6,134 matches
-
plânge și spune, cu un glas subțirel și tânguitor: Eli, Eli, lama sabahtani? Te păcălește! Te driblează! Cufundă-l în jacuzzi, băi, tolomacule...! îi strigă Dănuț. În Numele Prea Puternicului și al Făcătorului de Viață Duh! rostește Îngerul. Iată, s-a botezat robul Celui Prea Înalt, Emanuel, ceea ce se tâlcuiește prin Dumnezeu este cu noi! Amin! Sile pronunță și el, răspicat, formulele sacramentale și se oprește la final, descumpănit. În brațe, nu mai percepe nici o împotrivire, nici un zgomot, nici o zbatere... În apa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Da? Mersi... Pentru botez, am mers la Sfântu' Filimon. Popa Costică era la domiciliu, bineînțeles, dar a refuzat să oficieze. Să se implice. Preot modern și ăsta, fără cine știe ce mare vocație. Un coinac! Așa că, de botezat, pe Antichrist l-a botezat și l-a rezolvat Silică al nostru, după ce a fost mai înainte uns și el, de către Înger, cioc-poc, la botu' calului! Îmi dau și lacrimile de emoție, zău! ricanează agentul. Numai că pasarea răspunderii pe umerii mortului, e manoperă veche
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Babaroaga, urmă: ― Ai observat încrucișarea ulițelor în mijlocul satului? În stânga era drumul spre Ionești și mai departe spre Costești, iar în dreapta, traversând moșia Nadinei, spre satul Bîrlogu, al nostru, afară de o harabaie de casă, într-o margine, pe care țăranii au botezat-o conac, deși servește numai ca magazie, fiindcă arendașul șade în Gliganu, iar nevastă-mea, înainte de-a se mărita, când a venit pe aici, de două sau trei ori, a tras la conacul din Lespezi, al fratelui ei, în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
veche așezare și numără peste o sută de gospodării. Locuitorii, deși nu sunt atât de numeroși, știu că denumirea micii lor așezări vine de la primii lor strămoși care se ocupau cu creșterea porcilor din ținut. Cei din satele vecine au botezat cele câteva bordeie, căci nu se putea vorbi de case trainice ca astăzi, ca pe un sat, numindu-l Porceni. Și generații după generații își spun cu mândrie că sunt din Porceni. Numele lor fac parte din familia cuvântului porc
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dat bici calului ca să ajungă mai repede acasă. Eu, boțul de carne cu suflet, nici nu plângeam, nici ochii nu-i deschideam, parcă nici nu respiram. La puțin timp, după ce au ajuns acasă, preotul Grigore a venit pregătit să mă boteze, căci se temeau să nu mor nebotezat, deoarece în religia creștin-ortodoxă un copil care moare nebotezat nu merge în lumea îngerilor. Deci, nu va fi socotit un înger. Chestia asta nu am înțeles-o nici până acum. În lume sunt
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
vreo cinci tratate despre religiile lumii, dar răspunsul tot nu l-am găsit. Să las lucrurile acestea la o parte și să spun că n-am murit în câmp, în ogorul cu popușoi, n-am murit nici după ce am fost botezat. Mama mi-a spus că am vorbit destul de greu. Abia pe la patru ani am început să bolborosesc și eu cuvinte, dar care nu puteau fi înțelese. Credeau că voi rămâne un mut. În popor se spune că un copil care
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Aveam să ne revedem a doua zi dimineață, când ne va stăpâni Ada, Regina Indigo. Ne-am dat întîlnire la schelet pe la ora zece. Fiecare, înainte de-a coborî, trebuia să verifice dacă n-o vede cineva. Căci Rolando, cum botezaserăm scheletul, după numele unui băiat blond de pe stradă, care le cam plăcea prietenelor mele, trebuia să rămână numai al nostru. Eu am trecut repede pe-acasă, m-am spălat și m-am schimbat cu o rochiță frumoasă (la difuzor cânta
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
biserică. Ouăle nu sunt obligatorii le fac doar cei care doresc. În noaptea de Înviere nu merg la biserică. Frângerea pâinii (tăierea -ruperea păinii) este un fel de împărtășanie care este împarțită împreună cu două pahare de vin doar la cei botezați de către doi predicatori care merg prin biserică pe la fiecare. În timpul acesta cât se împarte pâinea și vinul spun un pasaj din Biblie.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
