era chioară de beată în pat, nu mai știa de capul ei... Și-aveam un cuțit așa, mare, cu două tăișuri - și pe-o parte, și pe alta. Mi-a dat o palmă și i-am pus mâna-n gât și-am luat cuțitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în cap. Spărgeam banul, discoteci, baluri, căutam pe ai mei la pușcărie, le făceam pachete. Îi auzi pe unii cu metode, eu n-aveam metode, atunci, pe loc. Vedeam pe unul cu bani mai mulți, nu o sută, două. Era beat, îl făceam. Nu era beat, îl îmbătam eu, ieșea afară, îi dădeam ață și mă duceam după el. Îi dădeam neveuri, fără să se aștepte. Dacă el e beat pe drumul lui, ce știa ce-l așteaptă? Îi dădeam una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
baluri, căutam pe ai mei la pușcărie, le făceam pachete. Îi auzi pe unii cu metode, eu n-aveam metode, atunci, pe loc. Vedeam pe unul cu bani mai mulți, nu o sută, două. Era beat, îl făceam. Nu era beat, îl îmbătam eu, ieșea afară, îi dădeam ață și mă duceam după el. Îi dădeam neveuri, fără să se aștepte. Dacă el e beat pe drumul lui, ce știa ce-l așteaptă? Îi dădeam una, îi puneam piciorul pe ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pe unul cu bani mai mulți, nu o sută, două. Era beat, îl făceam. Nu era beat, îl îmbătam eu, ieșea afară, îi dădeam ață și mă duceam după el. Îi dădeam neveuri, fără să se aștepte. Dacă el e beat pe drumul lui, ce știa ce-l așteaptă? Îi dădeam una, îi puneam piciorul pe ochi și-i dădeam până să scoată banii. Nu dădea, îi mai dădeam o porție. Nu m-au prins. Pe ăștia cu tentativa de omor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
m-am băgat eu și... eram cu un prieten și cu o fată și s-a luat tovarășu’ cu el și m-am băgat și eu, el a fugit în casă și în casă avea un felinar și, cum eram beat, a căzut felinarul jos, n-a luat foc, nimic. Revoluția m-a prins în pușcărie, furasem o mașină de cereale. Am furat grâul noaptea, noaptea l-am dat și a doua zi i-o prins pe ăia cărora le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la niște plăceri de moment. N-am iubit. Am stat o perioadă cu femeile alea. M-au plăcut. Da, eram singur, fără casă, fără mașină, fără nimic... bărbatul ideal! Atunci când s-a-ntâmplat, a fost chestie de moment. Băusem. Nu beat. Păi, la asta m-am gândit. Că asta a fost prostia, că nu așa trebuia să rezolv problema. Nu așa. De-abia aicea mi-am dat seama. Dar atuncea, dacă aveam o viață d-asta de bezmetic aiurea, dar chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
s-a-ntâmplat din nou. Atunci m-a prins, după patru luni de zile. Vorba lu’ domnu’ procuror Duță: „Băiete, dacă rămâneai afară, tu mai omorai, așa...“. Chiar dacă nu mai făceam lucrul ăsta, cine știe? Dădea vreo mașină peste mine, beat mort. Ceva-ceva rău tot trebuia să se-ntâmple. Chiar dacă nu ajungeam la pușcărie și tot trebuia să se-ntâmple ceva. Un an de zile, de câte ori ieșeam cu mașina din fabrică, mă uitam să văd dacă e vreo mașină de poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la opt. Asta zice ceva. Frati-miu m-a băgat pe mine, că eu am dat, eu am omorât. Ei au omorât, tovarășu cu fratele meu. Am luat bătaie, am zis ce știam. Bătaie serioasă. Dar ce puteam zice? Eram beat, nu știam de mine. Am luat 20 de ani și fratele 15. Eu m-am îmbolnăvit de plăpâmi și am stat tot procesul în spital. S-a judecat în lipsă. Nu știu ce s-a întâmplat, ce bătaie au luat, frati-miu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
întâlnit cu doi din ei. Și au început să mă-njure că „Tu ești stelist“ și au sărit iar la bătaie. Și atunci, am scos cuțitul și am tăiat pe unul din ei și-am luat-o la fugă. Fiind beat rău, n-am mai putut să mai fug; m-a prins al doilea din urmă. Și a vrut să dea cu pumnul în mine și eu m-am lăsat în jos. Și când m-am ridicat, am băgat și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
blugi din discotecă. Pe 29 aprilie 91 am fost la discotecă și pe seara aia nu s-a făcut nimic. Fiind cu Dacia cu un prieten, am luat sabia din portbagaj și am apucat să omor pe unul. Nu tu beat, că eram cu mașina. A doua seară la fel, pe 30. Că erau unii care i-au tras-o la picior lu taică-mea și ziceau unii că ei. Și m-am dus și le-am tras-o, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]