3,323 matches
-
fiecare dată doar trăsăturile pozitive ale fiecărui inamic învins, dat fiind că simbolurile sunt plurivalente. Este o operație de erudiție. Întregul proces de devenire se petrece, așadar, în orizontul unui model spiritual clar de la bun început. Personajul nu caută puterea brutală, forța fizică, ci puterea spirituală. Gabriel Mihăilescu subliniază faptul că important "pentru definirea caracterului "substanțial" al Monocheroleopardului este faptul că "totalizarea" se desfășoară în "duh", iar nu în chip și formă. Monocheroleopardul își însușește de fiecare dată "duhul" animalului biruit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din interior, concept născut din campania isterică a senatorului Mc Carthy, care se hrănea cu imagini și figuri de extratereștri, metafore vizând denunțarea spionilor comuniști. SF-ul se ocupă de respectiva temă sub două aspecte. Mai întâi din perspectiva modelului brutal, inițiat de Războiul lumilor, al invaziei imperialiste, marcată de efectele bombei atomice. Apoi, prin punerea în scenă a unei invazii disimulate, prin intermediul temei "ei sunt printre noi". Pentru ilustrare, vom trimite la romanul lui Jack Finney, The Body Snatchers ⁄ Hoții
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pregătirii legii cu privire la prevenirea tratamentelor rele și a protecției copilului din Franța, comisia de lucru a utilizat ca definiție pentru copilul maltratat următoarea formulă largă: „Copilul victimă a părintelui sau a adultului care îl are în grijă, fie prin acte brutale voluntare comise contra copilului, fie prin omisiunea intenționată a îngrijirilor, fapte care conduc la răniri fizice sau comportamentale, mai greu de evidențiat pentru că nu lasă urme fizice: brutalități controlate, comportamente sadice, manifestări rejectante, disprețuitoare față de copil, abandon afectiv; exigențe educaționale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nașterea de orice sintaxă psihologică și spirituală, transformând mama și copilul în două legume insensibile și mult prea detașate pentru a onora un asemenea eveniment crucial. Cercetând agenda posibilelor traume care pot surveni la naștere, nu putem omite nici unele manevre brutale (precum utilizarea forcepsului), la care apelează echipa medicală în cazul complicațiilor obstetricale și care traumatizează bebelușul, fizic și psihic, fertilizând ulterior tulburări de comportament și chiar delicvență și criminalitate (Pasamanick, 1956; Lewis et. al., 1979; Litt, 1971; Kandel, Mednick, 1991
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încredințarea sa unei bone etc. Există autori, ca de pildă Stekel (1995), care se desolidarizează frontal de practica utilizării suzetei, pentru că ea exersează suptul nealimentar, transformând copilul într un „erotic bucal”, ceea ce complică lucrurile. Pe linia postulată de Freud, înțărcarea brutală a copilului se poate însoți de efecte multiple: asupra tipului de alimentație, asupra importanței zone erogene care este gura, asupra statusului afectiv al copilului (care acum este obligat să trăiască un clivaj extrem de frustrant și anume acela între mama, sursă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
folositoare ale științei, producțiunile de geniu ale belelor-arte cată să se umilească, să se nimicească, să se aștearnă la pământ? Dacă chiar în secolul nostru de lumini am avut durerea să vedem izbucnind printre popoarele cele mai de frunte, instincte brutale și funeste, noi nu putem face alta decât a deplânge acele orbiri trecătoare și să le considerăm ca triste efecte ale slăbiciunilor noastre omenești. Dacă din nenorocire, răsunetul sălbatic al armelor pustietoare se cheamă încă glorie în limbile noastre, apoi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
absolută a naturii și societatea instituționalizată. Primele fundamente sociale (cu proprietatea bărbatului asupra femeii) nu sunt capabile să prezerve patima cumplită care "în furia ei pare să distrugă specia umana pe care ar trebui să o conserve", "turbare dezlănțuită și brutală", "înflăcărare avântată [...] funestă pentru oameni"334. Levitul din Efraim marchează ruptura istorică, catastrofa și consecințele ei, războiul, care rupe definitiv, s-ar părea (ca și tânăra fată care a rupt definitiv cu vârsta de aur a copilăriei sale zburdalnice) cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Méroul. Ignorând menajamentele, ceea ce face deja din el un potențial element perturbator, acest republican fără jenă, Joseph Mouradour, se caracterizează printr-o "independență de exprimare vecină cu brutalitatea". Prietenul de colegiu regăsit, cu bonomia sa aspră și cordialitatea sa brutală, concepea ospitalitatea ca o obrăznicie autorizată. Gazda lui însăși este la originea fenomenului de parazitare: Când puse piciorul pe scara castelului, domnul de Méroul îi spuse cu o anumită solemnitate amicală: "Ești la tine acasă, acum"478. Și prietenul Joseph