și cîteva seri au tras niște chefuri Într-un club din Montmarte. O să-i povestească mai multe În următoarea scrisoare. PS Camus? Hmmm, e canonizat, e autor de manual. Henry Miller? Ghici de unde le-a venit alor mei să mă boteze Anaïs? I-a menționat apoi cîteva nume necunoscute. SÎnt tineri și fenomenali, poate că o să-i citiți și voi curînd. RÎndurile scrisorii i se plimbă prin fața ochilor ca o peliculă de film. Un film În care ea citește autori francezi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-ți mai amintești... nu știu, ceva concret, povești... s-au Întîmplat chestii nasoale... — Aveam vreo șase ani atunci. Ce vrei, nu prea... Îmi amintesc că Într-o zi a venit la noi o mătușă de prin vecini, bărbatul ei mă botezase, era nașul meu... Erau mult mai Înstăriți ca noi, nașu-meu ăsta lucra pentru Flondor... știi care Flondor... Ei, mătușă-mea zicea că veniseră rușii și-l ridicaseră pe barbatu-său noaptea... — Stai...! Și de ce-l ridicaseră? Se Împotrivise, conspira sau
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
puritan, al istoriei locale, decât dorința de a renaște și a-și recăpăta farmecul. Terenul care se întindea de cealaltă parte era părăsit, cu excepția câtorva case răzlețe, construite după război. În cea mai mare parte, terenul era impracticabil și fusese botezat „Țara Pustie“. Pe lângă gardurile ruginite care mărgineau drumul, creșteau cele mai urâte bălării; iarba încolțită printre pietrele mobile era fleșcăită și tristă, iar petele strălucitoare care împestrițau dalele pătrate de granit păreau a fi mai curând simptomul unei boli postindustriale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un moralist, un om, și, ici-colo, o să-mi îngădui luxul discret de a moraliza. Va fi necesar să vorbesc mult despre orașul nostru și pentru că aș prefera, din rațiuni ușor de înțeles, să nu-i dezvălui numele adevărat, o să-l botez, după mine, „Orașul lui N“ sau, hai să-i spunem „Ennistone“. Ennistone e situat în sudul Angliei, nu departe de Londra. O legătură de cale ferată, foarte convenabilă, îi transportă zilnic pe „navetiști“ în metropolă și-i aduce seara acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
firma „Fecioara din grotă“ și care exista de multă vreme. Subit, firma a devenit subiect de interes, ba chiar de persecuție; oamenii treceau pe lângă ea bombănind: „Care fecioară, din care grotă?“. Până la urmă, negustorul a trebuit să-și schimbe firma, botezând-o „La Bazarul de Rusalii“. Acest simplu exemplu sugerează calitatea și iraționalitatea unor asemenea crize.) La vremea când se petrece povestirea noastră, se stârniseră din nou în sânul comunității asemenea nonsensuri; mai cu seamă printre tineri și printre femeile bătrâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui Zet, cățelul lui Adam McCaffrey. Îi plăcea să facă aluzii la sângele ei țigănesc. Nimeni nu dădea crezare acestor romantice aluzii, dar de fapt era un adevăr; Diane era verișoară sau poate că soră vitregă cu Ruby Doyle. (Fusese botezată la biserica St. Olaf, maică-sa fiind anglicană, și primise numele „Diamond“, însă la un moment dat își dăduse seama că avea și așa destule necazuri, fără să mai poarte un nume atât de bizar. Familiarul „Di“, cum era strigată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
venea să plângă, dar știa că George urăște lacrimile. Ghemuită toată, ca un păianjen deranjat din treburile lui, își strângea sub ea picioarele modelate de ciorapii negri și juca printre degete verigile colțuroase ale colierului de metal, pe care-l botezaseră în glumă „jugul sclavului“. — Când se întoarce Stella acasă? îl întrebă. — Ala, bala, portocala. Bâzzz! — Presupun că se întoarce acasă? Visezi că într-o zi n-o să se mai întoarcă. Visezi că într-o bună zi o să mă părăsească. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îngrijește de formarea copiilor, a tinerilor și adulților. Imi spune cu durere că are doar 20 de copii la catehism, iar peste 300, de la școală, nu aud și nu învață nimic despre Dumnezeu, iar mulți dintre ei nici nu sunt botezați. Preoții francezi trăiesc mai greu decât mulți din alte țări, nu-și pot permite să schimbe mașinile sau să meargă în concedii costisitoare, sau nu pot pleca deloc. Insă sunt mai liberi în fața consumismului și împreună cu mulți laici caută o
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
spusele ei. Cândva, aici era și o mină, acum închisă, iar cei ce lucrau în ea au plecat demult în alte părți. In sat, populația este creștină, dar nepracticantă și sunt și mulți nebotezați. De exemplu, nepoții gazdelor nu sunt botezați, iar părinții lor și ei înșiși așteaptă să crească mari și să decidă singuri, în mod liber și responsabil, dacă vor să devină creștini. Cândva, când era copil sau chiar și în tinerețe, spune domnul, mai toți mergeau la biserică
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
oboseala zilei caniculare, ies prin localitate și-l întâlnesc din nou pe proprietar împreună cu băiatul lor, Luca, la fel de frumos ca și părinții lui. Imi vorbește despre acest orășel. Sunt vreo 3000 de persoane, crede el, din care cam 80 % sunt botezate. Au un preot stabil aici și tare de treabă. Numărul copiilor care merg la catehism este în scădere și pentru că presa vorbește de multe cazuri de pedofilie în rândul preoților catolici. Ii spun că această presă țintește anumite cazuri, generalizând
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
rugăciuni, Crăciun și solstițiul de iarnă, cel de vară cu Sfântul Ioan, sărbătoarea morților ca ecou al "samain"-ului celtic (și am putea continua, în voie, această listă), toate acestea amintesc rezistența animismului păgân mai mult sau mai puțin bine botezat în forme catolice. Dacă am semnalat mai sus că era vorba de forme paradigmatice, este pentru că ele amintesc în ce fel legătura socială poate, uneori, să se elaboreze într-un mod orizontal (înfrățire) plecând de la o înrădăcinare în legătura în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
instrument al politicii. Elementul non-verbal, primul mod de comunicare, presupune un cod secret, ne-teoretizat, cunoscut de toată lumea, există de la începuturile organizării sociale și are ca suport porecla sportivilor: corpul omenesc (Piticul), veșmintele (Înțolitul), tatuajele ritualice (Cicatrice), tatuajele ne-ritualice (Botezatu), dispunerea în spațiu (Fundașul), dispunerea în timp (Bătrânu), lauda în spațiu sau în timp (Briliantul), porecla gestuală, scrisă sau desenată cu înfățișări estetice diverse, familială (Nașu), cultivare a personalităților politice încadrate în evenimentele sportive (Jiji). Din excesul de prestări, servicii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
iarnă geroasă, cu zăpadă multă. Din când în când, se stârnea câte o vântoasă, care prefăcea ninsoarea în viscol și clădea dune cât omul de înalte, acoperind și gardurile. Bucuria copiilor... Pe nou venita pe lume, cei doi părinți au botezat-o Ecaterina, inspirați de numele sfintei din calendar. Copila era sănătoasă, nu era deloc plângăcioasă, așa cum sunt de regulă sugarii. Timpul trecea, iar Ecaterina creștea și se dovedea foarte isteață. Cei ai casei o alintau, zicându-i Cătălina. îndată ce a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
imprima o politică financiară proprie în relațiile nu tocmai prietenești cu vecinii, Carol cel Mare a bătut mai multe monede, care i-au purtat chipul și faima. A creat mai întâi o marcă daneză. După aceea, una pe care a botezat-o Altmark, cu tentă vizibilă împotriva venzilor. A urmat alta, Ostmark Îpentru Austriaă - împotriva avarilor. Au mai fost și altele. în plan politic și religios, s-au petrecut schimbări favorabile lui Charlemagne. De exemplu, Widukind, conducătorul saxonilor, a trecut în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
între generalul De Gaulle, președintele Franței, și cancelarul Republicii Federale Germane, Conrad Adenauer: 8 iulie, 1962. Calendar * în anul 53, înainte de Hristos, s-a produs alianța galilor Rèmes cu Iulius Cezar. * în anul 498, Selon Gregoire de Tours s-a botezat în religia catolică, sub numele de Remi. - în anul 816, Louis le Pieux a fost consacrat ca împărat. Era prima ceremonie de acest fel. * în anul 1429, fiind prezentă și Jeanne d’Arc, a fost consacrat regele Charles al VII-
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
astupată, orice munte și orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strîmbe vor fi îndreptate, și drumurile zgrunțuroase vor fi netezite. 6. Și orice făptură va vedea mîntuirea lui Dumnezeu." 7. Ioan zicea dar noroadelor, care veneau să fie botezate de el: "Pui de năpîrci, cine v-a învățat să fugiți de mînia viitoare? 8. Faceți dar roduri vrednice de pocăința voastră, și nu vă apucați să ziceți în voi înșivă: Avem pe Avraam ca tată!" Căci vă spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ziceau: Atunci ce trebuie să facem?" 11. Drept răspuns, el le zicea: Cine are două haine, să împartă cu cine n-are nici una; și cine are de mîncare să facă la fel." 12. Au venit și niște vameși să fie botezați, și i-au zis: "Învățătorule, noi ce trebuie să facem?" 13. El le-a răspuns: "Să nu cereți nimic mai mult peste ce v-a fost poruncit să luați." 14. Niște ostași îl întrebau și ei, și ziceau: Dar noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]