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru a situa elementele acestei structuri destinată să se repete. Coborând în pântecele vasului, Karl își descoperă afinități extraordinare cu acest uriaș greoi și stângaci, care vorbește cu dificultate, care nu are în sine nimic simpatic de vreme ce este o ființă brutală care strivește șobolanii cu călcâiele și întreține raporturi dubioase cu fetele de la bucătării cu șorțuri murdare. Ca și el, acestui uriaș nu-i place să fie privit, dar mai ales este un mecanic și Karl care visează să fie inginer
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ridat, dar mai dolofan iar mersul lui era cu totul diferit de mersul suplu, ca electrizat la articulații, al asistenților, el era lent, un pic șchiopătat, cu un caracter maladiv și distins" (282). Lui K. care se miră de această brutală metamorfoză, îi răspunde: "Asta pentru că sunt singur. Când sunt singur, tinerețea voioasă și-a luat zborul" (283). Personajele șchioape, care au gută, țintuite în pat, cuprinse de somn, incapabile să meargă normal sunt numeroase în roman. O apăsare inimaginabilă pare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nemăsuratăă") (343). Cu certitudine, condiția de apatrid îi deschide ochii dar oboseala operează o distorsiune a acestei viziuni cu atât mai neliniștitoare cu cât este incontrolabilă. Această absență de control care îl caracterizează pe erou (cu mâniile și reacțiile sale brutale) cresc progresiv cu lupta pe care o duce, această luptă care îl epuizează și care îl apropie tocmai, fără nici o îndoială, de ceilalți 599, de Amalia ("cât o iubeam întotdeauna când era atât de obosită") (236), de tată în disperarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
electoral, dominat de omni potența guvernamentală și intimidarea administrativă. Extinderea votului împinge în plan secund efectul neintenționat al schimbării: odată cu lărgirea numărului de votanți, puterea de influențare a cabinetelor asupra voinței naționale va crește. Masa rurală, neprotejată împotriva acestor intervenții brutale, va furniza alibiul care să justifice coruperea reprezentării politice. Logica lecturii lui P.P. Carp îl plasează cu un pas înaintea contemporanilor săi. În afara asanării climatului electoral, reforma generoasă este cărămida pe care se așază tirania electivă a guvernelor care se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și nu au mai reușit să ajungă. Deportații bolnavi, precum Magyari, Hrușcă și Teutsch, au fost duși în Germania de Est și fie au rămas în RDG, fie s-au întors în România. Prezența lor acolo a fost mărturia tratamentelor brutale de care au dat dovadă sovieticii, șocând și întristând populația nativă care, la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari își amintește: Și când am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea în geam și zicea „no, ăștia sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
soluție, “împotriva forțelor reacționare din interior”. Reacția era exact aceeași pe care am văzut-o la București în ajunul căderii lui Ceaușescu: declarații de fidelitate ale notabililor - între care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 își mai aduc aminte probabil de o manifestație în fața clădirii în care era atunci Ambasada Albaniei la București, la care Stelian Tănase și alții scandau: „Domnule ambasador, / De ce albanezii mor?”. De fapt, desfășurarea unui film asemănător cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dat, că toate sistemele lumești sunt fundamental rele”, deci și acela care funcționează în Lumea Nouă, dar „am rămas uluit de frumusețea oamenilor americani [...], capabili să își păstreze demnitatea și să iasă la cale chiar și confruntați cu cea mai brutală alcătuire lumească”. Cu altă ocazie, același autor consideră, referindu-se la relațiile comunității române transatlantice cu țara de origine, că „trebuie din nou subliniat că membrii comunității despre care vorbim nu sunt români în America, ci români-americani, și aceasta reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2 sz. `n legătură cu analiza observațiilor lui Miciunovic despre semnarea declarați,i: vezi M.I. Ciukanov, „Postonovlenie ȚK KPSS ot 30 iunea 1956 g. «O preodolenii kulta licinosti i ego posledstvii» v kontekste svoego vremeni”, loc.cit., pp. 158-160. „Samavolnicia brutală care a dus la conflictul cu Iugoslavia `n perioada postbelică” a fost pusă pe seama greșelilor lui Stalin, care „au oprit dezvoltarea unor segmente ale statului sovietic, au fr`nat, `n special `n ultimii ani de viață ai lui Stalin, dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contrar celor petrecute pe timpul regimului legionar, alungarea evreilor se va face „nu cu cadavre, ci cu Înfăptuiri de spirit naționalist constructiv”, și că mijloacele legale aflate la dispoziția noului stat totalitar și acționarea aparatului de guvernământ nu mai cer „intervenția brutală În scopul de a rezolva problema evreiască”. Antonescu XE "Antonescu, Ion" a subliniat de câteva ori În discursurile sale că legionarii au prăvălit statul În haos, iar el a pus capăt anarhiei și a reinstaurat ordinea și siguranța. Inițiativa și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
amenințările și instigarea În presă a fost condusă conform directivelor sale și În numele său, el servind și În funcția de ministru al Propagandei Naționale. Ambasadorul Statelor Unite, XE "Statelor Unite" Franklin Mott Gunther, a raportat și el despre masacrele comise și „măsurile brutale luate Împotriva evreilor În cele șase luni care au precedat izbucnirea războiului”. Generalul Antonescu „a Înebunit” probabil, a notat ambasadorul. El a respins explicațiile care i-au fost date cu intenția de a reduce din gravitatea faptelor sau pentru a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
altă condițiune pentru acordarea cetățeniei decât faptul de a domicilia în țară în momentul aplicărei tratatului. În acest mod au putut deveni cetățeni români, în afară de evreii așezați de mai multă vreme în teritoriile alipite, toți evrei pe cari diferite evenimente brutale, îi obligaseră să se refugieze în acel timp în țara noastră. În sfârșit, tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 (art. 61-66)526 și cel de la Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art. 70 și urm.) 527, prevăd obligația pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
metaforic, reprezentațional și discursiv: literar, cinematografic, diplomatic, istoric, academic etc.). Deși cele două forme de imperialism, sovietic și occidental, care s-au exercitat asupra spațiului nostru, au caracteristici diferite față de imperialismul real, concret și teritorial, totuși ele justifică prin realitatea brutală a efectelor acestora, utilizarea metodologiilor postcoloniale în analiza situației prezente a României și a Europei Centrale și Răsăritene, în general. Cartografia culturală a Europei binare nu poate fi separată de cea istorică și politico-ideologică. Ce reprezintă Europa Răsăriteană pe harta
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
dusă dincolo de limitele imaginabile vreodată pentru cei care s-au aflat dincolo de Cortina de Fier, a reprezentat o crimă împotriva umanității, iar meritul acestor opere ale unor scriitori consacrați este de a o divulga în formele ei cele mai disconfortante, brutale, grotești chiar. De la ignorare la condamnare, de la sfidare la înțelegere, de la critică la apreciere, de la dramatizare la ironizare, acestea sunt, în mare, etapele cartografierii imaginare a Europei, unde Răsăritul, împreună cu România și întreg blocul sovietic, avea o existență fluctuantă și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985, p. 7. O altă definiție a procesului ne-o oferă Kenneth Pomeranz: ,,Deposedarea forțată a amerindienilor și africanilor înrobiți și a multora dintre membrii claselor inferioare din Europa". Este vorba, deci, despre un fenomen brutal ce are o dublă manifestare, internă, dar și externă. Marea divergență. China, Europa și nașterea economiei mondiale moderne, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 9. 44 Ludwig Von Mises, Politici economice. Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine, www
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Deși sunt numite „conflicte înghețate”, nimeni nu poate ignora riscurile „reaprinderii” lor. În momentul acesta, chestiunea transnistreană a devenit o chestiune de securitate națională. Am fost martori și am condamnat - vara trecută, de asemenea - sfidarea opiniei publice internaționale și încălcarea brutală a drepturilor omului de către autoritățile separatiste de pe malul stâng al râului Prut. Nu este un secret pentru nimeni că zona controlată de separatiștii de la Tiraspol este o sursă periculoasă de terorism internațional, un rezervor veritabil de trafic cu ființe umane
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nu ignoră gravitatea riscului reaprinderii sale. În prezent, problematica transnistreană a devenit o preocupare de securitate regională de interes direct pentru toate statele europene. Am constatat și condamnat - inclusiv în vara anului trecut - sfidări ale opiniei publice internaționale și încălcări brutale ale drepturilor omului de către separatiștii din raioanele din stânga Nistrului. Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că zona controlată de separatiștii de la Tiraspol este o periculoasă sursă de aprovizionare pentru terorismul internațional, un real rezervor pentru traficul de ființe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pentru ce au făcut. Noi, incapacitatea noastră de a spune altcuiva că îl admirăm, că îi suntem datori, reticența ta. Bogdan Chirieac: Este, să îi spunem, o reticență... Mihai-Răzvan Ungureanu: Poate că la abordarea delicateței, și nu neapărat o reticență brutală. Bogdan Chirieac: Iată răspunsul. Andrei Gheorghe: De abia venisem în București și m-am întâlnit cu Nae Caranfil. Mie plăcându-mi foarte tare ce făcuse el atunci, E pericoloso sporgersi, mi se pare. Oricum, ideea este: eu sunt la restaurant
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]